Biroul Național de Statistică informează că, numărul de decese înregistrate, în anul 2023²,
a fost de 33,7 mii, conform datelor provizorii.
în descreștere, cu 2,5 mii (sau cu 6,8%) față de anul 2022.
Descarcă datele în format .xlsx
În anul 2023³, rata mortalității generale a constituit 13,7‰, fiind în descreștere cu 0,6 decese la o mie de locuitori față de anul 2022. Analiza pe sexe a relevat un nivel al mortalității de 15,7‰ pentru bărbați și 11,9‰ pentru femei (Figura 2).
Descarcă datele în format .xlsx
Conform datelor provizorii ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces4 este prezentată după cum urmează: 57,8% din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 17,6% de tumorile maligne, 8,4% de bolile aparatului digestiv, 4,9% de accidente, intoxicații și traume, 4,6% de bolile aparatului respirator și 6,7% de alte cauze.
De remarcat că, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces este diferită pentru bărbați și femei. Mortalitatea femeilor prin bolile aparatului circulator este cu 14,6 p.p. mai înaltă decât cea înregistrată pentru bărbați. Astfel, în cazul mortalității prin bolile aparatului circulator este observat fenomenul „supramortalității feminine” (Figura 3).
Figura 3. Structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces și pe sexe, 2023
Descarcă datele în format .xlsx
Discrepanțe majore între sexe au fost observate și în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și bolile aparatului respirator, însă în acest caz fiind observată o „supramortalitate masculină”. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,8 ori mai mare comparativ cu numărul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele datorate bolilor aparatului respirator de 2,1 ori, cele cauzate de tumorile maligne și bolile aparatului digestiv de 1,4 ori (Tabelul 1 din Anexă).
Mortalitatea pe principalele clase ale cauzelor de deces diferă semnificativ și în profil teritorial. O pondere mai mare a deceselor prin bolile aparatului circulator au fost înregistrate în regiunea Nord (62,3% din numărul total al decedaților în regiune). Ponderea cea mai înaltă a deceselor prin tumori maligne a fost înregistrată în municipiul Chișinău (21,9%) și UTA Găgăuzia (19,2%) (Tabelul 2 din Anexă). Deceselor prin bolile aparatului digestiv le revine o pondere de 10,4% în regiunea Centru și în 9,3% în regiunea Sud. În clasa deceselor prin bolile aparatului respirator ponderile mai ridicate au fost înregistrate în municipiul Chișinău (5,3%) și în regiunea Sud (5,1%), iar în regiunile de Centru și Sud a fost înregistrat un nivel mai înalt al mortalității provocate de cauzele externe (accidente, intoxicații și traume) – 5,4%, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare (Figura 4).
Descarcă datele în format .xlsx
Datele privind indicatorii de monitorizare a mortalității în cadrul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3 Sănătate și stare de bine pentru toți pot fi accesate în Tabelul 3 din Anexă.
Anexe:
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Datele privind numărul decedaților în anul 2023 sunt provizorii. Sursa datelor cu referire la numărul decedaților este Agenția Servicii Publice, iar a cauzelor de deces – Agenția Națională pentru Sănătatea Publică a Ministerului Sănătății.
3 Indicatorii relativi pentru anul 2023 sunt raportați la numărul mediu al populației cu reședință obișnuită pentru anul 2023, conform datelor provizorii. Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
4 Principalele clase ale cauzelor de deces sunt stabilite conform Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății.
Informații relevante: