Biroul Național de Statistică prezintă informația vizând situația tinerilor în Republica Moldova în anul 2025.
1. Situația demografică a tinerilor
Tinerii reprezintă circa un sfert din populația țării
Numărul populației cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2026 a constituit 2365,6 mii persoane2, din care 517,3 mii sau 21,9% au fost tinerii cu vârsta 14-34 ani. Repartizarea tinerilor pe sexe, se prezintă astfel: 47,9% – bărbați și 52,1% – femei.
Generația tinerilor este în descreștere continuă
La începutul anului 2026, comparativ cu începutul anului precedent, numărul populației cu vârsta de 14-34 ani a scăzut cu 13,5 mii persoane sau cu 2,5%. Numărul populației cu vârsta de 14-19 ani la începutul anului 2026 a crescut cu 2,7 mii persoane sau cu 1,5% față de începutul anului 2025, iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 33,7% la 01.01.2025, până la 35,1% la 01.01.2026 (Tabelul 1 din Anexă).
Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani s-a redus cu 2,5 mii persoane față de anul precedent, în timp ce proporția acestora în totalul tinerilor a înregistrat o creștere în perioada analizată cu 0,1 puncte procentuale. Numărul tinerilor în vârstă de 25-29 ani s-a diminuat cu 5,5 mii persoane, iar ponderea acestora s-a redus cu 0,5 puncte procentuale. Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 ani s-a diminuat cu 8,2 mii, ponderea acestei grupe fiind mai mică cu 0,9 puncte procentuale (Figura 1).
Figura 1. Structura populației tinere pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2025 și 2026
Descarcă datele în format, xlsx
Femeile tinere din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât cele din mediul urban
Distribuția născuților-vii după vârsta mamei, în anul 2025, arată că, 77,8% din totalul acestora au fost născuți de către mame cu vârsta de până la 35 ani (Tabelul 2 din Anexă). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,7 ani, fiind în creștere față de anul 2024 (25,6 ani). Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără decât mamele din mediul urban, la 24,4 ani și, respectiv, 28,5 ani. În funcție de starea civilă a mamei, în anul 2025, numărul copiilor născuți de mamele tinere în afara căsătoriei a fost de 6,5 mii (38,0% din numărul total al născuților-vii, mamele cărora au vârsta de 14-34 ani). Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani, în anul 2025, a constituit 15,6 născuți-vii la 1000 femei de vârsta respectivă fiind în scădere cu circa 1,7 născuți-vii la 1000 femei, comparativ cu 2024 (17,3 născuți-vii la 1000 femei).
Numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a fost în scădere comparativ cu anul precedent
În anul 2025, numărul întreruperilor de sarcină la femeile în vârstă de 15-34 ani a constituit 4,1 mii de cazuri, fiind cu 3,3% mai mic comparativ cu anul 2024. Dintre acestea, 92,0% au revenit femeilor în vârstă de 20-34 ani. La 1000 femei în vârstă de 15-34 ani au revenit 16,0 cazuri de întrerupere a sarcinii.
2. Tinerii în învățământ3
În anul de studii 2025/26, numărul elevilor (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenților a constituit 151,9 mii de persoane sau cu 5,0% mai mult față de anul de studii 2024/25.
Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți ce revin la 1000 locuitori în vârstă de 15-29 ani a constituit 431 persoane în anul de studii 2025/26, comparativ cu 410 persoane în 2024/25. Pe niveluri educaționale, în anul de studii 2025/26, la 1000 locuitori de 15-29 ani au revenit 110 elevi din învățământul liceal, 143 elevi din învățământul profesional tehnic și 179 studenți din învățământul superior (Tabelul 4 din Anexă și Figura 2).
Figura 2. Numărul de elevi (din învățământul liceal și profesional tehnic) și studenți, 2024/25-2025/26
Descarcă datele în format, xlsx
Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul de elevi în învățământul liceal a înregistrat o evoluție ascendentă. Astfel, în anul de studii 2025/26, în învățământul liceal au fost înscriși 38,7 mii de elevi, fiind în creștere cu 2,1% față de 2021/22. Pe sexe, s-a menținut preponderența fetelor (55,7% în anul de studii 2025/26). Pe medii de reședință, s-a păstrat decalajul constant, mediul rural fiind în continuare defavorizat. În anul de studii 2025/26, circa 83,4% din elevii înscriși în clasele 10-12 își făceau studiile în liceele din mediul urban.
În anul de studii 2025/26, în învățământul profesional tehnic au fost cuprinși 50,2 mii de elevi, inclusiv 15,6 mii în învățământul profesional tehnic secundar și 34,6 mii în învățământul profesional tehnic postsecundar4. În sistemul de învățământ profesional tehnic numărul de elevi a înregistrat o creștere cu 9,1 mii persoane față de anul 2021/22 (Figura 3).
Figura 3. Numărul de elevi în învățământul profesional tehnic pe niveluri, 2021/22-2025/26
Descarcă datele în format, xlsx
În învățământul profesional tehnic secundar, s-au atestat ponderi mai mari pentru elevii în vârstă de 16 și 17 ani, precum și de 18 ani (33,9%, 28,9% și, respectiv, 16,2% în anul de studii 2025/26), în învățământul profesional tehnic postsecundar pentru elevii cu vârste aferente acestui nivel: 22,8% – 16 ani, 23,8% – 17 ani, 22,3% – 18 ani și 18,0% – 19 ani.
Băieții mai mult se orientează către învățământul profesional tehnic secundar, iar fetele către învățământul profesional tehnic postsecundar
În anul de studii 2025/26 mai mulți băieți s-au orientat către învățământul profesional tehnic secundar (72,9% din total elevi la acest nivel) și mai multe fete – către cel postsecundar (52,9%).
Structura numărului elevilor pe domenii relevă că, atât în învățământul profesional tehnic secundar, cât și în cel postsecundar, s-au înregistrat rate mai mari pentru domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (67,6% și, respectiv, 22,3%). Totodată, în învățământul profesional tehnic postsecundar ponderi importante s-au înregistrat și pentru așa domenii ca: business, administrare și drept (23,7%), sănătate și asistență socială (17,1%).
În anul 2025, numărul de absolvenți în învățământul profesional tehnic secundar a constituit 5,1 mii persoane, cu cca 8,5% mai mult comparativ cu anul precedent (Tabelul 5 din Anexă). Absolvenții au înregistrat ponderi mai mari în cadrul domeniului general inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții la următoarele domenii de formare profesională: vehicule cu motor, nave și aeronave (18,5% din total absolvenți), construcții și inginerie civilă (12,5%), procesarea alimentelor (8,6%) și energetică și inginerie electrică (8,8%).
În anul 2025, învățământul profesional tehnic postsecundar a fost absolvit de 6,9 mii persoane, cu 6,2% mai mult comparativ cu anul precedent (Tabelul 5 din Anexă). Din totalul de absolvenți ai anului 2025, 22,8% au fost pregătiți pentru domeniul business, administrare și drept, 24,4% – pentru inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții, iar 16,1% – pentru domeniul sănătate și asistență socială.
Numărul de studenți înscriși în învățământul superior, la începutul anului de studii 2025/26, a fost de 62,9 mii persoane, din care 74,2% erau înscriși la studii superioare de licență, 16,9% – studii superioare de master și 8,9% – studii superioare integrate (Tabelul 4 din Anexă și Figura 4).
Figura 4. Structura numărului de studenți pe programe de studii și sexe, 2021/22 și 2025/26
Descarcă datele în format, xlsx
În anul de studii 2025/26, proporția femeilor în numărul total de studenți a fost de 58,2%. În ceea ce privește distribuția studenților pe programe de studii în funcție de sex, s-au înregistrat diferențe odată cu trecerea la un nivel mai înalt de studii. Astfel, femeile au constituit 55,2% din studenți la programe de licență, 63,9% – la master și 72,8% – la studii superioare integrate.
Repartizarea studenților pe vârste indică o participare mai mare în învățământul superior a persoanelor cu vârste cuprinse între 19 și 23 ani, acestea fiind vârstele teoretic corespunzătoare învățământului superior (66,1% din total studenți). În același timp, în anul de studii 2025/26 vârsta medie a studenților a fost de 24 ani, cu diferențe în funcție de sexe 24,5 ani la femei și 23,3 ani la bărbați.
În învățământul superior se evidențiază ponderi mai mari, relativ constante de la un an la altul ale absolvenților din domeniul business, administrare și drept
În anul 2025, învățământul superior a fost absolvit de către 13,8 mii persoane, din care 65,0% au obținut diploma de licență, iar 35,0% diploma de master sau cea echivalentă acestui nivel. În perioada anilor 2021-2025, numărul de absolvenți a înregistrat fluctuații de la un an la altul, totodată, fiind în descreștere comparativ cu anul 2021, la master și studii integrate cu 9,8% și o creștere de 3,0% în cazul programelor de licență (Tabelul 5 din Anexă).
În învățământul superior 45,2% au constituit absolvenții din domeniul business, administrare și drept, după care a urmat domeniul educație, cu o pondere a absolvenților de 15,0% și domeniul inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții – 8,0% din total absolvenți.
3. Tinerii pe piața muncii
Din zece tineri patru sunt ocupați, iar șase sunt în afara forței de muncă
În anul 2025, conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente5, 37,7% (188,4 mii) din tinerii cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați; ponderea șomerilor a fost de 2,4% (11,8 mii) și restul, 59,9% (299,0 mii) au fost persoane în afara forței de muncă (Tabelul 10 din Anexă).
Femeile tinere, care nici nu lucrează și nici nu învață, dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații
Fiecare al șaptelea tânăr în vârstă de 15-24 ani (14,5%) și fiecare a patra persoană în vârstă de 15-29 ani (23,2%) sau de 15-34 ani (27,9%), nu a fost cuprinși nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – engleză Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Tabelul 12 și 13 din Anexă și Figura 5).
Figura 5. Ponderea tinerilor NEET pe grupe de vârstă și sexe, 2024-2025
Descarcă datele în format, xlsx
Peste 6% din tinerii care lucrează sunt încadrați și în procesul de educație, iar fiecare al cincilea tânăr - are un loc de muncă informal
Tinerii de 15-34 ani încadrați în câmpul muncii preferă mai degrabă un loc de muncă plătit (86,1% au lucrat în calitate de salariat), decât o activitate pe cont propriu/non-salarială (13,9%). Din totalul tinerilor care lucrează 6,5%, concomitent cu activitatea de muncă, au urmat și o formă de educație (formală) în cadrul sistemului național de învățământ.
Aproape fiecare al cincilea tânăr (18,7%) a avut un loc de muncă informal, iar în rândul tinerilor salariați – 5,8% lucrau fără a avea un contract individual de muncă (munca nedeclarată). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) a fost mai frecventă printre bărbații tineri salariați (7,8%), decât în rândul femeilor tinere salariate (3,6%).
Din totalul tinerilor care lucrează 7,8% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă, motivul principal fiind nivelul nesatisfăcător al venitului/remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).
Rata de ocupare a tinerilor de 15-24 ani a constituit doar 19,7%, în timp ce în rândul celor de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul a înregistrat valori de 2,6 ori (51,9%) și, respectiv, de 3 ori (59,7%) mai mari, fiind mai mare decât media pe total țară (40,2% pentru populația de 15 ani și peste) (Tabelul 11 din Anexă și Figura 6).
Figura 6. Rata de ocupare în rândul tinerilor pe grupe de vârstă și sexe, 2024-2025
Descarcă datele în format, xlsx
Rata șomajului în rândul tinerilor este mai înaltă față de media pe țară
Rata șomajului în rândul tinerilor a fost mai mare în comparație cu persoanele adulte sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2025, rata șomajului conform definiției BIM6 la tinerii de 15-24 ani a fost de 7,4%, la cei de 15-29 ani – 7,0% și la tinerii de 15-34 ani a fost de 5,9%, în timp ce media pe țară a constituit 3,8%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 17,4% din totalul șomerilor de 15-34 ani (Tabelul 11 din Anexă).
Din punct de vedere al distribuției pe sexe și medii de reședință, printre tinerii șomeri în vârstă de 15-34 ani mai mult de jumătate erau bărbați (57,1%), iar 63,6% – din mediul urban (Tabelul 11din Anexă).
Un nivel de instruire superior și mediu7 determină o rată a șomajului mai mare
În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire superior – 6,2%, urmați de tinerii șomeri cu nivel mediu – 5,9% și cei cu nivel de instruire scăzut – 5,3%.
Fiecare al doilea tânăr în afara forței de muncă este elev sau student și fiecare al cincilea tânăr este persoană care îngrijește de familie
În rândul tinerilor de 15-34 ani în afara forței de muncă au predominat elevii și studenții (55,3%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (19,0%). Majoritatea persoanelor casnice au reprezentat-o femeile (96,4%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (Tabelul 13 din Anexă).
4. Gospodăriile cu tineri
Ponderea gospodăriilor formate numai din familii tinere a fost mai mare în mediul urban
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice8, în anul 2025, 6,8% din total gospodării aveau în componență familii tinere cu membri în vârstă de 14-34 ani, din care 83,5% constituiau gospodăriile formate numai din familii tinere, 12,2% – gospodăriile din familii tinere cu părinți, iar 4,4% – gospodăriile din familii tinere și alte persoane. Ponderea gospodăriilor formate numai din familii tinere care locuiau separat a fost cu 15,0 puncte procentuale mai mare în mediul urban, comparativ cu mediul rural. Totodată, în mediul rural ponderea gospodăriilor formate din familii tinere care locuiau cu părinții a fost cu 9,6 puncte procentuale mai mare față de mediul urban, iar a gospodăriilor din familii tinere și alte persoane – cu 5,5 puncte procentuale (Tabelul 8 din Anexă și Figura 7).
Figura 7. Distribuția gospodăriilor cu familii tinere după tipul gospodăriei și mediul de reședință, în anul 2025
Descarcă datele în format, xlsx
Gospodăriile cu familii tinere au un nivel de dotare cu bunuri de folosință îndelungată superior nivelului mediu pe țară
Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor în componența cărora sunt familii tinere a fost superior față de media pe țară. Cele mai mari decalaje s-au înregistrat pentru astfel de bunuri ca: computer, autoturism, mașină de spălat rufe automată și condiționer ( Tabelul 10 din Anexă și Figura 8).
Figura 8. Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată al gospodăriilor cu familii tinere, în anul 2025
Descarcă datele în format, xlsx
Nivelul de dotare cu bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor din mediul urban a fost superior celui din rural. Astfel, dacă în mediul urban 78,6% de gospodării cu familii tinere aveau în dotare computere, atunci în mediul rural valoarea acestui indicator a constituit 48,3%. Cu mașină de spălat rufe automată erau dotate 100,0% de gospodării din mediul urban, în mediul rural – doar 84,4%. Procentul gospodăriilor care au în dotare condiționer a variat între 39,5% în mediul urban și 9,3% în mediul rural.
Gospodăriile cu familii tinere din mediul urban își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun într-o măsură mai mare comparativ cu cele din mediul rural
Gospodăriile în componența cărora erau familii tinere în proporție de 57,5% își apreciau nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 41,3% – bun sau foarte bun, iar 1,2% au declarat nivelul de trai al gospodăriei ca fiind rău sau foarte rău.
Mediul de reședință joacă un rol foarte important în determinarea nivelului de trai. Astfel, pentru mediul urban este caracteristică o pondere mai mare a gospodăriilor care și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (46,1% față de 31,5% în rural). Totodată, în mediul rural s-a înregistrat o pondere mai mare de gospodării cu familii tinere care își apreciau nivelul de trai ca satisfăcător în proporție de 65,3% comparativ cu 53,6%, în mediul urban (Tabelul 11 din Anexă și Figura 9).
Figura 9. Aprecierea nivelului de trai al gospodăriilor cu familii tinere, pe medii, în anul 2025
Descarcă datele în format, xlsx
Tinerii din mediul urban își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, într-o măsură mai mare, comparativ cu cei din mediul rural
Partea cea mai mare a tinerilor (86,2%) și-a apreciat starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună, 12,4% – au declarat că au o stare de sănătate satisfăcătoare și doar 1,4% de tineri și-au considerat starea de sănătate rea sau foarte rea. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vârstă, de la 91,9% în cazul tinerilor în vârstă de 14-19 ani până la 76,9% pentru cei cu vârsta de 30-34 ani. (Tabelul 12 din Anexă și Figura 10).
Figura 10. Structura tinerilor după starea de sănătate declarată, pe grupe de vârstă, în anul 2025
Descarcă datele în format, xlsx
Tinerii din mediul urban și-au evaluat stare de sănătate ca fiind bună sau foarte bună mai frecvent (87,3%) decât cei din mediul rural (85,0%). Bărbații au fost mai pozitivi în ceea ce privește perceperea stării de sănătate, declarând-o bună sau foarte bună în proporție de 86,8% față de 85,7% în cazul femeilor.
5. Sănătatea tinerilor3
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2025, au fost înregistrate 209 cazuri noi de tumori la tineri în vârstă de 15-34 ani (Figura 11). La 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit, în medie, 42,5 cazuri noi de tumori, comparativ cu 37,8 cazuri în anul 2024.
Figura 11. Incidența prin tumori la tinerii în vârstă de 15-34 ani, 2021-2025
Descarcă datele în format, xlsx
Numărul cazurilor noi de tumori a fost mai mare în cazul femeilor în vârstă de 25-29 ani și 30-34 ani
În structura incidenței prin tumori, ponderea femeilor a fost mai mare față de cea a bărbaților în grupul de vârstă 25-29 ani (67,3%) și 30-34 ani (75,6%) (Figura 12).
Figura 12. Structura incidenței prin tumori la tineri, pe grupe de vârstă și sexe, în anii2021 și 2025
Descarcă datele în format, xlsx
Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă a fost mai mare la bărbați și tinerii din mediul rural
În anul 2025, numărul cazurilor noi de tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani a constituit 229 cazuri, fiind cu 20,5% mai puțin comparativ cu anul 2024 (Tabelul 19 din Anexă și Figura 13). Circa 66,8% din total cazuri noi de tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani au fost depistate la bărbați. În mediul rural au fost înregistrate 61,1% din cazuri.
La 100 mii tineri în vârstă de 15-34 ani au revenit 46,5 tineri cărora li s-a stabilit pentru prima dată diagnosticul de tuberculoză activă. Incidența prin tuberculoză activă la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 22,8 cazuri, iar pentru grupul de vârstă 25-34 ani – 72,0 cazuri (indicator ODD 3.3.2).
Figura 13. Incidența prin tuberculoză activă la tinerii în vârstă de 15-34 ani pe sexe, 2021-2025
Descarcă datele în format, xlsx
Numărul cazurilor de infecție cu virusul HIV la tineri a fost în scădere comparativ cu anul precedent
Conform datelor Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, în anul 2025 numărul tinerilor în vârstă de 15-34 ani infectați cu virusul imunodeficienței umane (HIV) a constituit 185 persoane, ceea ce a fost cu 10,6% mai puțin comparativ cu anul 2024. Ponderea bărbaților tineri infectați a constituit 53,0% comparativ cu 47,0% femei infectate.
În structura incidenței cu virusul HIV s-a înregistrat o pondere mai mare pe segmentul 30-34 ani (47,0%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (36,8%) și 20-24 ani (13,5%), iar pentru grupul de vârstă 15-19 ani s-a înregistrat o pondere de 2,7%.
În anul 2025, incidența cu virusul HIV la 100 mii tineri în vârstă de 15-24 ani a constituit 11,8 cazuri și 65,3 cazuri pentru tinerii în vârstă de 25-34 ani.
Figura 14. Incidența cu virusul HIV la tinerii în vârstă de 15-34 ani, pe grupe de vârstă și sexe, în anul 2025
Descarcă datele în format, xlsx
Numărul cazurilor de infecție cu maladii transmise pe cale sexuală este în scădere comparativ cu anul precedent
În anul 2025, numărul tinerilor în vârstă de 15-29 ani infectați cu boli venerice a constituit 397 cazuri, fiind cu 30,1% mai puțin comparativ cu anul 2024 (Tabelul 20 din Anexă). La 100 mii tineri în vârstă de 15-29 ani au revenit 88,2 cazuri de sifilis și 23,7 cazuri de gonoree.
Cei mai mulți tineri au decedat în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor
În anul 2025, rata specifică de mortalitate la tinerii în vârstă de 15-34 ani a constituit 93,0 decedați la 100 mii locuitori de vârsta respectivă, fiind în scădere comparativ cu anul 2024 cu 6,6 decedați la 100 mii locuitori (Tabelul 3 din Anexă).
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, cele mai multe decese în rândul tinerilor au avut drept cauză accidentele, intoxicațiile și traumatismele (41,2%), din care: accidente de transport (11,4%), leziuni auto-provocate (11,0%), agresiuni, omucideri (2,2%), urmate de bolile aparatului circulator (12,8%), tumori (10,6%), bolile aparatului digestiv (8,5%), bolile aparatului respirator (5,9%), bolile infecțioase și parazitare (2,2%), și alte boli (18,8%).
În anul 2025, comparativ cu anul 2024, se atestă o creștere a mortalității tinerilor în vârstă de 15-19 ani din cauza bolilor aparatului circulator. În cazul tinerilor în vârstă de 20-24 ani s-a înregistrat o creștere a ratei mortalității prin tumori, boli ale aparatului digestiv și cauze externe de deces (agresiuni și accidente de transport). La grupa de vârstă 25-29, se constată o creștere a ratelor mortalității prin boli infecțioase și parazitare, boli ale aparatului respirator și digestiv. În grupa de vârstă 30-34 ani se observă o creștere a ratei de mortalitate cauzată de tumori, boli ale aparatului circulator și cauze externe de deces (leziuni auto-provocate).
6. Infracționalitatea în rândul tinerilor3
Numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni a fost în scădere comparativ cu anul precedent
Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2025 numărul tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni a constituit 3,9 mii persoane, ceea ce este cu 7,9% mai puțin comparativ cu anul precedent (Tabelul 22 din Anexă). Femeile au constituit 7,0% în numărul total al tinerilor de 14-29 ani care au săvârșit infracțiuni. Cei mai mulți tineri care au comis infracțiuni s-au înregistrat în grupul de vârstă 18-24 ani (51,7%), după care a urmat grupul de vârstă 25-29 ani (34,2%) și grupul de vârstă de 14-17 ani – 14,1%.
Figura 15. Structura tinerilor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni, pe grupe devârstă, în anii 2021 și 2025
Descarcă datele în format, xlsx
Cel mai des tinerii în vârstă de 14-29 ani au săvârșit infracțiuni precum furt, huliganism și infracțiuni legate de droguri
În anul 2025, din numărul persoanelor în vârstă de 14-29 ani care au comis infracțiuni, aproape fiecare a șasea a comis furt (17,4%), 13,0% au săvârșit acte de huliganism, iar 8,9% au comis infracțiuni legate de droguri (Tabelul 23 din Anexă). La 10 mii tineri în vârstă de 14-29 ani au revenit 103 persoane care au săvârșit infracțiuni.
Anexă:
- Tinerii în Republica Moldova în anul 2025 (24 tabele).
Note:
1 Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Datele cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită sunt calculate în baza rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2024. Datele la 1 ianuarie 2026 sunt preliminare.
Informația este prezentată fără datele privind populația din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Merenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.
3 Indicatorii relativi sunt calculați în baza populației cu reședință obișnuită, estimată pe bază datelor Recensământului Populației și al Locuințelor din 2024.
4 Include și învățământul profesional tehnic postsecundar.
5 Statutul activității curente se referă la raportul în care persoana se află față de activitatea economică și socială, precum și la modul în care aceasta își asigură sursa de existență necesară traiului. Conform acestui statut, persoanele sunt clasificate ca fiind ocupate, șomere sau în afara forței de muncă. La clasificarea populației după statutul în activitatea curentă, ocuparea are prioritate față de șomaj, iar șomajul are prioritate față de inactivitatea economică.
6 BIM – Biroul Internațional al Muncii.
7 Nivel de instruire scăzut: gimnazial, primar, fără școală primară; mediu: liceal, mediu general, profesional tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar nonterţiar; superior: universitar (de licență, master), postuniversitar.
8 Cercetarea CBGC în anul 2025 a fost supusă unor modificări/ajustări, precum:
(i) implementarea Eșantionului Multifuncțional de tip master pentru cercetările din Domeniul Social (EMDOS 3);
(ii) modificări în chestionarele CBGC (chestionarul principal și registrele gospodăriei);
(iii) implementarea noului Clasificator al cheltuielilor gospodăriilor casnice, elaborat în corespundere cu Clasificarea Consumului Individual pe Destinații (COICOP 2018) al ONU;
(iv) utilizarea numărului populației cu reședință obișnuită, recalculat în baza rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL) din 2024, pentru coeficienții de extindere și indicatorii relativi ai CBGC.
Acestea au condus la întreruperea seriei de timp; astfel, datele CBGC pentru anul 2025 nu sunt întru totul comparabile cu datele respective din anii precedenți, fapt care trebuie luat în considerare la analiza longitudinală a datelor.
Precizări metodologice:
- Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
- Conform legii nr. 215/2016 cu privire la tineret, tânăr/ă este definit ca: “persoana cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani”.
- Familie tânără este definită ca: “cuplu, format din persoane, care nu au atins vârsta de 35 de ani”.
- Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training). Se estimează pentru grupele de vârstă 15-24 ani, 15-29 ani și 15-34 ani.
Informații relevante:
Eurostat
Direcția Statistică a ONU