Biroul Național de Statistică (BNS) prezintă datele (estimările) provizorii privind numărul populației cu reședință obișnuită³ în Republica Moldova la 1 ianuarie 2023, acesta reprezentând numărul persoanelor care au locuit preponderent în ultimele 12 luni ale anului de referință pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Numărul provizoriu al populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2023 a constituit 2512,8 mii persoane, în scădere cu 52,3 mii persoane (cu 2,0%) față de începutul anului precedent (Figura 1).

Descarcă datele în format .xlsx

Datele precizate privind numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2022, estimate în baza ratelor migrației nete⁴ pentru anul 2021, constituie 2565,0 mii persoane.

Populația feminină la fel ca și în anii precedenți este dominantă. Conform estimărilor, la începutul anului 2023 populația feminină a constituit 1325,2 mii persoane sau 52,7% din populația țării. Totodată, populația masculină a reprezentat 1187,6 mii persoane sau 47,3% din populația țării.

Ca și în anii precedenți, scăderea numărului populației a fost influențată în mare parte de migrația netă, care rămâne în continuare negativă. Volumul acesteia a crescut semnificativ în anul 2021 înregistrând valoarea de -45,4 mii persoane conform datelor precizate, iar în anul 2022 de -43,0 mii persoane conform (Figura 2).

Sporul natural negativ în anul 2022 (-9,2 mii persoane) a scăzut față de anul precedent (-16,1 mii persoane în 2021).

Descarcă datele în format .xlsx

În structura pe grupe de vârstă a populației cu reședință obișnuită la 01.01.2023, cea mai mare pondere, de 8,2%, au avut-o persoanele din grupa de vârstă 35-39 de ani, fiind într-o ușoară creștere (cu 0,2 p.p.) comparativ cu anul precedent (8,0% la începutul anului 2022). Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere și în rândul populației masculine (8,7%), în timp ce în rândul populației feminine cea mai mare pondere a avut-o grupa de vârstă 60-64 ani (8,2%) Din grupele de vârstă tinere şi mature, grupa de vârstă de 20-24 ani a înregistrat ponderea cea mai mică – de circa 5% (Figura 3).

Descarcă datele în format .xlsx

Pe categorii majore de vârstă, contingentul persoanelor în vârstă aptă de muncă constituie cea mai înaltă pondere în totalul populației. La 01.01.2023 grupa de vârstă 15-64⁵ de ani avea un efectiv de 1656,0 mii persoane sau 65,9% din populația totală. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă aptă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 59,0%.

Vârsta medie a populaţiei la 1 ianuarie 2023 a crescut cu 0,4 ani comparativ cu anul precedent (de la 39,9 ani la 40,3 ani). Vârsta medie a populaţiei feminine a constituit 42,1 ani, fiind cu 3,8 mai mare față de vârsta medie a populaţiei masculine (38,3 ani).

Piramida populației la începutul anului 2023 arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 36-56 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii (Figura 4).

Descarcă datele în format .xlsx

Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori) la începutul anul 2023 este estimat la 23,8 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 23,0 persoane în anul 2022.

Datele (estimările) privind numărul populației cu reședință obișnuită în profil teritorial (pe regiuni de dezvoltare și raioane) sunt prezentate în Anexă.

Anexă: 

• Numărul populației cu reședință obișnuită pe sexe, în profil teritorial, la începutul anilor 2014-2023

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
² Datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2023 sunt provizorii, fiind estimate în baza ratelor migrației nete (sporului migratoriu) disponibil - din anul 2021 (la numărul populației de la începutul anului 2022 s-a adăugat sporul natural (diferența dintre nașteri și decese) și sporul migratoriu estimat (diferența dintre imigranți și emigranți) din anul 2022). Datele precizate pentru migrația netă din anul 2022, care vor permite calculele finale ale populației cu reședință obișnuită la începutul anului 2023, vor putea fi elaborate în anul 2024 când vor fi disponibile datele despre traversările frontierei de stat ale persoanelor fizice pentru anul 2023 (migrația netă fiind calculată în baza datelor menționate pentru trei ani consecutivi (anul precedent, anul curent, și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2022 va fi calculată în baza datelor pentru anii 2021, 2022 și 2023).
³ Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
⁴ La determinarea migrației nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) s-au utilizat următoarele definiții: imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni. 
⁵ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
* Datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2023 sunt provizorii.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populația și procesele demografice
• Metodologia privind estimarea numărului populației cu reședință obișnuită
• Metadate de referință "Populaţie şi demografie"
• Concepte și definiții "Populaţie şi demografie"
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2023