Biroul Național de Statistică (BNS) prezintă datele (estimările) provizorii privind numărul populației cu reședință obișnuită (PRO)3, la 1 ianuarie 2025.
Populația cu reședință obișnuită reprezentă persoanele care au locuit preponderent, în ultimele 12 luni ale anului de referință, pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude și prieteni, activităților de afaceri, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Numărul populației cu reședință obișnuită la 01.01.2025, conform datelor provizorii (calculate în baza datelor Recensământului populației și locuințelor din 2014), a constituit 2381,3 mii persoane, fiind în scădere cu cca 42,0 mii persoane (cu 1,7%) față de începutul anului precedent.
Figura 1. Numărul populației cu reședință obișnuită, pe medii, la începutul anilor 2016-2025
Descarcă datele în format .xlsx
Într-o măsură mai mare, scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural - cu 2,0% mai puțin comparativ cu anul 2024, iar în mediul urban – cu 1,4 % mai puțin.
Factorii care determină reducerea sau creșterea numărului PRO sunt sporul natural și sporul migratoriu extern. Ca și în anii precedenți, scăderea numărului populației a fost influențată în mare parte de migrația internațională netă4, care rămâne în continuare negativă. În anul 2023, conform datelor precizate, aceasta a înregistrat valoarea de - 32,6 mii persoane, iar în anul 2024 de - 32,1 mii persoane, conform estimărilor provizorii (Figura 2).
Sporul natural a rămas negativ în anul 2024 (-9,9 mii persoane), valoarea absolută a acestuia crescând moderat față de anul precedent (-9,7 mii persoane în 2023).
Figura 2. Componentele evoluției populației cu reședință obișnuită, în anii 2016-2024
Descarcă datele în format .xlsx
Repartizarea PRO pe grupe de vârstă și pe regiuni de dezvoltare este prezentată în Figura de mai jos.
Figura 3. Repartizarea populației cu reședința obișnuită, pe unele grupe de vârstă
și pe regiuni de dezvoltare, la începutul anului 20255
Descarcă datele în format .xlsx
Conform Figurii 3, structura populației după unele grupe de vârstă pe regiuni, este relativ uniformă. În acest sens, cu o diferență mai mare, se remarcă municipiul Chișinău, unde, în profil teritorial, ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă (16-60/62 ani) este cea mai mare, iar ponderea persoanelor vârstnice (61/63 ani și peste ) este cea mai mică, comparativ cu celelalte regiuni5.
În UTA Găgăuzia se înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor tinere (0-15 ani) - 20,0% sau fiecare al cincilea locuitor al acestei regiuni.
Ponderea populației vârstnice a crescut în toate regiunile de dezvoltare față de anul 2024. Cele mai mari creșteri ale acesteia se atestă în Regiunea Sud - cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.
Figura 4. Numărul populației cu reședința obișnuită în profil teritorial, pe sexe la 1 ianuarie 2025
Descarcă datele în format .xlsx
Populația feminină, la fel ca și în anii precedenți, continuă să predomine. Conform estimărilor, la începutul anului 2025, populația feminină a constituit 1276,3 mii persoane sau 53,6% din populația țării. Totodată, populația masculină a reprezentat 1105,0 mii persoane sau 46,4% din populația țării.
Populația cu reședință obișnuită în profil teritorial, repartizată pe sexe, are o structură echilibrată. În toate raioanele Republicii Moldova, în mod tradițional, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților. Cel mai pronunțat ecart de gen în favoarea femeilor se observă în raioanele: Cimișlia, Basarabeasca, Briceni, Dondușeni, Ocnița și municipiile Chișinău și Bălți, unde la 100 de femei revin mai puțin de 85 bărbați.
Figura 5. Distribuția populației cu reședință obișnuită, pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2025
comparativ cu 1 ianuarie 2024
Descarcă datele în format .xlsx
În structura pe grupe de vârstă a populației cu reședință obișnuită, la 01.01.2025, cea mai mare pondere (de 8,1%) au avut-o persoanele din grupa de vârstă 35-39 de ani, înregistrând o descreștere nesemnificativă (cu 0,03 p.p) comparativ cu anul precedent. Aceeași grupă de vârstă a înregistrat cea mai mare pondere și în rândul populației masculine (8,4%). În rândul populației feminine cele mai mari ponderi le-au avut grupele de vârstă 35-39 ani, 60-64 ani și 65-69 ani (câte 7,9%). Din grupele de vârstă tinere și adulte, grupa de vârstă de 20-24 ani a înregistrat ponderea cea mai mică – de circa 4,3% (Figura 5).
Vârsta medie a populației la 1 ianuarie 2025, a crescut cu 0,5 ani comparativ cu anul precedent (de la 41,1 ani la 41,6 ani). Vârsta medie a populației feminine a constituit 43,3 ani, fiind cu 3,8 mai mare față de vârsta medie a populației masculine (39,5 ani).
Piramida populației, la începutul anului 2025, arată clar un model de micșorare a populației la vârstele de 25-29 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii (Figura 6).
Figura 6. Populația cu reședință obișnuită pe vârste și sexe, la 1 ianuarie 2025
Descarcă datele în format .xlsx
Coeficientul îmbătrânirii populației (populația în vârstă de 60 de ani și peste la 100 locuitori), la începutul anului 2025, este estimat la 25,9 persoane la 100 locuitori, comparativ cu 25,2 persoane în anul 2024.
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Datele cu privire la numărul populației la 1 ianuarie 2025 sunt provizorii, fiind estimate în baza datelor Recensământului populației și locuințelor din anul 2014, a ratelor migrației nete (sporului migratoriu) disponibil - din anul 2023: la numărul populației de la începutul anului 2024 s-a adăugat sporul natural (diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților) și migrația netă estimată (diferența dintre imigranți și emigranți din anul 2024). Datele precizate pentru migrația netă din anul 2024, necesare pentru calculele precizate ale populației cu reședință obișnuită la începutul anului 2025, vor putea fi elaborate în anul 2026 când vor fi disponibile datele despre traversările frontierei de stat ale persoanelor fizice pentru anul 2025 (migrația netă fiind calculată în baza datelor menționate pentru trei ani consecutivi (anul de raportare, anul precedent, și cel următor: t-1, t și t+1); astfel, migrația netă pentru 2024 va fi calculată în baza datelor pentru anii 2023, 2024 și 2025. Suplimentar menționăm că, datele privind PRO la 01.01.2024 și la 01.01.2025 vor fi recalculate în baza rezultatelor Recensământului populației și locuințelor din 2024, după diseminarea rezultatelor finale ale RPL 2024.
3 Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
4 La determinarea migrației internaționale nete (diferența dintre numărul de imigranți și cel al emigranților) sunt utilizate următoarele definiții: imigrant se consideră persoana care a intrat în Republica Moldova și a locuit în țară în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate în precedentele 12 luni; emigrant este persoana care a ieșit din țară, a locuit în străinătate în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova în precedentele 12 luni.
5 Vârsta aptă de muncă: pentru bărbați 16 – 62 ani, femei 16 – 60 ani, luând în considerare vârsta de pensionare: pentru bărbați – 63 ani, femei – 61 ani.
Informații relevante: