Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)²”, în anul 2023:

• forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 929,5 mii de persoane, fiind în creștere cu 4,4% față de anul 2022;
• populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 886,9 mii de persoane, în creștere cu 2,9% față de anul 2022;
• rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,6%, fiind mai mare cu 1,5 puncte procentuale față de nivelul anului 2022 (3,1%).

Forța de muncă

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (50,4%) nu o depășește cu mult pe cea a femeilor (49,6%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 45,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (în anul 2022 - 41,8%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților– 49,5%, în comparație cu femeile – 41,4%. Ratele respective pe medii au constituit 49,8% în mediul urban și 41,7% în mediul rural (Figura 1).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani a constituit 58,4%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în anul 2022 – 53,7%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 61,9% pentru bărbați față de 55,3% pentru femei și, respectiv, 62,4% în mediul urban față de 55,4% în mediu rural.

Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 33,0%, la persoanele de 15-34 ani - 41,2% și la grupa de vârstă de 15-64 ani² – 54,4%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale⁴ a fost de 58,0%.

Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități ⁵ a constituit 17,0%, inclusiv 18,2% la femei, 16,0% la bărbați, 21,1% în mediul urban și 15,3% în mediul rural.

Ocuparea

Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 886,9 mii persoane, fiind în creștere cu 2,9% față de anul 2022 (862,3 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată a fost aproximativ egală cu cea a femeilor (50,2% bărbați și, respectiv, 49,8% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (53,5% mediul rural și, respectiv, 46,5% mediul urban) .

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 ani.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 43,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (40,5% în anul 2022). Rata de ocupare a bărbaților (47,1%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (39,7%) și în mediul urban (47,4%) mai mare față de mediul rural (39,9%) (Figura 2).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani⁶a fost de 55,7%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (52,1% în anul 2022). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților– 58,8%, în comparație cu femeile – 53,0%. Ratele de ocupare la persoanele de 20-64 ani pe medii de reședință au înregistrat următoarele valori: 59,3% în mediul urban și 52,9% în mediul rural.

Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a fost de 30,6%, la persoanele de 15-34 ani – 38,7% și la categoria 15-64 ani – 51,8%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale a fost de 55,2%.Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 15,8%. În distribuția pe sexe acest indicator a atins valori mai înalte în rândul femeilor – 17,3%, în comparație cu bărbații – 14,6%. Ratele respective pe medii au înregistrat 17,3% în mediul urban și 15,2% în mediul rural.

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 20,9% au activat în sectorul agricol (în 2022 - 20,8%) și 79,1%, în activitățile non-agricole (în 2022 – 79,2%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,4% (în 2022 – 14,8%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,2% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2022 – 12,4%), iar în construcții 7,1% (în 2022 - 7,7%). În sectorul de servicii au activat 57,6% din totalul persoanelor ocupate (în 2022 - 56,7%).

În aspect teritorial, 30,2% din populația ocupată au format-o locuitorii municipiului Chișinău. La o diferență relativ mică, de 29,8% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 24,7% și, respectiv, regiunea Sud cu 15,2%.

Repartizarea ocupării după forme de proprietate a fost practic la nivelul anului 2022: sectorului public i-au revenit 28,7% și sectorului privat sau altor forme de proprietate - 71,3%.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților - 79,5% din total ocupare (în 2022 - 79,4%), urmați de lucrătorii pe cont propriu (15,9%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Marea majoritate a salariaților (88,2%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁷ în rândul salariaților a constituit 7,1%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (6,2% în 2022). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (9,2%), decât pentru femei (5,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (61,8%), construcții (12,8%), comerț (5,7%) și industrie (3,7%).

În sectorul informal au lucrat 16,2% din totalul persoanelor ocupate în economie (în anul 2022 - 16,4%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal (indicator ODD 8.3.1) a constituit 23,0% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2022 – 22,0%). În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 66,6% (în anul 2022 - 63,4%), iar în sectorul non-agricol - 11,4% (în anul 2022 – 11,1%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (66,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 26,1%.

Din totalul salariaților, 7,5% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (62,8%), construcții (13,2%) și comerț (5,5%).

Numărul persoanelor subocupate⁸ a fost de 29,3 mii, ceea ce reprezenta 3,3% din totalul persoanelor ocupate, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în anul 2022 a constituit 2,7% sau 22,9 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 12,3% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora, motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)⁹, a fost de 42,6 mii, fiind în creștere față de nivelul anului 2022 (27,7 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 54,6% din total șomeri, și persoanele din mediul rural – în proporție de 51,1%¹⁰.

Rata șomajului  (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 15 ani și peste în forța de muncă de 15 ani și peste) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,6%, fiind în creștere față de anul 2022 (3,1%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata șomajului la bărbați a fost de 5,0%, la femei de 4,2%, în mediul urban – 4,8% și în mediul rural – 4,4% (Figura 3).

Descarcă datele în format .xlsx

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 4,6% (în anul 2022 – 3,1%). Acest indicator a fost de 5,0% la bărbați, 4,2% la femei, 4,9% în mediul urban și 4,3% în mediu rural.

În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 11,5% (11,7% la bărbați și 11,2% la femei). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe medii: 14,6% în mediul rural și 9,4% în mediu urban. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,5% (femei - 8,8%, bărbați - 6,4%).

Printre persoanele cu dizabilități rata șomajului a fost de 7,2%, inclusiv 9,3% la bărbați și 5,0% la femei, 18,0% în mediul urban și 1,0% în mediul rural.

Subutilizarea forței de muncă

În anul 2023, forța de muncă subutilizată¹¹ a constituit 96,3 mii persoane sau 10,1% din totalul forței de muncă extinse¹² (în anul 2022 – 6,7%) (Figura 4). În rândul bărbaților rata de subutilizare a fost de 10,8%, la femei - 9,3%, și, respectiv, în mediul rural 10,8% și în mediul urban 9,2%.

Descarcă datele în format .xlsx

În cadrul forței de muncă subutilizate, ponderea forței de muncă potențiale¹³ a înregistrat valori mai înalte față de anul precedent (25,2% în anul 2023 față de 16,2% în anul 2022). Totodată, cota-parte a șomerilor și a subocupării au fost în descreștere (ponderea șomerilor - 44,3% față de 45,9% în 2022 și, respectiv, a subocupării - 30,5% față de 37,9% în 2022).

Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele între oferta și cererea de muncă, estimați conform definițiilor BIM¹⁴, (LU1- rata șomajului¹⁵, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului¹⁶; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale¹⁷; LU4 – ratade subutilizare a forței de muncă/ indicatorul compozit¹⁸) se prezintă în Figura 5.

Descarcă datele în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2023, a constituit 1129,9 mii persoane, sau 54,9% (rata de inactivitate) din totalul populației de aceeași grupă de vârstă (în 2022, respectiv, 1240,1 mii și 58,2% din total populație). În funcție de sexe, ponderea femeilor (57,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (42,2%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare față de cea din mediul urban (61,4% și, respectiv, 38,6%). Rata de inactivitate la femei a fost de 58,6%, la bărbați - 50,5%, în mediul rural - 58,3% și mediul urban, respectiv, 50,2%.

În cadrul populației inactive de 15 ani și peste cea mai mare pondere, peste 49,6%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,7%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoane casnice) (12,2%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu doresc să lucreze și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (8,8% comparativ cu 10,2% în 2022). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (7,3% sau 82,9 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 10,9% față de anul 2022 (7,5% sau 93,0 mii) (Figura 6).

Descarcă datele în format .xlsx

Tinerii NEET

În anul 2023, ponderea tinerilor NEET¹⁹ a constituit 13,8% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 23,1% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 27,6% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1²⁰). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 7).

Descarcă datele în format .xlsx

Datele privind distribuția populației după relația cu piața muncii în anul 2023 sunt prezentate în diagrama din Figura 8.

Descarcă datele în format .xlsx

Anexe:

• Forța de muncă, populația ocupată și șomajul pe sexe, grupe de vârstă, medii 2019-2023 (18 tabele, 8 figuri)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.

³ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.

⁴ Populația în vârstă de muncă conform legislației naționale – femei în vârstă de 16-60 ani și bărbați în vârstă de 16-62 ani.

⁵ Conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate și capacitatea de muncă.

⁶ Indicator Eurostat SDG 08_30: rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani.

⁷ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.

⁸  Persoane subocupate: persoane (în vârstă de 15 ani și peste) care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare.

⁹  Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referință îndeplinesc simultan următoarele condiții: (a) nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

¹⁰  Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2024 a constituit 8,9 mii persoane.

¹¹  Forța de muncă subutilizată (în vârstă de 15 ani și peste) cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii și forța de muncă potențială.

¹²  Forța de muncă extinsă (în vârstă de 15 ani și peste) este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.

¹³  Forţa de muncă potenţială (în vârstă de 15 ani și peste) reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.

¹⁴  BIM: Biroul Internațional al Muncii.

¹⁵  LU1, rata şomajului BIM reprezintă ponderea șomerilor BIM în forța de muncă/populația activă.

¹⁶  LU2, rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului reprezintă ponderea persoanelor subocupate și în șomaj în total forță de muncă.

¹⁷  LU3, rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale reprezintă ponderea șomerilor BIM și a forței de muncă potențiale în total forță de muncă extinsă.

¹⁸  LU4, rata de subutilizare a forței de muncă (indicatorul compozit) reprezintă raportul ȋntre forța de muncă subutilizată și forța de muncă extinsă.

¹⁹  Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educație și nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training). Se estimează pentru grupele de vârstă 15-24 ani, 15-29 ani și 15-34 ani.

²⁰ Indicatorul global SDG 8.6.1 se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-24 ani. Indicatorul respectiv Eurostat, SDG_08_20 – se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani.

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica socială/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și șomaj
• Metadate de referinţă/Ocupare și șomaj (Ancheta Forţei de Muncă)
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2024

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• https://ec.europa.eu/eurostat/news/news-releases
• Participation rate of young people in education and training by sex, age and labour status (incl. NEET rates)

OECD:

• Baza de date OECD