Forța de muncă

Biroul Național de Statistică informează că conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)² în trimestrul III 2022 forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 901,8 mii de  persoane, fiind în descreștere cu 0,7% față de trimestrul III 2021 (908,3 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (50,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (49,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (54,8% și, respectiv, 45,2%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 42,3%, fiind în ușoară descreștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul III 2021 – 42,8%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 46,5% în comparație cu cea feminină – 38,7%. Ratele respective pe medii de reședință au înregistrat următoarele valori: 48,9% în mediul urban și 38,1% în mediul rural (Figura 1).

Datele graficului în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 de ani (proporția forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 54,4%, fiind în scădere față de nivelul anului trecut (în trimestrul III 2021 – 54,9%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii (58,1% pentru bărbați în vârstă de 20-64 ani față de 51,1% - femei în vârstă de 20-64 ani și, respectiv, 61,7% pentru persoane în vârstă de 20-64 ani din mediul urban față de 49,5% - persoane în vârstă de 20-64 ani din mediu rural).

Pentru categoria de vârstă 15-29 de ani rata de participare la forța de muncă a avut valoarea 28,0%, la persoanele de 15-34 ani - 38,1% și la categoria de 15-64 ani³ – 50,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 de ani pentru femei și 16-62 de ani pentru bărbați) a fost de 54,3%.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 879,5 mii de persoane, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul III 2021 (885,7 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (50,8% bărbați și 49,2% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,3% mediul rural și, respectiv, 44,7% mediul urban).

Vârsta medie a populației ocupate a fost 43 de ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 41,3%, fiind în ușoară scădere față de nivelul anului precedent (41,8% în trimestrul III 2021). Rata de ocupare a bărbaților de 15 ani și peste (45,3%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (37,8%) și în mediul urban (47,2%) mai mare față de mediul rural (37,5%) (Figura 2).

Datele graficului în format .xlsx

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 20-64 ani față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 53,2%, fiind aproximativ la nivelul anului precedent (53,5% în trimestrul III 2021). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților de 20-64 ani – 56,6% în comparație cu femeile de 20-64 ani – 50,0%. Ratele de ocupare la persoanele de 20-64 ani pe medii de reședință au înregistrat următoarele valori: 59,6% în mediul urban și 48,8% în mediul rural.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a avut valoarea 26,4%, la persoanele de 15-34 ani – 36,6% și la categoria 15-64 de ani – 49,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 de ani pentru femei și 16-62 de ani pentru bărbați) a fost de 53,0%.

Analiza ratelor de ocupare a populației de 15 ani și peste pe grupe de vârstă scoate în evidență valori net superioare la persoanele adulte de ambele sexe în vârstă de 35-44 ani și 45-54 ani (61,3% la bărbații și 61,8% la femeile de 35-44 ani și, respectiv, 60,8% la bărbații și 66,9% la femeile de 45-54 ani). Cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe au fost înregistrate la persoanele de 55-64 ani (pentru bărbați rata de ocupare este cu 17,7 p. p. mai mare decât pentru femei) și după medii de reședință - la persoanele de 25-34 ani (cu 22,1 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de cele din mediul rural). Cea mai mare diferență dintre rata de ocupare la femei față de bărbați se înregistrează la persoanele de 45-54 ani (cu 6,1 p.p.) (Figura 3).

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate de 15 ani și peste pe activități economice rezultă că în sectorul agricol⁴ au activat 198,6 mii de persoane sau 22,6% din totalul persoanelor ocupate, valoarea acesteia fiind în scădere față de nivelul anului precedent (în trimestrul III 2021 - 206,2 mii și, respectiv, 23,3%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 681,0 mii de persoane, fiind practic la nivelul anului trecut (în trimestrul III 2021 – 679,5 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,3% (în trimestrul III 2021 – 13,6%), inclusiv în industria prelucrătoare 10,7% (indicator ODD 9.2.2 ) (în trimestrul III 2021 – 10,9%), iar în construcții 8,2% (în trimestrul III 2021 – 8,9%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 116,6 mii, fiind în descreștere cu 3,2% față de nivelul anului trecut (în trimestrul III 2021 - 120,5 mii), iar în construcții a constituit 72,3 mii – în descreștere cu 7,8% față de anul precedent (în trimestrul III 2021 - 78,4 mii). În sectorul servicii au activat 492,0 mii sau 55,9% din totalul persoanelor ocupate, fiind mai mare cu 2,4% față de nivelul anului trecut (în trimestrul III 2021 - 480,6 mii sau 54,3% din totalul persoanelor ocupate) (Figura 4).

Datele graficului în format .xlsx

În repartizarea după forme de proprietate, 28,4% din populația ocupată a activat în sectorul public și 71,6% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, marea majoritate o constituie salariații (77,8% din total ocupare sau 684,4 mii de persoane), urmați de lucrătorii pe cont propriu (17,3%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,3%). Marea majoritate a salariaților (89,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁵ în rândul salariaților a constituit 6,8% față de 8,0% în trimestrul III 2021. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (8,8%), decât printre femei (5,0%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (67,7%), construcții (11,0%), comerț (7,4%) și alte activități de servicii (4,6%).

În sectorul informal au lucrat 17,4% din totalul persoanelor ocupate în economie (în trimestrul III 2021 – 18,2%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 23,8% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul III 2021 – 24,9%). În sectorul non-agricol ocuparea informală a constituit 11,7%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (70,4% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 24,3%.

Din totalul salariaților, 7,4% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Numărul persoanelor subocupate⁶ a fost de 19,0 mii, ceea ce reprezenta 2,2% din totalul persoanelor ocupate, fiind în ușoară descreștere față de nivelul anului precedent - rata de subocupare în trimestrul III 2021 a constituit 2,3% sau 20,7 mii de persoane din totalul persoanelor ocupate.

Din totalul persoanelor ocupate, 9,6%, au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora (7,3% din total ocupare), motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor în trimestrul III 2022, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)⁷, a fost de 22,3 mii, fiind practic la nivelul trimestrului III 2021 (22,6 mii)⁸. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 52,9% din total șomeri și persoanele din mediul urban – 64,2%.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 2,5%, fiind la nivelul trimestrului III 2021 (2,5%) (indicator ODD 8.5.2 ).

Rata șomajului la bărbați a fost de 2,6%, iar la femei – de 2,4%; în mediul urban – 3,5% și în mediul rural – 1,6%.

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 20-64 ani în forța de muncă de 20-64 ani) a constituit 2,3%, fiind mai mică față de nivelul anului precedent (în trimestrul III 2021 – 2,5%). Acest indicator la bărbați a fost de 2,5%, iar femei– 2,2%; persoane de 20-64 ani din mediul urban – 3,5% și persoane de 20-64 ani din mediu rural – 1,4%.

În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 12,1%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii (14,7% pentru femei față de 9,6% pentru bărbați și, respectiv, 17,9% în mediul urban față de 6,2% în mediu rural) (Figura 5). La categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 5,8% și la categoria de 15-34 ani respectiv 3,9%.

Datele graficului în format .xlsx

Anexe:

• 6 tabele 

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.
² Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate și clasificatoare / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
³ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
⁴ Începînd din 2019 în activitatea agricultură se includ doar persoanele ocupate în activități agricole destinate pieței.
⁵ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
⁶Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare. 
⁷Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
⁸Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 octombrie 2022 a constituit 12,0 mii persoane. Informațiia privind coerența datelor din AFM cu datele privind șomajul înregistrat este prezentată în Metadatele de referinţă privind Ancheta Forţei de Muncă (în p. 5.3 Coerența cu alte statistici).

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica sociala/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și șomaj
• Metadate/Concepte şi definiţii/Forța de muncă
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2022

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• https://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs 
• https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=EU_labour_market_-_quarterly_statistics

OECD:

• Baza de date OECD