Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024 cu privire la dificultățile populației cu reședință obișnuită2 în realizarea activităților zilnice3, la data de referință a recensământului - 8 aprilie 2024.
I. Aspecte metodologice
În cadrul recensământului din 2024, datele privind dificultățile funcționale în realizarea activităților zilnice au fost colectate conform setului restrâns de întrebări recomandate de Grupul Washington pentru statisticile privind dizabilitatea4 și în conformitate cu recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa pentru recensămintele populației și locuințelor5 (runda 2020). Acestea au avut ca scop determinarea statutului de dizabilitate6 al populației din perspectiva limitărilor în domenii de funcționalitate de bază, pentru a determina numărul populației care este supusă unui risc sporit de a se confrunta cu restricții în îndeplinirea anumitor sarcini sau în participarea lor la diverse activități în societate.
Întrebările Grupului Washington au fost elaborate pentru a crea un identificator general al stării de dizabilitate, cu dezagregarea populației în populație cu și fără dizabilitate, pe baza combinării informațiilor din setul de întrebări pe dificultăți în realizarea activităților zilnice. Aceeași abordare este prevăzută și în recomandările ONU pentru recensăminte (par. 733-734, 757-758).
În particular, în scopul asigurării comparabilității internaționale, Grupul Washington recomandă că, ”persoane cu dizabilități”7 sunt definite ca persoanele care: i) au declarat „dificultăți mari” sau ii) incapacitate totală în cel puțin unul dintre domeniile de funcționalitate incluse în setul de întrebări colectate. Totodată, ”persoane fără dizabilități”8 sunt considerate persoanele care: i) au declarat “unele dificultăți” sau care ii) nu se confruntă cu dificultăți funcționale („fără dificultăți”) în niciunul dintre domeniile de funcționalitate incluse în setul de întrebări.
Astfel, la recensământul din 2024, datele au fost colectate în baza aprecierii individuale de către persoanele recenzate, pe baza percepției acestora privind dificultățile pe care le întâmpină în desfășurarea activităților zilnice de bază, și anume de: vedere, auz, mobilitate și memorare/concentrare - numite domenii de funcționalitate care acoperă cele mai multe (dar nu neapărat toate) aspecte care le-ar putea limita capacitatea de a participa pe deplin la viața socială.
Prevalența dizabilității a fost calculată ca raportul dintre numărul de persoane care au declarat „dificultăți mari” sau „incapacitate totală” în cel puțin unul din cele 4 domenii de funcționalitate la numărul total de persoane.
Astfel, datele cu privire la dizabilitatea evaluată în baza limitărilor funcționale, colectate în cadrul recensământului și prezentate în prezentul comunicat, nu trebuie să fie confundate cu datele privind gradul de dizabilitate, determinat de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă în conformitate cu prevederile Art.12-14 ale Legii 60/2012 privind incluziunea persoanelor cu dizabilități, la care se ţine cont de factorii medicali, sociali, psihopedagogici, habituali, profesionali și personali, evaluați cu participarea instituţiilor medico-sanitare și altor instituții de resort.
II. Rezultatele recensământului cu privire la dificultățile populației
în realizarea activităților zilnice
Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2024:
- Cele mai frecvente dificultăți în realizarea activităților zilnice, declarate la recensământ, erau cele de vedere și cele de mobilitate (de a merge pe jos sau de a urca scările) cu ponderi de 29,6% și, respectiv, 19,6% din populația de 5 ani și peste, comparativ cu dificultățile de auz (11,0%) și cele de memorare/concentrare (10,2%);
- În comparație cu populația din mediul urban, populația de la sate se confruntă într-o măsură mai mare cu dificultăți de mobilitate (24,1% în mediul rural comparativ cu 14,4% în mediul urban), memorare (12,8% comparativ cu 7,1%), diferența fiind mai mică de 4,5 puncte procentuale pentru dificultățile de vedere (31,6% în mediul rural și, respectiv, 27,1% în mediul urban) și auz (13,1% și, respectiv, 8,6%);
- Populația feminină într-o proporție mai mare decât populația masculină întâmpină dificultăți de vedere (33,6% femei comparativ cu 25,0% bărbați), mobilitate (22,5% femei comparativ cu 16,4% bărbați), diferența fiind mai mică de 2,1 p.p. și 1,4 p.p. pentru dificultățile de memorare (11,2% femei comparativ cu 9,1% bărbați) și de auz (11,7% și, respectiv, 10,3%);
- Ratele tuturor tipurilor de dificultăți în realizarea activităților zilnice, precum vederea, auzul, mobilitatea și memorarea/concentrarea - cresc brusc, în special după vârsta de 60 de ani;
- Ponderea persoanelor care au declarat dificultăți mari sau incapacitate totală în cel puțin unul dintre cele patru domenii de funcționalitate (vedere, auz, mobilitate și memorare/concentrare) în total populație în vârstă de 5 ani și peste a constituit 12,8%;
- Prevalența dizabilității conform limitărilor funcționale în populația în vârstă de 5 ani și peste era mai mare în populația feminină - 14,5%, comparativ cu 10,9% în cazul populației masculine, și în mediul rural -15,2%, comparativ cu 10,0% în mediul urban;
- Din total populație cu dizabilități conform limitărilor funcționale în vârstă de 5 ani și peste, 68,1% aveau vârsta de 60 ani și peste;
- Ponderea persoanelor care se confruntau cu dificultăți mari sau incapacitate totală crește odată cu vârsta, de la 2,4% în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani, la 38,4% în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 70 și 79 de ani, iar în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 80 și 89 de ani - 61,7%;
- În cele mai înaintate grupe de vârstă (90 de ani și peste), aproape 8 din 10 persoane (78,2%) au dificultăți mari sau incapacitate completă de a desfășura activități zilnice.
Dificultățile populației în vârstă de 5 ani și peste în realizarea activităților zilnice
Dificultăți de vedere
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste, 29,6% au declarat că se confruntau cu dificultăți de vedere, chiar dacă purtau ochelari sau lentile de contact. Dintre acestea, 6,1% (139,6 mii persoane) se confruntau cu dificultăți mari sau incapacitate totală de vedere. În populația cu vârsta cuprinsă între 60 și 79 de ani și 80 ani și peste, 12,8% și, respectiv, 33,6% au declarat dificultăți mari de vedere sau incapacitate totală (Figura 1).
Figura 1. Structura populației după dificultăți de vedere în realizarea activităților zilnice,
la recensământul din 2024, pe grupe de vârstă, %
Descarcă datele în format .xlsx
Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de vedere sau incapacitate totală de a vedea (7,2%), era cu 2,3 puncte procentuale mai mare decât ponderea bărbaților (4,9%) (Tabelul 6.2 din Anexă).
Dificultăți de auz
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste, 11,0% dintre persoane au declarat dificultăți de auz, chiar și atunci când foloseau aparate auditive. Dintre acestea, 2,2% (51,4 mii) au declarat dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi. În populația cu vârsta de 60-79 de ani și 80 ani și peste, 4,7% și, respectiv, 24,0% au declarat dificultăți mari de auz și incapacitate totală de a auzi (Figura 2).
Figura 2. Structura populației după dificultăți de auz în realizarea activităților zilnice,
la recensământul din 2024, pe grupe de vârstă, %
Descarcă datele în format .xlsx
Dificultățile mari de auz sau incapacitate totală de auz, erau ușor mai răspândite în mediul rural (2,6%) decât în mediul urban (1,8%), cu o diferență de 0,8 puncte procentuale (Tabelul 6.1 din Anexă). Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi (2,4%) era cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât ponderea bărbaților (2,1%) (Tabelul 6.2 din Anexă).
Dificultăți de mobilitate
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste, 19,6% dintre persoane au declarat dificultăți de mobilitate, (dificultăți de a merge pe jos sau de a urca scările). Dintre acestea, 7,9% au declarat dificultăți mari de mobilitate sau incapacitate totală de a merge sau de a urca scările. În populația cu vârsta de 60-79 de ani și 80 ani și peste, 19,6% și, respectiv, 49,2% au declarat dificultăți mari de mobilitate sau nu puteau deloc merge sau urca scările (Figura 3).
Figura 3. Structura populației după dificultăți de mobilitate în realizarea activităților zilnice,
la recensământul din 2024, pe grupe de vârstă, %
Descarcă datele în format .xlsx
Dificultățile mari de mobilitate sau incapacitatea totală de a merge sau de a urca scările sunt mai răspândite în mediul rural (10,1%), cu o diferență de 4,6 puncte procentuale în comparație cu mediul urban (5,5%) (Tabelul 6.1 din Anexă). Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de mobilitate sau aveau incapacitate totală de a merge sau urca scările (9,4%) era cu 3,1 puncte procentuale mai mare decât ponderea bărbaților (6,3%) (Tabelul 6.2 din Anexă).
Dificultăți de memorare/concentrare9
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste, 10,2% au declarat dificultăți de memorare sau concentrare. Dintre acestea, 1,8% au declarat dificultăți mari de memorare sau incapacitate totală de a-și aminti sau de a se concentra. În populația cu vârsta de 60-79 de ani și 80 ani și peste, 3,3% și, respectiv, 13,7% au declarat dificultăți mari de memorare/concentrare (Figura 4).
Dificultățile mari de memorare sau incapacitatea totală de a memora erau mai răspândite în mediul rural (2,3%), cu o diferență de 1,0 punct procentual în comparație cu mediul urban (1,3%) (Tabelul 6.1 din Anexă). Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de memorare sau aveau incapacitate totală de a memora era practic similară cu cea a bărbaților - de 1,9% și, respectiv, 1,8% (Tabelul 6.2 din Anexă).
Figura 4. Structura populației după dificultăți de memorare/concentrare în realizarea activităților zilnice,
la recensământul din 2024, pe grupe de vârstă, %
Descarcă datele în format .xlsx
Structura populației după dificultățile declarate în realizarea activităților zilnice
Astfel, în concluzie, la informația prezentată despre limitările în cele patru domenii funcționale, distribuția populației în vârstă de 5 ani și peste după dificultățile întâmpinate în realizarea activităților zilnice includea: 1436,6 mii persoane care au declarat că nu aveau dificultăți (63,2%) în niciunul din domenii, 545,8 mii persoane (24,0%) au declarat unele dificultăți, 258,3 mii persoane au declarat că se confruntau cu dificultăți mari (11,4%), iar 32,8 mii persoane au declarat incapacitate totală în realizarea activităților zilnice, în cel puțin unul din cele 4 domenii de funcționalitate (1,4%) (Figura 5 și Tabelul 6.4 din Anexă).
Figura 5. Structura populației după dificultățile în realizarea activităților zilnice,
la recensământul din 2024, pe sexe și medii, %
Descarcă datele în format .xlsx
Persoane cu dizabilități conform limitărilor funcționaleîn vârstă de 5 ani și peste
Persoanele în vârstă de 5 ani și peste care au declarat dificultăți mari sau incapacitate totală în cel puțin unul din cele patru domenii de funcționalitate (291,1 mii persoane), în conformitate cu recomandările Grupului Washington pentru statisticile privind dizabilitatea, dar și al recomandărilor ONU pentru recensămintele populației și locuințelor, sunt considerate persoane cu dizabilități evaluate în baza limitărilor funcționale (Tabelul 6.4 din Anexă).
Dintre aceste persoane, 63,7% erau din mediul rural (185,5 mii persoane), comparativ cu 36,3% din mediul urban (105,6 mii). Totodată, 60,2% erau femei (175,1 mii) comparativ cu 39,8% bărbați (116,0 mii) (Figura 6).
Figura 6. Persoane în vârstă de 5 ani și peste care au declaratdificultăți mari sau incapacitate totală (persoane cu dizabilități conform limitărilor funcționale), la recensământul din 2024, pe sexe și medii, mii persoane
Descarcă datele în format .xlsx
Numărul persoanelor în vârstă de 5 ani și peste cu dizabilități conform limitărilor funcționale (dificultăți mari sau incapacitate totală) crește odată cu vârsta. Astfel, în structura populației în vârstă de 5 ani și peste, care a declarat dificultăți mari sau incapacitate totală, pe grupe de vârstă, se constatau ponderi mai mari în grupul de vârstă 60-69 ani (28,3%) și 70-79 ani (26,2%). Cele mai mici ponderi se atestau în populația în vârstă de 90 ani și peste (1,5%), populația de copii în vârstă de 5-17 ani și populația în vârstă de 18-29 ani - câte 3,4% (Figura 7).
Figura 7. Structura populației în vârstă de 5 ani și peste care a declaratdificultăți mari sau incapacitate totală
(persoane cu dizabilități conform limitărilor funcționale), la recensământul din 2024, pe grupe de vârstă, %
Descarcă datele în format .xlsx
Din total populație de 10 ani și peste, care a declarat dificultăți mari sau incapacitate totală, în funcție de cel mai înalt nivel de studii absolvit, 27,5% dețin studii gimnaziale, 20,5% studii profesional tehnice secundare, 16,4% studii liceale, 15,2% studii profesional tehnice postsecundare, 11,2% studii superioare, 6,9% studii primare și 2,3% erau fără studii absolvite (Tabelul 6.9 din Anexă).
Din total populație de 10 ani și peste care s-a declarat analfabetă la recensământul din 2024 (7,6 mii persoane), 64,9% erau persoane cu dizabilități conform limitărilor funcționale, având dificultăți mari sau incapacitate totală în cel puțin unul din cele patru domenii de funcționalitate (Tabelul 6.10. din Anexă).
Prevalența dizabilității conform limitărilor funcționale la populația în vârstă de 5 ani și peste
Prevalența dizabilității10 (ponderea populației cu dificultăți mari și incapacitate totală în cel puțin unul din cele 4 domenii de funcționalitate) în rândul populației în vârstă de 5 ani și peste a constituit 12,8%, restul populației în proporție de 87,2% reprezentând populația de 5 ani și peste fără dizabilitate.
În funcție de mediile reședință, prevalența dizabilității era mai mare în rândul populației din mediul rural, 15,2% (din populația rurală), comparativ cu 10,0% în mediul urban (Figura 8 și Tabelul 6.4 din Anexă). Totodată, raportat la structura pe sexe, prevalența dizabilității era mai mare în rândul populației feminine de această vârstă, 14,5%, comparativ cu 10,9% în populația masculină (Tabelul 6.5 din Anexă).
Figura 8. Prevalența dizabilității conform limitărilor funcționale (ponderea populației cu dificultăți mari și incapacitate totală) la populația în vârstă de 5 ani și peste, după severitate, la recensământul din 2024, pe sexe și medii, %
Descarcă datele în format .xlsx
Pe grupe de vârstă, cea mai mică prevalență a dizabilității se atesta la copiii cu vârsta de 5-17 ani – 2,4%, atingând nivelul de 13,1% la vârsta de 50-59 ani, 23,0% la vârsta de 60-69 ani, 38,4% la vârsta de 70-79 ani, 61,7% la vârsta de 80-89 ani și 78,2% la vârsta de 90 de ani și peste. În grupurile de vârstă de 80-89 ani și 90 ani și peste, 11,3% și, respectiv, 22,1% nu puteau deloc realiza activități în cel puțin unul din cele patru domenii de funcționalitate (incapacitate totală) (Figura 9).
Figura 9. Prevalența dizabilității (ponderea populației cu dificultăți mari și incapacitate totală) conform limitărilor funcționale la populația în vârstă de 5 ani și peste, la recensământul din 2024, după severitate și grup de vârstă, %
Descarcă datele în format .xlsx
În profil teritorial, cea mai mare pondere a populației cu dizabilități conform limitărilor funcționale (între 16,7% și 20,1%) a fost marcată în raioanele Drochia, Nisporeni, Glodeni, Cimișlia, Taraclia, Șoldănești și Basarabeasca. Cea mai mică pondere a populației cu dizabilități (între 8,2% și 13,4%, a fost înregistrată în mun. Chișinău, mun.Bălți, raioanele Dubăsari, Cantemir, Leova, Ialoveni, Ungheni (Tabelul 6.7 din Anexă).
În funcție de numărul de domenii de funcționalitate, majoritatea persoanelor cu dizabilități conform limitărilor funcționale au declarat dificultăți mari sau incapacitate totală într-un domeniu de funcționalitate (70,7%), aproape fiecare a 5-a persoană (19,8%) avea dificultăți mari sau incapacitate totală în două domenii de funcționalitate, 6,2% în 3 domenii și 3,3% în toate 4 domenii de funcționalitate (Figura 10 și Tabelul 6.6 din Anexă).
Figura 10. Structura populației în vârstă de 5 ani și peste care a declaratdificultăți mari și incapacitate totală,
la recensământul din 2024, după numărul domeniilor de funcționalitate, %
Descarcă datele în format .xlsx
Dificultățile copiilor în vârstă de 2-4 ani11
Conform datelor colectate în cadrul recensământului din 2024, numărul copiilor cu reședință obișnuită în vârstă de 2-4 ani a constituit 86,8 mii persoane. Datele despre dificultățile în realizarea activităților zilnice pentru copiii în vârstă de 2-4 ani se referă la 3 domenii de funcționalitate: vedere, auz, mobilitate, în conformitate cu Recomandările UNECE pentru recensămintele populației și locuințelor.
Dificultăți de vedere
Din total copii în vârstă de 2-4 ani, 1,1% se confruntau cu dificultăți de vedere, chiar dacă purtau ochelari sau lentile de contact. Dintre aceștia, 0,3% se confruntau cu dificultăți mari sau incapacitate totală de vedere (Tabelul 6.11 din Anexă).
Dificultăți de auz
Din total copii în vârstă de 2-4 ani, 0,5% se confruntau cu dificultăți de auz, chiar și atunci când foloseau aparate auditive. Dintre aceștia, 0,1% se confruntau cu dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi (Tabelul 6.11 din Anexă).
Dificultăți de mobilitate
Din total copii în vârstă de 2-4 ani, 0,7% se confruntau cu dificultăți de mobilitate. Dintre aceștia, 0,3% se confruntau cu dificultăți mari de mobilitate sau incapacitate totală de a merge sau de a urca scările (Tabelul 6.11 din Anexă).
Copii în vârstă de 2-4 ani cu dizabilități conform limitărilor funcționale
Din total de copii în vârstă de 2-4 ani și peste, 84,9 mii copii (sau 98,1%) nu aveau dificultăți, 1,1 mii (1,3%) se confruntau cu unele dificultăți.
Totodată, 0,5 mii copii de 2-4 ani (sau 0,6%) se confruntau cu dificultăți mari sau nu puteau realiza deloc activități (incapacitate totală) în cel puțin unul din cele 3 domenii de funcționalitate, care sunt considerate persoane cu dizabilități evaluate în baza limitărilor funcționale (Tabelul 6.12 din Anexă).
Circa 55 la sută din copiii care se confruntau cu dificultăți mari sau aveau incapacitate totală erau din mediul rural, comparativ cu 44,9% din mediul urban. Totodată, 57,8% erau băieți, comparativ cu 42,2% fete (Tabelul 6.12 din Anexă).
Dificultățile persoanelor în vârstă de 5 ani și peste în spațiile colective de locuit
Conform datelor colectate în cadrul recensământului, numărul populației cu reședință obișnuită în spațiile colective de locuit a constituit 22,8 mii persoane, dintre care 22,6 mii persoane erau în vârstă de 5 ani și peste.
Dificultăți de vedere
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste din spațiile colective de locuit, 17,2% au declarat că se confruntau cu dificultăți de vedere, chiar dacă purtau ochelari sau lentile de contact. Dintre acestea, 4,8% (1,1 mii) se confruntau cu dificultăți mari sau incapacitate totală de vedere.
Dificultățile mari de vedere sau incapacitate totală de auz, erau ușor mai răspândite în mediul rural (6,5%) decât în mediul urban (4,2%), cu o diferență de 2,3 puncte procentuale (Tabelul 6.13 din Anexă). Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de vedere sau incapacitate totală de a vedea (5,8%), era cu 1,7 puncte procentuale mai mare, decât ponderea bărbaților (4,1%) (Tabelul 6.14 din Anexă).
Dificultăți de auz
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste din spațiile colective de locuit, 11,1% persoane au declarat dificultăți de auz, chiar și atunci când foloseau aparate auditive. Dintre acestea, 2,8% (0,6 mii) au declarat dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi.
Dificultățile mari de auz sau incapacitate totală de auz, erau ușor mai răspândite în mediul rural (5,2%) decât în mediul urban (2,1%), cu o diferență de 3,1 puncte procentuale (Tabelul 6.13 din Anexă). Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de auz sau incapacitate totală de a auzi (3,6%) era cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât procentul bărbaților (2,3%) (Tabelul 6.14 din Anexă).
Dificultăți de mobilitate
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste din spațiile colective de locuit, 15,0% persoane au declarat dificultăți de mobilitate (de a merge pe jos sau de a urca scările). Dintre acestea, 7,8% au declarat dificultăți mari de mobilitate sau incapacitate totală de a merge sau de a urca scările.
Dificultățile mari de mobilitate sau incapacitatea totală de a merge sau de a urca scările erau mai răspândite în mediul rural (14,6%), cu o diferență de 8,7 puncte procentuale în comparație cu mediul urban (5,9%) (Tabelul 6.13 din Anexă). Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de mobilitate sau aveau incapacitate totală de a merge sau urca scările (10,2%) era cu 3,7 puncte procentuale mai mare decât ponderea bărbaților (6,5%) (Tabelul 6.14 din Anexă).
Dificultăți de memorare/concentrare
Din total populație în vârstă de 5 ani și peste din spațiile colective de locuit, 17,2% au declarat dificultăți de memorare/concentrare. Dintre acestea, 9,1% au declarat dificultăți mari de memorare sau incapacitate totală de a-și aminti sau de a se concentra. Dificultățile mari de memorare sau incapacitatea totală de a memora erau mai răspândite în mediul rural (14,1%), cu o diferență de 6,4 puncte procentuale în comparație cu mediul urban (7,7%) (Tabelul 6.13 din Anexă). Ponderea femeilor care se confruntau cu dificultăți mari de memorare sau aveau incapacitate totală de a memora (11,0%) era cu 2,9 puncte procentuale mai mare decât ponderea bărbaților (8,1%) (Tabelul 6.14 din Anexă).
Astfel, distribuția populației în vârstă de 5 ani și peste din spațiile colective de locuit după dificultățile în realizarea activităților zilnice era următoarea: 16,0 mii persoane au declarat că nu aveau dificultăți (70,7%), 3,1 mii (13,5%) au declarat unele dificultăți, 2,4 mii au declarat că se confruntau cu dificultăți mari (10,6%), iar 1,1 mii au declarat că nu puteau realiza deloc activități (incapacitate totală) în cel puțin unul din cele 4 domenii de funcționalitate (5,2%) (Figura 11). Astfel, numărul persoanelor în vârstă de 5 ani și peste cu dizabilități conform limitărilor funcționale constituia 3,5 mii persoane, în conformitate cu definiția Grupului Washington pentru statisticile privind dizabilitatea.
Figura 11. Structura populației din spațiile colective de locuit după dificultățile în realizarea activităților zilnice,
la recensământul din 2024, pe sexe și medii de reședință, %
Descarcă datele în format .xlsx
Prevalența dizabilității populației din spațiile colective de locuit
Prevalența dizabilității (ponderea populației cu dificultăți mari și incapacitate totală în total populație), conform limitărilor funcționale, în rândul populației în vârstă de 5 ani și peste a constituit 15,7%, fiind mai mare în rândul populației feminine de această vârstă, 18,3% comparativ cu 14,3% în populația masculină. Totodată, prevalența era mai mare în rândul populației din mediul rural, 24,7% comparativ cu 13,1% în mediul urban (Figura 12).
Figura 12. Prevalența dizabilității conform limitărilor funcționale (ponderea populației cu dificultăți mari
și incapacitate totală) la populația în vârstă de 5 ani și peste din spațiile colective de locuit după severitate,
la recensământul din 2024, pe sexe și medii
Descarcă datele în format .xlsx
Anexe:
Note:
1 Informația este prezentată la momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, pentru teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Merenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.
2 Populația cu reședință obișnuită (rezidentă) - populația care a locuit preponderent în ultimele 12 luni înainte de 8 aprilie 2024 (data de referință a recensământului) în țară, indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art.4 al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor).
3 Informația cu privire la dificultăți în desfășurarea activităților zilnice s-a colectat pentru persoanele de 2 ani și peste, la libera declarație a persoanelor recenzate și este prezentată separat pentru 2 categorii de populație: pentru copii de 2-4 ani și pentru populația de 5 ani și peste datorită unor diferențe metodologice privind numărul de domenii de funcționalitate aplicate. Datele prezentate includ și persoanele recenzate din spațiile colective de locuit.
Datele sunt prezentate pentru patru grupuri de populație: cei care au declarat că nu pot efectua deloc cel puțin unul din cele patru domenii de funcționalitate, fiind considerați ca având incapacitate totală, cei care au declarat dificultăți mari în cel puțin un domeniu de funcționalitate și cei care au unele dificultăți în cel puțin un domeniu de funcționalitate, restul fiind persoanele care au declarat că nu au dificultăți în nici unul din cele patru domenii.
Scala severității dificultăților în realizarea activităților, utilizată în categoriile de răspuns de la “fără dificultăți” la „nu pot deloc/incapacitate totală”), are ca scop să surprindă întregul spectru al funcționalității: de la lipsă dizabilitate până la cea severă.
4 Grupul Washington pentru statisticile privind dizabilitatea este creat sub egida Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite, fiind responsabil de elaborarea metodologiilor standardizate pentru colectarea datelor despre dizabilitate în recensăminte și cercetări statistice.
5 Recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE) pentru recensămintele populației și locuințelor (runda 2020).
6 Statutul de dizabilitate, conform limitărilor funcționale, reprezintă clasificarea persoanelor în funcție de prezența sau absența dificultăților funcționale, determinat pe baza setului de întrebări privind dificultățile, colectate în cadrul RPL 2024.
7 La recensământul din 2024, persoane cu dizabilități se consideră persoanele care au declarat dificultăți mari sau incapacitate totală („nu pot deloc”) în cel puțin unul dintre cele patru domenii de funcționalitate incluse în setul de întrebări ale recensământului: vedere, auz, mobilitate și memorare/concentrare.
8 La recensământul din 2024, persoane fără dizabilități se consideră persoanele care au declarat unele dificultăți sau nu se confruntă cu dificultăți funcționale în niciunul dintre cele patru domenii de funcționalitate: vedere, auz, mobilitate și memorare/concentrare.
9 Memorarea se referă la folosirea memoriei pentru a-și aduce aminte careva evenimente sau incidente care au avut loc recent sau în trecut. Memorarea nu înseamnă memorizarea.
10 Prevalența dizabilității se calculează ca raportul dintre numărul de persoane care au declarat „dificultăți mari” sau „incapacitate totală” în cel puțin unul din cele 4 domenii de funcționalitate la numărul total de persoane.
11 Datele pentru copiii în vârstă de 2-4 ani se referă la 3 domenii de funcționalitate: vedere, auz, mobilitate, în conformitate cu Recomandările UNECE pentru recensămintele populației și locuințelor. Aceste date se vor utiliza cu precauție dat fiind faptul că, în cadrul recensământului nu au fost aplicate întrebări, care să măsoare tot spectrul de dificultăți cu care se confruntă copiii din această grupă de vârstă (2-4 ani), caracteristice perioadei lor de creștere și dezvoltare (inclusiv dificultăți psiho-sociale). Totuși, în lipsa altor instrumente de măsurare și a altor surse alternative de date, aceste date oferă o indicație utilă asupra dificultăților pe care le întâmpină copiii în domeniile de funcționalitate acoperite.
Precizări metodologice generale despre RPL 2024:
Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.
RPL 2024 s-a realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).
Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.
În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:
- Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
- Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
- Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
- De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
- Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:
- Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
- Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
- Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
- Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
- Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.
- Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
- Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.
- Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).
Informații relevante: