Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, Biroul Național de Statistică prezintă informația privind situația persoanelor cu dizabilități în anul 2024.

Persoanele recunoscute cu dizabilități (beneficiari de pensii de dizabilitate și alocații sociale de stat de dizabilitate) reprezintă circa 7 la sută din populaţia cu reședință obișnuită a ţării.

La 1 ianuarie 2025, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul beneficiarilor de pensii de dizabilitate și alocații sociale de stat de dizabilitate în Republica Moldova a constituit 160,0 mii persoane, inclusiv 11,4 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi au reprezentat 6,7% din populaţia cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi au constituit 2,3% din numărul total al copiilor (de până la 18 ani) cu reședință obișnuită din Republica Moldova (Figura 1).

Figura 1. Numărul persoanelor recunoscute cu dizabilităţi², la 1 ianuarie

 Descarcă datele în format.xlsx

Aproape fiecare a doua persoană cu dizabilitate s-a încadrat în categoria celor cu dizabilitate accentuată³

Distribuția pe grade a persoanelor cu dizabilități denotă o preponderență a persoanelor cu dizabilitate accentuată – 55,1%, ponderea celor cu dizabilitate medie constituind – 28,4%, iar a celor cu dizabilitate severă – 16,5%.

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilități sunt de vârsta 30-45 ani

Din total persoane cu dizabilități, 59,8 mii persoane (37,4%) aveau vârsta de 30-54 ani, 50,1 mii persoane (31,3%) - vârsta de 55-64 ani, 29,7 mii persoane (18,5%) aveau 65 și peste ani, 10,8 mii persoane (6,7%) - de 16-29 ani și 9,7 mii persoane (6,0%) - cu vârsta de 0-15 ani.

Bărbații predomină în rândul persoanelor recunoscute cu dizabilități

La 1 ianuarie 2025, în structura persoanelor cu dizabilităţi, ponderea bărbaților a constituit 52,2% (vezi Anexa, tabelul 1). Ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al bărbaților a fost mai mare cu 1,6 p.p, față de ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total de femei (Figura 2).

Figura 2. Ponderea persoanelor recunoscute cu dizabilităţi în populația cu reședință obișnuită,
pe sexe, la 1 ianuarie

 Descarcă datele în format.xlsx

Pe regiuni, ponderea persoanelor cu dizabilități care au beneficiat de prestații sociale în numărul total al populației cu reședință obișnuită este mai mare în regiunea UTA Găgăuzia - 8,6% și regiunea Centru (7,9%). Totodată, cea mai mare pondere se atestă în raionul Șoldănești (17,0%), Telenești (10,6%), Edineț (9,9%), Rezina (9,4%) și în raionul Sîngerei (9,1%) (vezi Anexa, tabelul 2).

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilităţi beneficiază de pensie de dizabilitate

La 1 ianuarie 2025, în structura persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa Casei Naționale de Asigurări Sociale, pensionarii de dizabilitate au constituit 61,6%, iar beneficiarii de alocaţii - 38,4%. Beneficiari de pensii de dizabilitate erau circa 98,6 mii persoane cu dizabilităţi (inclusiv 0,8 mii persoane cu dizabilități fiind angajați ai organelor de forță⁴), iar beneficiari de alocaţii sociale de stat erau 61,4 mii persoane.

Dizabilitatea în rândul pensionarilor predomină la persoanele în vârstă de 55-64 ani

În numărul total al pensionarilor de dizabilitate au predominat persoanele cu vârsta de 55-64 ani - 44,0% şi de 65 și peste ani – 29,1%. Cele mai mari diferențe între bărbați și femei s-au înregistrat în grupul de vârstă 55-64ani, cu 8,2 p.p. mai multe femei decât bărbați (Tabelul 1). 

Tabelul 1. Pensionari de dizabilitate, pe grupe de vârstă și sexe, la 1 ianuarie

 Descarcă datele în format.xlsx

Beneficiari de alocaţii sociale de stat de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

La 1 ianuarie 2025, din numărul de persoane cu dizabilităţi care erau beneficiari de alocaţii sociale de stat (61,4 mii persoane), aproape fiecare al doilea beneficiar a fost persoană cu dizabilitate din copilărie (46,0%) și aproape fiecare al cincilea beneficiar (18,6%) - copil cu dizabilitate în vârstă de până la 18 ani (Tabelul 2). Femeile au constituit 40,1% în structura beneficiarilor de alocații sociale de stat.

Tabelul 2. Persoane cu dizabilităţi care beneficiază de alocaţii sociale de stat, la 1 ianuarie

 Descarcă datele în format.xlsx

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în scădere față de anul precedent

Conform datelor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității şi Capacității de Muncă, în anul 2024, s-au adresat pentru a fi expertizate 14,2 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 12,3 mii persoane (87,1%), inclusiv 10,7 mii adulți (86,7 %) și 1,6 mii copii (13,3%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară, a fost mai mare în mediul rural și a constituit 62,7% în anul 2024.

Astfel, în anul 2024, în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste au revenit 57 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 45 persoane adulte la 10 mii locuitori de vârsta respectivă, înregistrate în anul 2020 (Figura 3).

Figura 3. Adulți recunoscuți cu dizabilitate primară la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani și peste

 Descarcă datele în format.xlsx

 La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 33 copii recunoscuți cu dizabilitate primară, comparativ cu 22 copii în anul 2020 (Figura 4).

Figura 4. Copii recunoscuți cu dizabilitate primară la 10 mii copii în vârstă de până la 18 ani

 Descarcă datele în format.xlsx

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rândul bărbaţilor şi a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani

În structura persoanelor cu dizabilitate primară au predominat bărbaţii cu o pondere de 57,1%. Rata dizabilităţii primare a constituit 64 persoane la 10 mii bărbaţi comparativ cu 41 persoane la 10 mii femei. Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani a constituit 70 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă (Figura 5).

Figura 5. Rata dizabilităţii primare, pe grupe de vârstă, la 10 mii locuitori de vârsta respectivă

 Descarcă datele în format.xlsx

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate accentuată

În funcție de gradul de dizabilitate, persoanele cu dizabilitate severă au constituit 19,9%, din total persoane cu dizabilitate primară, persoanele cu dizabilitate accentuată – 41,0% şi persoanele cu dizabilitate medie – 39,1%. Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate au constituit 39,6%, din persoanele cu dizabilitate accentuată – 40,1% și 47,4% din total persoane cu dizabilitate medie. (Figura 6).

Figura 6. Structura persoanelor recunoscute cu dizabilitate primară, pe grade de dizabilitate

 Descarcă datele în format.xlsx

Dizabilitatea primară este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori și boli ale aparatului circulator

Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (17,0%), bolile aparatului circulator (16,3%) și bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (15,2%). În mediul urban, predominante au fost tumorile (20,4%), iar în mediul rural, bolile aparatului circulator (16,6%) (Figura 7).

Figura 7. Structura persoanelor recunoscute cu dizabilitate primară pe medii și cauze ale dizabilității, 2024

 Descarcă datele în format.xlsx

În anul 2024, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (27,9%), tulburările mentale și de comportament (26,0%) și bolile aparatului circulator (15,4%) (Figura 8). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (22,2%), boli ale aparatului circulator (18,2%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (13,2%). În cazul dizabilităţii medii, în topul afecţiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (24,1%), bolile aparatului circulator (14,8%) și bolile endocrine şi de nutriţie (11,8%). În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor sale, bolile aparatului respirator, care au avut ponderi mai mici în structură.

Figura 8. Structura persoanelor recunoscute cu dizabilitate primară,
pe grade și cauze ale dizabilității, 2024

 Descarcă datele în format.xlsx

Dizabilitatea repetată şi fără termen de reexpertizare

În anul 2024, au fost expertizate repetat 37,7 mii persoane, ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare constituind 96,7%.

Dizabilitatea fără termen⁵ de reexpertizare a fost stabilită pentru 12,9% din total persoane cu dizabilitate primară (1587 persoane) şi pentru 21,6% (7893 persoane) din cei reîncadrați într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate, dar fără termen de reexpertizare, 16,4% erau copii, 6,9% erau femei de vârstă pensionară și 5,1% - bărbați de vârstă pensionară.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este mai mică decât mărimea medie a pensiei în general

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, mărimea medie a pensiei de dizabilitate⁶ a constituit 2648,9 lei comparativ cu mărimea medie a pensiei per total pensionari – 3975,2 lei. În funcție de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat, constituind 1993,8 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, 2842,1 lei pentru persoanele cu dizabilitate accentuată și 3167,7 lei pentru cele cu dizabilitate severă (Figura 9). Comparativ cu 1 ianuarie 2021, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat cu 74,7%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total pensionari a crescut cu 88,9%. Pentru participanții la lichidarea avariei de la Cernobîl și militarii în termen mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 5966,1 lei și, respectiv, 2685,8 lei.

Figura 9. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate, pe categorii de pensii, la 1 ianuarie

 Descarcă datele în format.xlsx

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate acoperă valoarea minimului de existență în proporție de 89 la sută

Valoarea minimului de existență, în anul 2024, a constituit, în medie pentru o lună, 2963,8 lei/persoană. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a făcut posibilă acoperirea minimului de existență în proporție de 89,4%. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate severă a acoperit minimul de existență în proporție de 106,9%, mărimea medie a pensiei de dizabilitate accentuată – 95,9%, iar a pensiei de dizabilitate medie – 67,3%.

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate acoperă minimul de existență într-o proporție și mai mică decât mărimea medie a pensiei de dizabilitate

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate severă, de la 1 aprilie 2025 a constituit 2291,7 lei, cuantumul minim al pensiei de dizabilitate accentuată – 2139,0 lei și al pensiei de dizabilitate medie – 1527,8 lei. Respectiv, acesta a acoperit într-o proporție mai mică valoarea minimului de existență: 77,3% în cazul pensiei minime de dizabilitate severă, 72,2% în cazul pensiei minime de dizabilitate accentuată și 51,5% pentru pensia minimă de dizabilitate medie.

Alocații sociale de stat mai mari primesc copiii cu dizabilități severe și persoanele cu dizabilități severe din copilărie

La 1 ianuarie 2025, mărimea medie a alocației sociale de stat a constituit 1601,2 lei, fiind în creștere de 2,4 ori față de 1 ianuarie 2021. Mărimea medie a alocației a fost mai mare la copiii cu dizabilități severe în vârstă de până la 18 ani și la persoanele cu dizabilități severe din copilărie (respectiv câte 2083,4 lei).

Persoanele cu dizabilitate severă au beneficiat și de alocație pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. De această alocație au beneficiat circa 13,5 mii de persoane cu dizabilități, comparativ cu 13,2 mii persoane în anul precedent. Mărimea medie a acestei alocații a constituit 2217,4 lei.

Persoanele cu dizabilități de război au beneficiat de alocații lunare de stat. Numărul acestor beneficiari a constituit 2,4 mii persoane cu dizabilități. Mărimea medie a acestor alocații a constituit 1557,5 lei.

Accesul persoanelor cu dizabilități la transport public

Conform datelor cercetării statistice “Prestațiile și utilizarea transportului electric”, în anul 2024, din 534 troleibuze aflate în inventar, 465 troleibuze erau adaptate pentru transportarea persoanelor cu dizabilități (față de 393 unități în anul 2023), inclusiv 408 în municipiul Chișinău și 57 în municipiul Bălți.

Copii cu necesități speciale și dizabilități în învățământ⁷

Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite

În anul de studii 2024/25, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 11,1 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 10,6 mii elevi în instituții de învățământ general și 0,5 mii elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (Tabelul 3).

Tabelul 3. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, după tipul instituției

 Descarcă datele în format.xlsx

În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2024/25, învățau 9,1 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și 1,5 mii de elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2023/24, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități a înregistrat o creștere de 7,6%. Din total elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități 67,7% sunt băieți (67,0% în anul de studii 2023/24) (Figura 10). 

Figura 10. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități în învățământul general, pe sexe

 Descarcă datele în format.xlsx

În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (de la 10 unități în anul de studii 2020/21, la 6 unități în anul de studii 2024/25). Numărul de elevi din acestea în perioada analizată a înregistrat o scădere nesemnificativă (de la 541 persoane la 523 persoane), majoritatea elevilor rămânând a fi cei cu deficiențe intelectuale – 77,2%.

Persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă

Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este limitată

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități, în anul 2024, a constituit 18,4% în comparație cu 48,1% la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități, rata de participare a fost de 19,6%, iar în cazul femeilor de 16,9%. În mediul urban, rata de participare a constituit 25,0%, iar în mediul rural - 15,0%.

Rata șomajului⁸ la persoanele cu dizabilități a fost de 4,9% față de 3,9% în rândul șomerilor fără dizabilitate. În distribuția pe sexe, acest indicator a înregistrat valorile: 5,6% pentru bărbați și 4,0% pentru femei. Rata șomajului la persoanele cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (7,2%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (3,0%).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de trei ori mai mică comparativ cu cea a persoanelor fără dizabilități

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate într-o proporție mult mai mică: în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 46,2%, în rândul persoanelor cu dizabilități aceasta a constituit doar 17,5%. La bărbați, cel de-al doilea indicator a înregistrat 18,5%, la femei, respectiv 16,2%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (23,2%) în comparație cu cea din mediul rural (14,6%).

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate mai mult în sectorul servicii

Din distribuția persoanelor cu dizabilități ocupate după sectoare economice, rezultă că peste jumătate din aceștia au lucrat în sectorul servicii (58,3%), urmate de sectoarele agricol (29,3%) și industrie și construcții (12,4%) (Figura 11). În sectorul servicii, predomină angajații din învățământ și comerț (22,6% din total ocupare).

Figura 11. Persoane cu dizabilități ocupate, după sectoare economice, 2024

 Descarcă datele în format.xlsx

Din totalul persoanelor ocupate cu dizabilități, salariații au alcătuit 72,3% comparativ cu 81,3% în cazul persoanelor fără dizabilități (Figura 12). În distribuția pe medii de reședință, ponderea salariaților cu dizabilități din mediul urban a fost mai mare decât ponderea din mediul rural (56,3% și, respectiv, 43,7%). Pe de altă parte, persoanele ocupate cu dizabilități ne-salariate s-au regăsit în principal în mediul rural (86,8% din total ne-salariați).

Figura 12. Persoane ocupate după statutul profesional, 2024

 Descarcă datele în format.xlsx

Durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate cu dizabilități a fost mai mică, comparativ cu durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate fără dizabilități (37,8 ore/săptămână și, respectiv, 39,5 ore/săptămână).

Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilități după ocupații⁹, rezultă că marea majoritate au avut ocupații cu calificare medie (46,0%), urmate de persoanele cu calificare înaltă (28,0%), comparativ cu (52,4% și, respectiv 33,7%) în cazul persoanelor fără dizabilități. Ponderea lucrătorilor cu calificare joasă a fost mai mare la persoanele cu dizabilități - 26,0%, comparativ cu 13,9% în cazul persoanelor fără dizabilități (Figura 13).

Figura 13. Persoane ocupate după ocupații, 2024

 Descarcă datele în format.xlsx

Persoanele cu dizabilități în căutarea unui loc de muncă

Conform datelor Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, pe parcursul anului 2024 au fost înregistrate circa 1,5 mii persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, din aceștia 0,8 mii persoane au fost înregistrate cu statut de șomer. Distribuția persoanelor cu dizabilități înregistrate cu statut de șomer, conform gradului de dizabilitate a fost următoarea: 3,2% – dizabilitate severă, 34,8% – dizabilitate accentuată, 62,0% – dizabilitate medie. În rezultatul prestării serviciilor și a măsurilor active de ocupare a forței de muncă, au fost plasați în câmpul muncii 229 șomeri cu dizabilități (27,9% din total șomeri cu dizabilități înregistrați) (vezi Anexa, tabelul 8).

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilități

Din total gospodării, care au în componență persoane cu dizabilități, practic fiecare a treia este formată doar din persoane cu dizabilități

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2024, din total gospodării 13,4% au avut în componență cel puțin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 32,2% erau formate doar din persoane cu dizabilități, iar restul (67,8%) fiind gospodării în componența cărora erau și alte persoane. Din total gospodării care aveau în componență persoane cu dizabilități, în 92,4% din gospodării persoanele cu dizabilități erau adulte, iar în 7,6% din gospodării – persoanele cu dizabilități erau copii. În cazul a 8,8% din gospodării erau 2 persoane cu dizabilități în componență, fiind înregistrate și cazuri cu 3 persoane cu dizabilități și mai mult (0,2% din total gospodării cu persoane cu dizabilități).

Gospodăriile cu persoane cu dizabilități sunt mai puțin dotate cu utilități

Gospodăriile cu persoane cu dizabilități trăiesc în condiții mai puțin avantajoase în ceea ce privește nivelul de dotare și confort al locuințelor. Astfel, aceste gospodării erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă în proporție de 70,2%, comparativ cu 77,7% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilități. Grup sanitar cu apă în interiorul locuinței (WC) era disponibil în 59,5% gospodării cu persoane cu dizabilități, comparativ cu 66,7% gospodării fără persoane cu dizabilități. Un nivel mai inferior de dotare al gospodăriilor, cu principalele utilități a fost caracteristic, în special, gospodăriilor cu persoane cu dizabilități din mediul rural, care în proporție de 56,9% erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă, comparativ cu 96,0% gospodării cu persoane cu dizabilități din mediul urban și doar 45,8% – dispuneau de grup sanitar cu apă în interiorul locuinței față de 86,0% – în mediul urban.

Gospodăriile cu persoane cu dizabilități mai rar și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun

Prezența cel puțin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influențează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu aveau în componență persoane cu dizabilități, mai frecvent și-au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (15,9%), pe când cele cu persoane cu dizabilități și-au apreciat nivelul de trai, ca fiind bun sau foarte bun în proporție de 6,7%. În același timp, în cazul aprecierii nivelului de trai, comparativ cu anul precedent, ponderea gospodăriilor care trăiesc mai rău a fost mai mare în cazul gospodăriilor cu cel puțin o persoană cu dizabilitate (20,5% față de 15,3% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilități).

Prevalența dizabilității în baza datelor
Recensământului populației și locuințelor din 2024

Prevalența dizabilității¹¹ a fost măsurată în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, conform setului restrâns de întrebări recomandate de Grupul Washington pentru statisticile privind dizabilitatea¹² și în conformitate cu recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa pentru recensămintele populației și locuințelor (runda 2020)¹³. Acestea au avut ca scop determinarea statutului de dizabilitate al populației din perspectiva limitărilor în domenii de funcționalitate de bază, pentru a determina numărul populației care este supusă unui risc sporit de a se confrunta cu restricții în îndeplinirea anumitor sarcini sau în participarea lor la diverse activități în societate.

Rezultatele finale cu privire la prevalența dizabilității populației cu reședință obișnuită sunt disponibile în Comunicatul ,,Rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024: Dificultățile populației în realizarea activităților zilnice”.

Anexă: 8 tabele

 Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, cu excepția datelor privind: i) numărul persoanelor recunoscute cu dizabilități, inclusiv dizabilitatea primară și repetată (includ persoanele din partea stângă a Nistrului care s-au adresat pentru determinarea dizabilității) și ii) numărul copiilor cu dizabilități și cerințe educaționale speciale încadrați în instituții de învățământ (includ datele instituțiilor de învățământ situate în stânga Nistrului aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării).

Toți indicatorii relativi sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită.

Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2024 și 2025 sunt provizorii.

Numărul populației, cât și indicatorii relativi dependenți de numărul populației sunt raportați la populația cu reședință obișnuită, calculată în baza recensământului populației și locuințelor din 2014.

² Numărul total al persoanelor cu dizabilități este prezentat în baza datelor furnizate de Casa Națională de Asigurări Sociale privind numărul beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și ai alocațiilor sociale de stat de dizabilitate, inclusiv beneficiarii organelor de forță.

³ Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează, respectiv, cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie.

⁴ Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.

⁵ La copii dizabilitatea fără termen este stabilită doar pentru perioada de până la împlinirea vârstei de 18 ani.

⁶ Cu excepţia pensionarilor participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl, militarilor în termen și organelor de forță.

7 Sunt incluși atât copiii cu dizabilități cât și cei cu cerințe educaționale speciale.

⁸ Conform definiției Biroului Internațional al Muncii.

⁹ Grupe de ocupații conform Clasificatorului Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM):

Ocupație cu calificare înaltă:

• Legislatori/legislatoare, membri ai/membre ale executivului, demnitari şi conducători ai/conducătoare ale administraţiei publice, conducători/conducătoare şi funcţionari superiori/funcționare superioare din unităţile economico-sociale şi politice (grupa majoră 1);
• Specialişti/specialiste în diverse domenii de activitate (grupa majoră 2);
• Tehnicieni/tehniciene, maiștri și alți specialiști asimilați/alte specialiste asimilate (grupa majoră 3).

Ocupație cu calificare medie:

• Funcţionari administrativi/funcționare administrative (grupa majoră 4);
• Lucrători/lucrătoare din domeniul serviciilor şi comerţului (grupa majoră 5);
• Agricultori/agricultoare și lucrători calificaţi/lucrătoare calificate în agricultură, silvicultură, acvacultură, piscicultură şi pescuit (grupa majoră 6);
• Muncitori calificați/muncitoare calificate și lucrători/lucrătoare din domeniul artizanal (grupa majoră 7);
• Operatori/operatoare și asamblori/asambloare de maşini și instalații (grupa majoră 8).

Ocupație cu calificare joasă:

• Muncitori necalificaţi/muncitoare necalificate (grupa majoră 9).

¹⁰ Prevalența dizabilității se calculează ca raportul dintre numărul de persoane care au declarat „dificultăți mari” sau „incapacitate totală” în cel puțin unul din cele 4 domenii de funcționalitate la numărul total de persoane.

¹¹ Grupul Washington pentru statisticile privind dizabilitatea este creat sub egida Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite, fiind responsabil de elaborarea metodologiilor standardizate pentru colectarea datelor despre dizabilitate în recensăminte și cercetări statistice.

¹² Recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE) pentru recensămintele populației și locuințelor (runda 2020).

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica sociala/Ocrotirea Sanatatii/Persoane cu dizabilitati
• Statistici pe domenii/Statistica sociala/Ocrotirea Sanatatii/ Tabele Excel
• Metadate de referinţă/Ocrotirea sanatatii
• Metadate/Concepte şi definiţii/Ocrotirea sanatatii
• Calendarul de diseminare în anul 2025

Referințe utile privind situația persoanelor cu dizabilități în alte state ale lumii:

Eurostat:

• Publicație online, Disability statistics
• Baza de date

Direcția statistică a ONU:

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Globală