Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2025, numărul de decese înregistrate a fost de 32,1 mii, în descreștere cu 1,5 mii (sau cu 4,4%) față de anul 2024 (Figura 1).
Figura 1. Evoluția numărului de decese, 2015-2025
Descarcă datele în format .xlsx
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces4 se prezintă astfel: 56,6% din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 17,0% de tumorile maligne, 7,8% de bolile aparatului digestiv, 4,9% de bolile aparatului respirator, 4,7% de accidente, intoxicații și traume și 9,0% de alte cauze.
De remarcat că, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces este diferită pentru bărbați și femei. Mortalitatea feminină prin bolile aparatului circulator este cu 13,4 puncte procentuale (p.p.) mai înaltă față de cea înregistrată în rândul bărbaților, astfel, fiind observat fenomenul „supramortalității feminine” pe această cauză de deces (Figura 2).
Figura 2. Structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces și pe sexe, 2025
Descarcă datele în format .xlsx
Discrepanțe majore pe sexe au fost înregistrate și în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și bolile aparatului respirator, evidențiindu-se fenomenul de „supramortalitate masculină”. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,4 ori mai mare comparativ cu numărul femeilor decedate din aceeași cauză. În cazul deceselor cauzate de bolile aparatului respirator, acest raport este mai mare de 2,0 ori, iar în cazul celor provocate de tumorile maligne și bolile aparatului digestiv - de 1,5 ori (Tabelul 1 din Anexă).
Structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces diferă semnificativ și în profil teritorial. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de bolile aparatului circulator a fost înregistrată în regiunea Nord (59,9% din numărul total al deceselor din regiune). Ponderea deceselor prin tumori maligne a fost mai ridicată în municipiul Chișinău (19,3%) și UTA Găgăuzia (17,3%) (Tabelul 2 din Anexă). Decesele cauzate de bolile aparatului digestiv au avut o pondere mai mare în regiunea Centru (9,9%) și în regiunea Sud (8,4%). În cazul bolilor aparatului respirator și al mortalității provocate de cauzele externe (accidente, intoxicații și traume) cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în municipiul Chișinău (7,0% și respectiv, 6,1%). În regiunea Nord s-a înregistrat cea mai mica pondere a mortalității provocate de aceste cauze externe (3,8%) comparativ cu alte regiuni de dezvoltare (Figura 3).
Figura 3. Structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces,
pe regiuni de dezvoltare, 2025
Descarcă datele în format .xlsx
Anexă:
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Sursa datelor o constituie Agenția Națională pentru Sănătate Publică, responsabilă de înregistrarea datelor medicale privind decesele (odată cu implementarea Sistemului Informațional eConstatare Medicală Naștere și Deces (eCMND), în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 278/2024 cu privire la instituirea Sistemului informațional „Constatarea medicală a nașterii și a decesului” (eCMND)), precum și Agenția Servicii Publice, responsabilă de înregistrarea actelor de stare civilă. Datele se referă la data producerii evenimentului și sunt repartizate conform locului de reședință obișnuită înregistrat în cadrul Recensământul Populației și Locuințelor 2024 și cu ulterioarele modificări conform Registrului de Stat al Populației.
3 Principalele clase ale cauzelor de deces sunt stabilite conform Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății.
Informații relevante: