Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2025, în cadrul instituțiilor de educației timpurie:

• activau 1465 instituții, dintre care 351 unități funcționau în mediul urban și 1114 unități în mediul rural;

• numărul de copii înscriși a fost de 122,9 mii de persoane, dintre care 121,9 mii de copii (sau 99,2%) în instituțiile cu proprietatea publică și 1,0 mii de copii (sau 0,8%) în instituțiile private;

• la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie reveneau în medie 70 de copii înscriși;

• numărul cadrelor de conducere și didactice a fost de 12,5 mii de persoane.

În anul 2025, educația timpurie a fost organizată în 1465 de instituții (în scădere cu 4 unități față de anul precedent), dintre care 881 de unități cu statut de grădiniță de copii, 572 complexe educaționale² și 12 centre comunitare de educație timpurie. Comparativ cu anul 2024, numărul instituțiilor după tip s-a modificat urmare a reorganizării acestora și al schimbării statutului juridic (Tabelul 1și Tabelul 1 din Anexă).

Tabelul 1. Instituții de educație timpurie, pe tipuri și medii de reședință, unități

Descarcă datele în format .xlsx

După destinație, educația timpurie s-a desfășurat în 1453 de instituții cu destinație generală, 4 – sanatorială și 8– specială. În același timp, au fost completate cu copii 6289 de grupe, din care: 6228 grupe cu destinație generală, 16 grupe - sanatoriale și 45 grupe - speciale (Tabelul 2 din Anexă).

Din totalul de 1465 de instituții de educație timpurie, 1449 de instituții (sau 98,9%) sunt în sectorul public, dintre care: 335 de unități au funcționat în mediul urban și 1114 de unități ‒ în cel rural. Instituțiile de educație timpurie private au constituit 16 unități (sau 1,1%) și toate activau în mediul urban (Tabelul 3 din Anexă).

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie, în anul 2025, a fost de 122,9 mii de persoane, în scădere cu 4,3 mii de copii sau cu 3,4%, comparativ cu anul precedent. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în unitățile din mediul rural (cu 3,0 mii sau cu 4,8% față de anul 2024) (Tabelul 4 din Anexă).

Din totalul copiilor în instituțiile de educație timpurie, peste jumătate (52,4%) au fost înscriși în instituțiile din mediul urban. Sub aspect de gen, majoritatea copiilor (51,7 %) erau băieți (Figura 1).

Figura 1. Structura numărului de copii în instituțiile de educație timpurie,
după medii de reședință și sexe, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2025, majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar, reprezentând 87,6% din total (în anul 2024 – 87,3%). Cea mai mare pondere s-a înregistrat în mun. Chișinău – 90,5%, iar cea mai mică în regiunea Sud – 84,3%, restul copiilor fiind înscriși în educația antepreşcolară (Figura 2).

Figura 2. Ponderea copiilor înscriși în educație antepreşcolară (până la 3 ani)
și învățământ preșcolar (3 ani și peste), pe regiuni, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția copiilor din instituțiile de educație timpurie pe vârste relevă o preponderență a celor de 5 ani – 22,9%, urmați de cei de 6 ani – 22,1%, 4 ani – 21,6% și 3 ani –19,9%. Ponderea copiilor cu vârste de până la 3 ani (înscriși în educațiea antepreşcolară) a fost de 12,4% (în scădere cu 0,3 puncte procentuale, comparativ cu anul 2024). Ponderea copiilor de 7 ani și peste a constituit 1,1% (în scădere cu 0,1 puncte procentuale, față de anul 2024) (Tabelul 4 din Anexă).

În anul 2025, la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară reveneau în medie 70 copii, față de 72 de copii în anul precedent. Pe medii de reședință se remarcă o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din mediul urban ‒ 89 de copii, comparativ cu cel din mediul rural – 57 de copii, în scădere comparativ cu anul 2024 – 91 copii la 100 de locuri în mediul urban și, respectiv, 59 de copii în rural (Tabelul 5 din Anexă).

În ceea ce privește distribuția numărului de copii la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie pe municipii și raioane, aceasta variază considerabil. Astfel, cei mai mulți copii la 100 de locuri au fost înregistrați în mun. Chișinău – 97 de persoane, mun. Bălți– 91 de persoane și raionul Ialoveni – 87 de persoane, iar cei mai puțini copii la 100 de locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 36 de copii la 100 de locuri (Figura 3 și Tabelul 6 din Anexă).

Figura 3. Numărul de copii la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie,
pe municipii și raioane, în anul 2025, persoane

Descarcă datele în format .xlsx

Pentru majoritatea copiilor din instituțiile de educație timpurie procesul educațional se desfășoară în limba română (85,5%), pentru 14,5% din copii ‒ în limba rusă (Tabelul 7 din Anexă).

În anul 2025, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau înscriși circa 0,4 mii de copii cu dizabilități și 2,1 mii de copii cu cerințe educaționale speciale, față de 0,3 mii și, respectiv, 1,7 mii în anul 2024 (Tabelul 8 din Anexă).

Numărul personalului încadrat în instituțiile de educație timpurie, care a asigurat activitatea didactică și nondidactică, în anul 2025, a fost de 30,9 mii de persoane (cu 0,2 mii mai mult față de anul precedent), dintre care 25,8 mii de femei și 5,1 mii de bărbați. Din total persoane încadrate în instituțiile de educație timpurie, 41,2% activau în mediul urban și 58,8% – în mediul rural. Din numărul total de personal încadrat, 12,5 mii de persoane (sau 40,5%) constituia personalul de conducere și didactic, majoritatea fiind femei (97,7%). Din 12,5 mii personal de conducere și didactic, 9,6 mii de persoane (sau 76,8%) activau în calitate de educatori. Din totalul personalului didactic, 50,6% si-au desfășurat activitatea în mediul urban și 49,4% – în mediul rural (Tabelul 9 din Anexă). Ponderea personalului didactic cu studii superioare a fost de 68,8%, înregistrând o creștere cu 4,7 puncte procentuale față de anul 2024. În mediul urban ‒78,4% din personalul didactic era cu studii superioare, iar în mediul rural – 59,9% (Figura 4).

Figura 4. Ponderea personalului didactic cu studii superioare în instituțiile
de educație timpurie, pe medii de reședință, %

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2025, din totalul de 12,5 mii de cadre didactice și de conducere din educația timpurie, ponderea personalului cu studii în domeniul pedagogiei a fost de 92,5%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent (indicator ODD 4.c.1.a).

Structura pe grupe de vârstă a personalului didactic din educația timpurie relevă faptul că, ponderea cea mai mare revine persoanelor cu vârste cuprinse între 30-39 de ani – 28,5%, urmată de grupele de vârstă de 50-59 de ani – 23,3% și 40-49 de ani – 21,1%. Ponderea personalului didactic cu vârsta de 60 de ani și peste a constituit 16,5% (în creștere cu 0,6 puncte procentuale, comparativ cu anul 2024), iar a celor cu vârste sub 30 ani a fost de 10,6% (în cădere cu 0,7 puncte procentuale, comparativ cu anul 2024) (Figura 5).

Figura 5. Personalul didactic în instituțiile de educație timpurie, pe grupe de vârstă, %

Descarcă datele în format .xlsx

În anul 2025, în educația timpurie raportul mediu dintre numărul de copii și numărul de educatori a constituit 12,8 copii, față de 13,1 copii în anul 2024. În același timp, unui educator din mediul urban îi reveneau 13,7 copii, iar din mediul rural – 11,9 copii.

Baza tehnico-materială. În anul 2025, instituțiile de educație timpurie erau dotate cu circa 7,5 mii de calculatoare (cu 3,7% mai mult comparativ cu anul 2024), dintre care 5,4 mii (sau 72,0%) au fost utilizate în scopuri educaționale, comparativ cu 7,2 mii și, respectiv, 5,2 mii în anul precedent. Din numărul total de calculatoare, 91,1% au avut conexiune la Internet, în creștere față de anul 2024 cu 1,8 puncte procentuale.

Din 1465 instituții de educație timpurie, în anul 2025, doar 20,8% dispuneau de sală sportivă (în anul 2024 – 20,3%) și 62,4% dispuneau de sală muzicală (în anul 2024 – 61,5%). Din numărul total de 6,3 mii de încăperi pentru grupe din instituțiile de educație timpurie, 6,3% au fost cu utilizare unică (în anul 2024 – 5,9%), cu utilizare dublă - 76,2% (4,8 mii) – și cu utilizare triplă - 17,5% (1,1 mii) (Tabelul 10 din Anexă).

Anexe:

• 10 tabele

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender

² Complex educațional (Codul Educației al Republicii Moldova, art.15, lit.f) - instituție de învățământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate (grădiniță-creșă, școală primară-grădiniță, gimnaziu-grădiniță)

Informații relevante:

• Metadate de referinţă / Statistica educaţiei
• Banca de date statistice / Statistica socială
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2026

Referințe utile:

• Banca de date mondială a indicatorilor ODD (UNESCO UIS)
• Comitetul pentru Statistică al CSI (CISSTAT)