Biroul Național de Statistică informează despre rezultatele cercetării statistice cu privire la utilizarea timpului în Republica Moldova², care a fost realizată în semestrul II 2025 (iulie-decembrie), ca modul adițional la Ancheta forței de muncă (AFM)³ în gospodăriile populației.

Note metodologice

Cercetarea statistică „Utilizarea timpului” (în engleză Time Use Survey - TUS) a fost realizată în conformitate cu Metodologia cercetării Utilizarea timpului, elaborată în baza Ghidului Departamentului de Statistică al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), „Prestarea de servicii pentru consum propriu: Ghid de măsurare⁴ (Îndrumări privind implementarea modulului adițional al OIM privind prestarea de servicii pentru consum propriu în anchetele forței de muncă naționale)”.

Obiectivul principal al cercetării a fost măsurarea timpului utilizat de persoane pe parcursul unei zile (24 ore), inclusiv estimarea timpului alocat serviciilor prestate pentru consumul propriu, al familiei, asigurând, astfel, producerea datelor actualizate pentru indicatorul de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) 5.4.1 „Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite”⁵, estimat în conformitate cu metadatele ODD globale⁶.

Populația țintă a fost populația cu reședință obișnuită⁷ cu vârsta de 15 ani și peste, care locuiește în gospodării private pe teritoriul Republicii Moldova (au fost excluse persoanele sub vârsta de muncă și persoanele care locuiau în unități colective sau instituționale). Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de peste 10000 de locuințe ceea ce reprezintă cca 0,8% din numărul total de locuințe estimat în baza Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024. Au acceptat să participe la sondaj 6570 gospodării, rata de participare a gospodăriilor constituind 69,8%⁸.

Clasificarea activităților umane s-a realizat în corespundere cu Clasificarea internațională a activităților pentru statisticile privind utilizarea timpului (ICATUS-2016)⁹, care include următoarele 9 grupe de bază, numite „diviziuni majore”:

1. Ocupare și activități conexe;
2. Producere de bunuri pentru consum propriu;
3. Servicii casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei;
4. Servicii neplătite de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei;
5. Munca neplătită a voluntarilor, a stagiarilor și alte munci neplătite;
6. Studiu/Învățare;
7. Socializare și comunicare, participare comunitară și practica religioasă;
8. Cultură, agrement, mass-media și practici sportive;
   din care: lectură (cititul), pentru petrecerea timpului liber;
9. Îngrijire personală și întreținere (somn, igienă și sănătate personală, servitul mesei).

Principiul de bază pe care ICATUS îl aplică în clasificarea activităților este că, activitățile zilnice pot fi încadrate în:

• activități productive: timp dedicat tuturor formelor de muncă¹⁰, care includ diviziunile 1-5 ICATUS, din care:
  • muncă plătită (diviziunea 1), și
  • muncă neplătită (diviziunile 2-5).
• activități personale (neproductive) din punct de vedere economic: timp alocat studiului, socializării, exercițiilor fizice și multor altor activități care definesc bunăstarea generală a populației, care includ grupele 6-9 ICATUS.

Cele 9 diviziuni majore conform ICATUS pot fi agregate în categorii mai puțin detaliate, precum:

• timp total de muncă (grupele 1-5)
  • muncă plătită (grupa 1)
  • muncă neplătită (grupele 2-5)
• studiu/învățare (grupa (6)
• timp liber (grupele 7-8)
• îngrijire personală (grupa 9)

Principalii indicatori rezultați sunt:

• „Timpul petrecut”: durata medie zilnică a activităților pentru toate persoanele, indiferent de faptul dacă au realizat sau nu aceste activități (ore și minute pe zi / 24 ore)¹¹;
• „Timpul de participare”: durata medie zilnică a activităților pentru persoanele care au realizat aceste activități (ore și minute pe zi / 24 ore)¹²;
• „Rata de participare” a populației la realizarea activităților (procente)¹³.

Cercetarea statistică „Utilizarea timpului” din 2025 reprezintă a doua rundă a acestei cercetări tematice, prima ediție fiind implementată în anii 2011-2022¹⁴ în conformitate cu Ghidul Eurostat „Anchete Europene Armonizate privind Utilizarea Timpului”, 2008 (Harmonised European time use surveys, 2008 guidelines (HETUS-2008)).

Important! Rezultatele cercetării din 2025 nu sunt întru totul comparabile cu cele din 2012. Principalele diferențe țin de:

Pentru a asigura comparabilitatea datelor în timp, rezultatele cercetării TUS 2011-2012 au fost recalculate conform activităților umane în baza Anexei 1.2 a ICATUS „Corespondența dintre ICATUS 2016 și lista de codificare a activităților HETUS 2008” (Correspondence of ICATUS 2016 and the activity coding list as defined by Eurostat in the Harmonised European Time Use Surveys (HETUS) 2008).

Principalele rezultate ale cercetării

Populația de referință a cercetării „Utilizarea timpului” a inclus persoanele cu vârsta de 15 ani și peste, al căror număr a constituit 1925,7 mii de persoane. Dintre acestea, 46,1% erau bărbați, 53,9% femei, 46,7% locuiau în mediul urban și, respectiv, 53,3% în mediul rural. Distribuția pe grupe de vârstă a acestora este prezentată în Figura 1 și Tabelul 1 din Anexă.

Figura 1. Distribuția populației de referință a cercetării, pe grupe de vârstă, sexe și medii, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Conform rezultatelor cercetării, populația Republicii Moldova cu vârsta de 15 ani și peste utilizează în medie aproape jumătate din timpul zilnic, 48,5% sau 11,6 ore, pentru activitățile de îngrijire personală și întreținere (în 2012 – 47,1%); 10,9% din durata unei zile (2,6 ore) se dedică muncii plătite (în 2012 - 14,2%); 21,0% (5,1 ore) - muncii neplătite (în 2012 – 19,2%), 18,1% (4,3 ore) - petrecerii timpului liber (în 2012 – 17,5%) și 1,5% (0,4 ore) pentru activități de învățare (în 2012 – 0,5%).

Comparativ cu anul 2012, structura timpului disponibil al populației de 15 ani și peste a înregistrat modificări, caracterizate prin diminuarea ponderii timpului dedicat activităților productive și creșterea ponderii timpului alocat activităților personale. Astfel, ponderea activităților productive, care includ atât munca plătită, cât și cea neplătită, s-a redus de la 33,4% în 2012 (8,0 ore pe zi) la 31,9% în 2025 (7,7 ore pe zi). În același timp, ponderea activităților personale (neproductive) a crescut de la 66,7% la 68,1%, ceea ce sugerează o orientare mai pronunțată a utilizării timpului către activități de îngrijire personală, recreere și alte activități din sfera vieții private (Tabelul 2 din Anexă).

Distribuția timpului alocat pe sexe și medii de reședință a fost relativ similară în cazul activităților de îngrijire personală și întreținere, cărora le-au fost dedicate în medie pentru toate persoanele de vârsta 15 ani și peste, indiferent de participare, între 48,3% și 48,8% din timpul zilnic. În schimb, pentru celelalte categorii de activități s-au înregistrat diferențe semnificative.

Astfel, femeile au alocat o proporție mai mare din timpul lor activităților de muncă neplătită comparativ cu bărbații (23,7% din timpul zilnic al femeilor, față de 18,3% în cazul bărbaților). Pe de altă parte, bărbații au dedicat mai mult timp muncii plătite, aceasta reprezentând 13,0% din timpul lor zilnic, comparativ cu 9,1% în cazul femeilor. De asemenea, timpul liber a avut o pondere mai mare în programul bărbaților (19,2%) decât în cel al femeilor (16,7%) (Figura 2, Tabelul 3 din Anexă).

Analiza pe medii de reședință relevă că persoanele din mediul urban au alocat în medie o pondere mai mare a timpului muncii plătite (13,1%, comparativ cu 9,0% în mediul rural) și timpului liber (19,3% față de 17,0%). În schimb, în mediul rural, munca neplătită a avut o pondere semnificativ mai ridicată, depășind cu 6,8 puncte procentuale (p.p.) nivelul înregistrat în mediul urban (24,2% față de 17,4%) (Figura 2, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 2. Structura unei zile (24 ore) a populației de 15 ani și peste,
pe grupe de activități umane, sexe și medii, 2025, %

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza structurii timpului utilizat de populație pentru diferite categorii de activități, în funcție de vârstă, evidențiază diferențe semnificative între grupele de populație. Astfel, timpul alocat muncii plătite este cel mai ridicat în rândul persoanelor cu vârsta de 35–44 ani și 45–54 ani, acestea dedicând în medie 4,1, și respectiv 4,2 ore pe zi acestei activități.

În ceea ce privește munca neplătită, cele mai mari valori sunt înregistrate la persoanele de 65 de ani și peste, care alocă în medie 5,7 ore pe zi, urmate de populația cu vârsta de 25–34 ani (5,5 ore) și de cea de 55–64 ani (5,4 ore).

Activitățile educaționale sunt concentrate, în mod firesc, în rândul tinerilor de 15–24 ani, care dedică în medie 2,2 ore pe zi procesului de învățare.

Timpul liber este cel mai extins în cazul persoanelor de 65 de ani și peste, cu o medie de 5,5 ore pe zi, acestea fiind urmate de tinerii de 15–24 ani, care alocă aproximativ 4,8 ore zilnic pentru activități recreative.

De asemenea, activitățile de îngrijire personală ocupă cea mai mare parte a zilei în rândul persoanelor de 65 de ani și peste, cu o durată medie de 12,3 ore, precum și în rândul tinerilor de 15–24 ani, care alocă în medie 11,8 ore pe zi acestor activități (Figura 3, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 3. Structura unei zile (24 ore) a populației de 15 ani și peste,
pe grupe de activități umane și grupe de vârstă, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

O analiză mai detaliată a datelor privind utilizarea timpului, în funcție de vârstă și sex, evidențiază persistența unor diferențe semnificative între bărbați și femei în ceea ce privește repartizarea timpului pentru diverse activități.

În rândul bărbaților, timpul alocat muncii plătite (cu o pondere mai mare față de femei) atinge cele mai ridicate valori la grupele de vârstă 35–44 ani și 45–54 ani, cu o medie de 5,1 ore și respectiv 4,4 ore pe zi. În ceea ce privește activitățile de timp liber (la fel, cu o pondere mai mare față de femei), acestea ocupă cea mai mare parte a zilei în cazul bărbaților de 65 de ani și peste, care dispun în medie de 5,8 ore pe zi, urmați de tinerii cu vârsta de 15–24 ani, cu 5,2 ore zilnic dedicate activităților recreative (Figura 4 și Tabelul 3 din Anexă).

Figura 4. Structura unei zile (24 ore) la bărbați de 15 ani și peste,
pe grupe de activități umane și grupe de vârstă, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

În rândul femeilor (cu o implicare mai accentuată în activitățile de muncă neplătită comparativ cu bărbații), cele mai ridicate valori ale timpului alocat acestor activități au fost înregistrate la femeile de 25–34 ani, care dedică în medie 6,3 ore pe zi muncii neplătite, urmate de femeile de 65 de ani și peste, cu 6,1 ore pe zi (Figura 5 și Tabelul 3 din Anexă).

Figura 5. Structura unei zile (24 ore) la femei de 15 ani și peste,
pe grupe de activități umane și grupe de vârstă, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

Există diferențe semnificative între modul de utilizare a timpului în zilele lucrătoare și în zilele de odihnă. Astfel, durata medie a timpului liber este cu aproximativ 2 ore mai mare în zilele de odihnă, iar cea destinată activităților de îngrijire personală și întreținere crește cu 0,6 ore.

Diferențele dintre zilele lucrătoare și cele de odihnă sunt mai pronunțate în cazul muncii plătite, în special în rândul bărbaților. Astfel, bărbații ocupați alocă muncii plătite cu 2,9 ore mai mult în zilele lucrătoare decât în zilele de odihnă, în timp ce în cazul femeilor diferența este de 2,0 ore.

În ceea ce privește munca neplătită, nu se constată diferențe semnificative între zilele lucrătoare și cele de odihnă în cazul femeilor, acestea alocând în medie 5,7 ore pe zi în zilele lucrătoare și 5,6 ore în zilele de odihnă. În schimb, bărbații dedică activităților neplătite mai mult timp în zilele de odihnă, cu aproximativ 0,8 ore peste nivelul înregistrat în zilele lucrătoare (Figura 6 și Tabelul 9 din Anexă).

Figura 6. Structura unei zile (24 ore) a populației de 15 ani și peste,pe grupe de activități umane
în zile lucrătoare și zile de odihnă, pe sexe, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza utilizării timpului în funcție de tipul gospodăriei din care face parte populația scoate în evidență diferențele între diverse categorii de gospodării, în special în ceea ce privește repartizarea timpului pentru munca plătită și activitățile de timp liber.

Persoanele care locuiesc singure alocă cel mai puțin timp muncii plătite, în medie 1,9 ore pe zi, însă beneficiază de cea mai mare durată a timpului liber, de 5,1 ore zilnic. Totodată, acestea dedică mai mult timp activităților de îngrijire personală și întreținere comparativ cu alte tipuri de gospodării.

Cuplurile fără copii cu vârsta sub 18 ani se remarcă, de asemenea, printr-un volum relativ ridicat de timp destinat activităților de timp liber, acestea alocând în medie 4,5 ore pe zi pentru astfel de activități.

În schimb, cuplurile cu copii sub 18 ani dedică cel mai mult timp muncii plătite, respectiv 3,1 ore pe zi, și dispun de cea mai redusă durată a timpului liber, de numai 3,8 ore zilnic.

Părinții singuri, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta sub 18 ani, alocă cel mai mult timp muncii neplătite, în medie 5,2 ore pe zi. Similar cu situația cuplurilor cu copii, aceștia beneficiază de cea mai redusă durată a timpului liber, de aproximativ 3,8 ore pe zi (Figura 7 și Tabelul 10 din Anexă).

Figura 7. Structura unei zile (24 ore) a populației de 15 ani și peste,
pe grupe de activități umane în funcție de tipul gospodăriei, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția timpului utilizat pe tipuri de gospodării, analizată în funcție de sex, evidențiază diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește modul de utilizare a timpului.

Astfel, comparativ cu femeile din alte tipuri de gospodării, cele care locuiesc singure alocă cel mai mult timp activităților de îngrijire personală, în medie 12 ore pe zi. În ceea ce privește munca plătită, cea mai mare durată a timpului alocat acesteia a fost înregistrată de bărbații din cuplurile cu copii sub 18 ani, care au dedicat în medie 4,0 ore pe zi acestor activități.

Pe de altă parte, femeile din cuplurile cu copii sub 18 ani au înregistrat cea mai mare durată a timpului consacrat muncii neplătite, de 5,9 ore pe zi, ceea ce reflectă implicarea lor sporită în activitățile casnice și de îngrijire.

În ceea ce privește timpul liber, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în rândul femeilor care locuiesc singure, care au alocat în medie 5,3 ore pe zi acestor activități, și al bărbaților din cuplurile fără copii sub 18 ani, care au dispus de aproximativ 5,0 ore de timp liber zilnic (Figura 8 și Tabelul 10 din Anexă).

Figura 8. Structura unei zile (24 ore) a populației de 15 ani și peste,
pe grupe de activități umane în funcție de tipul gospodăriei și sexe, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza datelor în funcție de prezența persoanelor cu dizabilități în gospodărie evidențiază diferențe mai pronunțate în special în ceea ce privește timpul alocat muncii plătite și activităților de timp liber. Astfel, gospodăriile în care există cel puțin un membru cu dizabilități dedică, în medie, cu 1,1 ore mai puțin pe zi muncii plătite comparativ cu gospodăriile fără membri cu dizabilități (1,7 ore față de 2,8 ore). În același timp, aceste gospodării alocă mai mult timp activităților de timp liber, respectiv 4,9 ore pe zi, comparativ cu 4,2 ore în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilități (Tabelul 13 din Anexă).

Bărbații din gospodăriile fără persoane cu dizabilități alocă, în medie, cu 1,6 ore pe zi mai mult muncii plătite și cu 0,9 ore mai puțin activităților de timp liber comparativ cu bărbații din gospodăriile cu persoane cu dizabilități (Figura 9 și Tabelul 13 din Anexă).

Figura 9. Structura unei zile (24 ore) la bărbați de 15 ani și peste, pe grupe de activități umane,
după prezența persoanelor cu dizabilități în gospodărie, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

În cazul femeilor, diferențele în utilizarea timpului pe grupe de activități, asociate prezenței persoanelor cu dizabilități în gospodărie, sunt mai puțin pronunțate (Figura 10 și Tabelul 13 din Anexă).

Figura 10. Structura unei zile (24 ore) la femei de 15 ani și peste, pe grupe de activități umane,
după prezența persoanelor cu dizabilități în gospodărie, 2025, ore

Notă: în medie pentru toate persoanele, indiferent de participare

Descarcă datele în format .xlsx

Ocupare și activități conexe¹⁵

Durata medie a timpul alocat activităților de muncă plătită (sau munca în folosul altora pentru obținerea unei plăți (salariu) sau profit (adică ocuparea în economie)) a fost de 1,2 ore pe zi pentru toată populația de 15 ani și peste și de 9,1 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități. Rata de participare a populației în activitățile de muncă plătită a fost de 28,7% per total, înregistrând o valoare mai mare în rândul bărbaților (34,1%) față de femei (24,1%) și în mediul urban (35,1%) față de mediul rural (23,1%) (Figura 11, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 11. Timpul de participare și rata de participare în ocupare și activități conexe
la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de vârstă, cel mai înalt nivel al timpului de participare (9,3 ore pe zi) a fost înregistrat la persoanele de 35-44 ani și de 55-64 ani, în timp ce cea mai mare rată de participare în ocupare și activități conexe (45,4%) au avut-o persoanele în vârstă de 45-54 ani (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

În funcție de tipul gospodăriei, cuplurile cu copii cu vârsta sub 18 ani au înregistrat cea mai mare durată a timpului de participare la aceste activități, de 9,2 ore pe zi, precum și cea mai ridicată rată de participare, de 34,1% (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Gospodăriile cu cel puțin un membru cu dizabilități au înregistrat o rată de participare semnificativ mai redusă la activități de muncă plătită comparativ cu gospodăriile fără persoane cu dizabilități (19,3% față de 30,2%). În schimb, durata medie a timpului de participare diferă foarte puțin între cele două categorii de gospodării, fiind de 8,9 ore pe zi în cazul gospodăriilor cu persoane cu dizabilități și de 9,1 ore pe zi în cazul celor fără persoane cu dizabilități (Tabelul 13 din Anexă).

Activitățile de muncă plătită sunt realizate preponderent în zilele lucrătoare, cu o rată de participare de 36,6% per total populație (în zilele de odihnă rata de participare a fost de 11,9%). Totodată, durata timpului de participare a fost de 9,2 ore pe zi în zilele lucrătoare și 8,8 ore pe zi în zilele de odihnă (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, durata medie a timpului alocat ocupării și activităților conexe, calculată pentru întreaga populație, indiferent de participare, s-a redus de la 3,4 ore pe zi în 2012 la 2,6 ore pe zi în 2025. În același timp, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități a crescut de la 8,6 ore la 9,1 ore pe zi. Rata de participare a populației la aceste activități a scăzut de la 39,7% în 2012 la 28,7% în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

Notă: Datele privind participarea populației la munca plătită în anul 2025 nu sunt pe deplin comparabile cu cele din anul 2012. În conformitate cu Lista Activităților Umane utilizată la cercetarea TUS din 2012, producerea de bunuri pentru consumul propriu nu era măsurată ca o activitate separată, ea făcând parte fie din ocupare, fie din îngrijire gospodărie și familie. În 2025, în conformitate cu clasificarea ICATUS-2016, producerea de bunuri este estimată ca activitate separată.

Producere de bunuri pentru consumul propriu final¹⁶

Durata medie a timpul alocat activităților de producere a bunurilor pentru consumul final al gospodăriei/familiei (sau muncă de producere a bunurilor) a fost de 2,6 ore pe zi pentru toată populația și de 2,8 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (3,1 ore la bărbați, 2,5 ore la femei, 2,6 ore în urban și 2,8 ore în rural). Rata de participare a populației în producerea de bunuri a fost de 43,0% per total, cu valori mai mari în rândul bărbaților (46,0%) în comparație cu femeile (40,4%) și în mediul rural (67,4%) față de mediul urban (15,1%) (Figura 12, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 12. Timpul de participare și rata de participare în activități de producere a bunurilor
la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția pe grupe de vârstă relevă cea mai mare durată a timpului de participare (3,0 ore pe zi) la persoanele de 45-54 ani, iar ce cea mai mare rată de implicare în aceste activități (58,1%) au avut-o persoanele de 65 ani și peste (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

În funcție de tipul gospodăriei, cuplurile fără copii cu vârsta sub 18 ani au înregistrat cel mai ridicat nivel atât al timpului alocat activităților de producere a bunurilor, de 3,0 ore pe zi, cât și al ratei de participare la aceste activități, de 49,0% (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Gospodăriile cu cel puțin un membru cu dizabilități au înregistrat o rată de participare mai mare (48,1%) comparativ cu gospodăriile fără membri cu dizabilități (42,2%). Totuși, durata medie a timpului de participare a fost aproape aceeași, de 2,9 ore pe zi în primul caz și de 2,8 ore pe zi în al doilea caz (Tabelul 13 din Anexă).

Analogic ocupării, atât durata medie a timpului alocat activităților de producere a bunurilor, cât și rata de participare la aceste activități sunt mai ridicate în zilele lucrătoare (2,9 ore pe zi și 43,4%) decât în zilele de odihnă(2,5 ore pe zi și 42,1%) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, durata medie a timpului alocat producerii de bunuri, calculată pentru întreaga populație de 15 ani și peste, indiferent de participare, a crescut de la 1,0 ore pe zi în 2012 la 1,2 ore pe zi în 2025. De asemenea, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități s-a majorat de la 2,3 ore la 2,8 ore pe zi. Totodată, rata de participare a populației la aceste activități a scăzut de la 44,4% în 2012 la 43,0% în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

Servicii casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei¹⁷

Durata medie a timpul alocat activităților de prestare a serviciilor casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei (sau munca casnică neplătită) a fost de 3,4 ore pe zi pentru toată populația și de 3,9 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (3,2 ore la bărbați, 4,4 ore la femei, 3,7 ore în urban și 4,0 ore în rural). Rata de participare a populației în munca casnică neplătită a fost de 87,4% per total, cu valori mai mari în rândul femeilor (93,7%) în comparație cu bărbații (80,0%) și în mediul rural (88,2%) față de mediul urban (86,5%) (Figura 13, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 13. Timpul de participare și rata de participare în muncă casnică neplătită
la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de vârstă, cea mai mare valoare a timpului de participare (4,2 ore pe zi) a fost înregistrat la populația de 65 ani și peste, urmată de populația de 55-64 ani (4,1 ore). Tot la aceste grupe de vârstă a fost înregistrată și cea mai mare rată de participare în aceste activități (91,2% și, respectiv 89,6%) (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

Deși durata medie a timpului de participare la munca casnică neplătită nu diferă semnificativ între tipurile de gospodării, situându-se între 3,8 și 4,0 ore pe zi, se observă diferențe în ceea ce privește participarea la aceste activități. Astfel, cea mai mare rată de participare a fost înregistrată în rândul părinților singuri cu copii sub 18 ani aflați în întreținere (93,6%), precum și în rândul persoanelor care locuiesc singure (93,5%) (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Implicarea în activitățile casnice a fost mai ridicată în cazul gospodăriilor fără membri cu dizabilități (88,0%) comparativ cu gospodăriile cu persoane cu dizabilități (83,6%). În același timp, durata medie a timpului de participare a fost identică în ambele tipuri de gospodării, fiind de 3,9 ore pe zi (Tabelul 13 din Anexă).

Populația alocă muncii casnice neplătite în medie câte 3,8 ore pe zi în zilele lucrătoare și câte 4,1 ore pe zi în zilele de odihnă. Rata de participare a populației la aceste activități nu a înregistrat diferențe între zilele săptămânii (87,3% în zilele lucrătoare și 87,7% în zilele de odihnă) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, toți indicatorii privind munca casnică neplătită au înregistrat creșteri. Astfel, durata medie a timpului alocat acestor activități, calculată pentru întreaga populație, indiferent de participare, a crescut de la 2,8 ore pe zi în 2012 la 3,4 ore pe zi în 2025. De asemenea, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități s-a majorat de la 3,3 ore la 3,9 ore pe zi. Totodată, rata de participare a populației la aceste activități a crescut de la 85,2% în 2012 la 87,4% în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

Servicii neplătite de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei¹⁸

Durata medie a timpul alocat activităților de prestare a serviciilor neplătite de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei (sau munca neplătită de îngrijire) a fost de 0,4 ore pe zi pentru toată populația și de 2,2 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (2,0 ore la bărbați, 2,3 ore la femei, 2,3 ore în urban și 2,0 ore în rural). Rata de participare a populației la munca neplătită de îngrijire a fost de 17,8% per total, cu valori mai mari în rândul femeilor (21,4%) în comparație cu bărbații (13,6%) și în mediul urban (21,4%) față de mediul rural (14,6%) (Figura 14, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 14. Timpul de participare și rata de participare în munca de îngrijire neplătită
la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția pe grupe de vârstă relevă cel mai înalt nivel al timpului de participare (2,4 ore pe zi) la persoanele de 25-34 ani și la persoanele de 65 ani și peste, totodată, persoanele de 25-34 ani au avut și cea mai mare rată de implicare în aceste activități (45,1%) (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

Analiza pe tipuri de gospodării arată că cea mai ridicată rată de participare la activitățile neplătite de îngrijire a fost înregistrată în rândul cuplurilor cu copii sub 18 ani (41,2%), care au dedicat în medie 2,2 ore pe zi acestor activități. Deși gospodăriile formate dintr-o singură persoană au înregistrat o durată medie a timpului de participare mai mare, implicarea acestora în activitățile de îngrijire a fost limitată: rata de participare a fost de doar 1,9% (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Rata de participare la activitățile de îngrijire neplătite a fost mai ridicată în cazul gospodăriilor fără membri cu dizabilități (1830%) comparativ cu gospodăriile cu persoane cu dizabilități (14,9%). În același timp, durata medie a timpului de participare a înregistra o valoare mai mare la gospodăriile cu persoane cu dizabilități (2,7 ore pe zi) comparativ cu cele fără asemenea membri (2,2 ore) (Tabelul 13 din Anexă).

Populația alocă muncii neplătite de îngrijire în medie câte 2,2 ore pe zi în zilele lucrătoare și câte 2,4 ore pe zi în zilele de odihnă. Totodată, ponderea populației implicate în aceste activități este similară în zilele lucrătoare (18,0%) și în zilele de odihnă (17,3%) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, durata medie a timpul alocat muncii neplătite de îngrijire, calculată pentru întreaga populație, indiferent de participare, a rămas constantă, la nivelul de 0,4 ore pe zi. În același timp, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități a scăzut de la 2,3 ore la 2,2 ore pe zi. Rata de participare a populației la munca neplătită de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei s-a diminuat de la 18,2% în 2012 la 17,8% în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

Munca neplătită a voluntarilor, a stagiarilor și alte munci neplătite¹⁹

Durata medie a timpul alocat activitățilordemuncă neplătită a voluntarilor, stagiarilor și alte munci neplătite a fost de 0,1 ore pe zi pentru toată populația și de 3,0 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (3,2 ore la bărbați, 2,8 ore la femei, 2,8 ore în urban și 3,2 ore în rural). Rata de participare a populației la activitățile de voluntariat și alte munci neplătite a fost de 3,0% per total, cu valori mai ridicate la bărbați (3,5%) față de femei (2,5%), și înregistrând aceeași valoare (3,0%) atât în mediul urban cât și în rural (Figura 15, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 15. Timpul de participare și rata de participare în munca neplătită a voluntarilor,
stagiarilor și alte munci neplătite la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de vârstă, cel mai înalt nivel al timpului de participare (4,0 ore pe zi) au avut-o persoanele de 35-44 ani, în timp ce cea mai mare rată de participare în aceste activități (4,9%) au avut-o persoanele în vârstă de 15-24 ani (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

În funcție de tipul gospodăriei, cuplurile cu copii cu vârsta sub 18 ani au înregistrat cel mai ridicat nivel al timpului alocat activităților de muncă neplătită a voluntarilor, stagiarilor și alte munci neplătite, de 3,7 ore pe zi, totodată o rată mai ridicată de implicare în aceste activități (3,2%) a fost înregistrată la persoanele care locuiesc singure și la părinții singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Gospodăriile cu cel puțin un membru cu dizabilități au avut o rată de participare ușor superioară (3,3%) față de gospodăriile fără membri cu dizabilități (2,9%). De asemenea, durata medie a timpului de participare a fost ușor mai mare în al doilea caz (3,1 ore pe zi) comparativ cu primul (2,9 ore pe zi) (Tabelul 13 din Anexă).

Rata de participare la munca neplătită a voluntarilor, stagiarilor și alte munci neplătite este mai mare în zilele de odihnă (3,4%) decât în zilele lucrătoare (2,8%). Totodată, durata timpului alocat acestor activități este mai mare în zilele lucrătoare (3,3 ore pe zi), decât în zilele de odihnă (2,6 ore pe zi) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, durata medie a timpului calculată pentru întreaga populație, indiferent de participare, a scăzut de la 0,3 ore pe zi în 2012 la 0,1 ore pe zi în 2025. În același timp, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități a crescut de la 2,0 ore la 3,0 ore pe zi. Totodată, rata de participare a populației s-a diminuat considerabil, de la 17,1% în 2012 la 3,0% în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

Notă: Datele privind participarea populației la munca neplătită a voluntarilor, stagiarilor și alte forme de muncă neplătită în anul 2025 nu sunt pe deplin comparabile cu cele din anul 2012. În cadrul cercetării din 2012, ajutorul acordat fără plată membrilor familiei care locuiau separat era inclus în categoria muncii voluntare. În conformitate cu clasificarea ICATUS-2016, acest tip de ajutor nu mai este încadrat în munca voluntară, fiind clasificat, în funcție de natura activității desfășurate, fie la „munca casnică neplătită”, fie la „munca neplătită de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei”.

Studiu/învățare²⁰

Durata medie a timpul alocat activităților de studiere/învățare a fost de 0,4 ore pe zi pentru toată populația și de 6,0 ore pe zi doar pentru persoanele care au participat la aceste activități (5,4 ore la bărbați, 6,3 ore la femei, 5,7 ore în urban și 6,3 ore în rural). Rata de participare a populației la activități de studiere/învățare a fost de 5,8% per total, cu valori mai mari în rândul femeilor (6,4%) în comparație cu bărbații (5,0%) și în mediul urban (7,6%) față de mediul rural (4,2%) (Figura 16, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 16. Timpul de participare și rata de participare în activități de studiere/învățare
la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Cel mai înalt nivel al timpului de participare la activitățile de educare (6,8 ore pe zi) au avut-o persoanele de 15-24 ani, care, la fel, au înregistrat și cea mai mare rată de implicare în aceste activități (32,6%) (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

În raport cu tipul gospodăriei, cea mai mare durată medie a timpului de participare la activitățile de educare a fost înregistrată în rândul cuplurilor fără copii sub 18 ani, care au alocat în medie 6,5 ore pe zi acestor activități. Totodată, părinții singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani au prezentat cea mai ridicată rată de participare (15,7%), precum și o durată medie a participării comparabilă, de 6,4 ore pe zi (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Implicarea în activitățile de educare a fost mai puțin ridicată în cazul gospodăriilor fără membri cu dizabilități (5,9%) comparativ cu gospodăriile cu persoane cu dizabilități (5,2%). În același timp, durata medie a timpului de participare a fost identică în ambele tipuri de gospodării, fiind de 6,0 ore pe zi (Tabelul 13 din Anexă).

Atât durata medie a timpului alocat studiului, cât și rata de participare la activități de educare sunt mai ridicate în zilele lucrătoare (6,7 ore pe zi și 6,8%) decât în zilele de odihnă (2,9 ore pe zi și 3,6%) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, timpul alocat activităților de studiu a înregistrat o tendință descendentă. Durata medie a timpului dedicat studiului, calculată pentru întreaga populație, indiferent de participare, s-a redus de la 0,5 ore pe zi în 2012 la 0,4 ore pe zi în 2025. Totodată, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități a scăzut de la 6,8 ore la 6,0 ore pe zi. În aceeași perioadă, rata de participare a populației la activitățile de studiu s-a diminuat de la 6,7% la 5,8% (Tabelul 2 din Anexă).

Socializare și comunicare, participare comunitară și practica religioasă²¹

Durata medie a timpul alocat activităților de socializare și comunicare, participare comunitară și practica religioasă a fost de 1,1 ore pe zi pentru toată populația și de 2,1 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (2,1 ore pentru bărbați, 2,2 ore pentru femei, 2,2 ore în urban și 2,1 ore în rural). Rata de participare a populației la activitățile de socializare și comunicare, participare comunitară și practica religioasă a fost de 51,3% per total, cu valori mai ridicate la bărbați (52,1%) față de femei (50,6%), și în mediul urban (54,4%) față de mediul rural (48,6%) (Figura 17, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 17. Timpul de participare și rata de participare în activități de socializare și comunicare,
participare comunitarăși practica religioasă la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de vârstă, cel mai înalt nivel al timpului de participare la activități legate de viața socială (2,6 ore pe zi) au avut-o tinerii de 15-24 ani, care au înregistrat și o rată mai mare de participare la aceste activități (59,3%). Totodată, cea mai mare rată de participare în aceste activități (59,7%) au avut-o persoanele de 65 ani și peste (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

Analiza pe tipuri de gospodării evidențiază o implicare mai pronunțată în activitățile de viață socială în rândul persoanelor care locuiesc singure. Acestea au înregistrat cea mai mare rată de participare, de 59,2%, cu aproximativ 10 p.p. peste nivelul înregistrat pentru celelalte tipuri de gospodării. Cu toate acestea, durata medie a timpului de participare la activitățile sociale, de 2,3 ore pe zi, nu diferă semnificativ de cea înregistrată în cazul altor categorii de gospodării (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Implicarea în activitățile sociale, în funcție de prezența persoanelor cu dizabilități în gospodărie, nu a înregistrat diferențe semnificative nici în ceea ce privește durata timpului de participare (2,1 ore pe zi în gospodăriile fără persoane cu dizabilități și 2,2 ore în cele cu astfel de membri), nici în ceea ce privește rata de participare (51,4% în primul caz și 50,3% în al doilea caz) (Tabelul 13 din Anexă).

Populația alocă activităților legate de viața socială peste 1 oră mai mult în zilele de odihnă (2,8 ore) decât zilele lucrătoare (1,7 ore), rata de participare majorându-se de la 46,6% în zilele lucrătoare la 61,2% în zilele de odihnă. Diferențe mai pronunțate ale ratei de participare între zilele lucrătoare și cele de odihnă au fost înregistrate în mediul rural (43,1% față de 60,2% în zilele de odihnă) și în rândul bărbaților (46,7% față de 63,6%). Totodată, în mediul urban, durata participării la aceste activități în zilele de odihnă (3,0 ore) a fost cu 1,3 ore mai mare decât în zilele lucrătoare (1,7 ore) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, timpul alocat acestei categorii de activități a înregistrat o tendință de diminuare. Durata medie a timpului calculată pentru întreaga populație, indiferent de participare, s-a redus de la 1,3 ore pe zi în 2012 la 1,1 ore pe zi în 2025. În același timp, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități a rămas constantă, la nivelul de 2,1 ore pe zi. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a ratei de participare a populației, de la 62,5% în 2012 la 51,3% în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

Cultură, agrement, mass-media și practici sportive²²

Durata medie a timpul alocat activităților de cultură, agrement, mass-media și practici sportive a fost de 3,2 ore pe zi pentru toată populația și de 3,4 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (3,7 ore pentru bărbați, 3,2 ore pentru femei, 3,6 ore în urban și 3,3 ore în rural). Rata de participare a populației la activitățile de cultură, agrement, mass-media și practici sportive a fost de 94,4% per total, cu valori mai ridicate la bărbați (95,9%) față de femei (93,2%), și în mediul urban (94,7%) față de mediul rural (94,2%) (Figura 18, Tabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

Figura 18. Timpul de participare și rata de participare în activități de cultură, agrement,
mass-media și practici sportive la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Cel mai înalt nivel al timpului de participare la activitățile de cultură, agrement, mass-media și practici sportive (3,6 ore pe zi) au avut-o persoanele de 15-24 ani, urmate de persoanele de 55-64 ani (3,5 ore), totodată cea mai mare rată de implicare în aceste activități (97,5,%) au avut-o persoanele de 65 ani și peste ți persoanele de 55-64 ani (96,0%) (Tabelele 7 și 8 din Anexă).

În raport cu tipul gospodăriei, cea mai mare durată a timpului de participare, de 3,9 ore pe zi, a u avut-o gospodăriile formate dintr-o singură persoană, urmate de cuplurile fără copii sub 18 ani , cu 3,6 ore. Aceste tipuri de gospodării au înregistrat și o rată de participare mai mare , 96,9% și, respectiv, de 95,7% (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Atât durata medie a timpului alocat, cât și rata de participare la aceste activități sunt ușor mai ridicate în cazul gospodăriilor cu persoane cu dizabilități (4,0 ore pe zi și 95,4%) decât în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilități (3,3 ore pe zi și 94,3%) (Tabelul 13 din Anexă).

Populația alocă activităților de cultură, agrement, mass-media și practici sportive cu 1 oră mai mult în zilele de odihnă (4,1 ore) decât în zilele lucrătoare (3,1 ore). Totodată, ponderea populației implicate în aceste activități este similară în zilele lucrătoare (94,1%) și în zilele de odihnă (95,1%) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu anul 2012, toți indicatorii privind utilizarea timpului pentru activitățile de cultură, agrement, mass-media și practici sportive au înregistrat creșteri. Astfel, durata medie a timpului alocat acestor activități, calculată pentru întreaga populație, indiferent de participare, a crescut de la 2,9 ore pe zi în 2012 la 3,2 ore pe zi în 2025. De asemenea, durata medie de participare a persoanelor implicate în aceste activități s-a majorat de la 3,2 ore la 3,4 ore pe zi. Totodată, rata de participare a populației la activitățile de cultură, agrement, mass-media și practici sportive a crescut de la 91,4% în 2012 la 94,4% în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

În cadrul activităților de cultură, agrement, mass-media și practici sportive, cititul a constituit o preocupare pentru 8,8% din populația de 15 ani și peste. Astfel, 7,8% dintre bărbați, 9,7% dintre femei, 11,6% din populația din mediul urban și 6,4% din cea din mediul rural au alocat timp acestei activități.

În funcție de vârstă, cea mai mare rată de participare la activitățile de lectură (15,7%) au avut-o tinerii de 15-24 ani înregistrând un timp de participare de 1,3 ore pe zi. Totodată, cel mai mult timp (1,5 ore pe zi) au dedicat cititului persoanele de 25-34 ani și persoanele de 65 ani și peste (1,4 ore) (Ttabelele 6, 7 și 8 din Anexă).

În funcție de prezența copiilor în gospodărie, cuplurile cu copii sub 18 ani au înregistrat cea mai mare durată a timpului de participare la aceste activități, de 1,4 ore pe zi, în timp ce părinții singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani au avut cea mai ridicată rată de participare, de 12,5% (Tabelele 11 și 12 din Anexă).

Implicarea în activitățile de lectură pentru petrecerea timpului liber a fost mai puțin ridicată în cazul gospodăriilor cu membri cu dizabilități (10,1%) comparativ cu gospodăriile fără persoane cu dizabilități (8,6%). Durata medie a timpului de participare, la fel, a fost ușor mai ridicată în primul caz (1,4 ore) decât în cazul doi (1,3 ore pe zi) (Tabelul 13 din Anexă).

Nu au fost înregistrate diferențe semnificative în timpul alocat cititului între zilele lucrătoare și zilele de odihnă, cu excepția bărbaților, care, în zilele de odihnă ,dedică în medie cu 10 min mai mult cititului (1 oră și 25 min) decât în zilele lucrătoare (1 oră și 15 min) (Tabelul 9 din Anexă).

Comparativ cu a. 2012, ponderea populației care citește în cursul unei zile a scăzut cu 2,3 p.p. (11,1% în 2012). Totodată, durata medie a timpului alocat zilnic cititului a crescut de la 1 oră în 2012 la 1 oră și 18 minute în 2025 (Tabelul 2 din Anexă).

Munca casnică și de îngrijire neplătite
în cadrul Agendei de dezvoltare durabilă - indicatorului ODD 5.4.1

În baza rezultatelor cercetării „Utilizarea timpului” au fost estimat indicatorul privind Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite (ODD 5.4.1 ) de monitorizare a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) 5 “Recunoașterea și aprecierea îngrijirii și lucrului casnic neplătit prin furnizarea de servicii publice, infrastructură și politici de protecție socială” prin calcularea inclusiv a sub-indicatorilor din componența acestuia precum urmează.

1. Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite

În anul 2025, populația cu vârsta de 15 ani și peste a alocat, în medie, 15,7% din timpul zilnic(24 de ore) pentru activități casnice și de îngrijire neplătite, cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2012. Femeile au dedicat acestor activități 19,1% din timpul zilnic, de peste 1,6 ori mai mult decât bărbații, care au alocat 11,7% din timpul lor zilnic. Disparitățile de gen au fost mai accentuate în mediul rural, unde ponderea timpului alocat muncii casnice și de îngrijire neplătite de către femei (19,4%) a depășit cu 7,5 puncte procentuale nivelul înregistrat în rândul bărbaților (11,9%) (Figura 19 și Tabelele 15 și 16 din Anexă).

Figura 19. Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite,
la populația de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza datelor pe grupe de vârstă și sexe evidențiază existența disparităților de gen în toate categoriile de vârstă, femeile alocând în mod constant o proporție mai mare din timp pentru activități casnice și de îngrijire neplătite decât bărbații. La nivel general, diferența dintre femei și bărbați a fost de 7,4 puncte procentuale. În rândul femeilor, cea mai mare pondere a timpului dedicat acestor activități a fost înregistrată la grupa de vârstă 25–44 de ani, atingând 21,9%. Tot această categorie de vârstă a înregistrat și cea mai pronunțată disparitate de gen, diferența dintre femei și bărbați fiind de 8,8 puncte procentuale. În cazul bărbaților, cea mai ridicată proporție a timpului alocat muncii casnice și de îngrijire neplătite a fost observată în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste (Figura 20 și Tabelele 15 și 16 din Anexă).

Figura 20. Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite,
pe grupe de vârstă și sexe, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Aceste rezultate evidențiază rolul important al responsabilităților casnice și de îngrijire în structura zilnică a timpului femeilor, indiferent de vârstă.

Durata medie zilnică alocată de populației muncii casnice și de îngrijire neplătite a constituit 3,8 ore pe zi. În cadrul acestora, ca activitate umană, predomină munca casnică neplătită cu 89,5%, muncii de îngrijire neplătite revenindu-i 10,5%.

2. Proporția timpului alocat pentru munca casnică neplătită

În anul 2025, munca casnică neplătită¹⁷ a reprezentat 14,1% din timpul zilnic al populației de 15 ani și peste, în creștere cu 2,4 p.p. față de anul 2012. Femeile au alocat acestor activități în medie 17,0% din timpul zilnic, de 1,7 ori mai mult decât bărbații, care au dedicat 10,6% din timpul lor zilnic. Disparitățile de gen s-au manifestat atât în mediul urban, cât și în cel rural, diferența dintre femei și bărbați fiind de 6,2 p.p. în mediul urban și de 6,6 p.p. în mediul rural (Figura 21 și Tabelele 15 și 16 din Anexă).

Figura 21. Proporția timpului alocat pentru munca casnică neplătită, pe sexe și medii, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza pe grupe de vârstă și sexe arată că, cea mai mare proporție a timpului alocat muncii casnice neplătite a fost înregistrată în rândul persoanelor de 65 de ani și peste, atât la femei (18,5%), cât și la bărbați (12,8%). Acestea au fost urmate de persoanele din grupa de vârstă 55–64 de ani (cu valori de 18,3% pentru femei și 12,1% pentru bărbați). Totodată, cea mai pronunțată disparitate de gen a fost observată în categoria de vârstă 25–44 de ani, unde diferența dintre timpul femeilor și bărbaților a atins 7,8 p.p. (Figura 22 și Tabelele 15 și 16 din Anexă).

Figura 22. Proporția timpului alocat pentru munca casnică neplătită,
pe grupe de vârstă și sexe, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

3. Proporția timpului alocat pentru munca de îngrijire neplătită

Proporția timpului alocat muncii de îngrijire neplătită¹⁸, ca activitate umană principală, a constituit 1,7%, menținându-se la nivelul a. 2012. Acest indicator a înregistrat o valoare mai mare la femeile din mediul urban (2,5%) comparativ cu cel rural (1,7%) (Figura 23 și Tabelele 15 și 16 din Anexă).

Figura 23. Proporția timpului alocat pentru munca de îngrijire neplătită, pe sexe și medii, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția datelor pe grupe de vârstă și sexe evidențiază faptul că, activitățile de îngrijire sunt caracteristice în special populației tinere, în timp ce în rândul persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani acestea înregistrează valori reduse. Cea mai mare proporție a timpului alocat activităților de îngrijire a fost înregistrată în grupa de vârstă 25–44 de ani, atât în cazul femeilor (4,4%), cât și al bărbaților (2,5%). Aceste valori reflectă implicarea mai intensă a persoanelor din această categorie de vârstă în îngrijirea copiilor și a altor membri ai gospodăriei care necesită asistență și suport (Figura 24 și Tabelele 15 și 16 din Anexă).

Figura 24. Proporția timpului alocat pentru munca de îngrijire neplătită,
pe grupe de vârstă și sexe, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Anexe:

• Utilizarea timpului, pe sexe, medii și grupe de vârstă, semestrul II 2025(16 tabele, 24 figuri format MS-Excel)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Cercetarea Utilizarea timpului (în engleză Time Use Survey - TUS) măsoară frecvența și durata activităților umane pe parcursul unei anumite perioade de timp (zi, săptămână etc.). Utilizarea timpului este prezentată prin tipurile de activități desfășurate de oameni, durata timpului alocat acestor activități și prin contextul în care aceste activități sunt desfășurate: unde, când, cu cine și în ce scopuri. Totodată, tipurile de activități cuprind o listă comprehensivă de activități umane, în corespundere cu standardul internațional respectiv din domeniu.

³ Ancheta forței de muncă (AFM) este o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei forței de muncă în gospodării.

⁴ Own-use provision of services: Measurement guide (Guidance on implementing the ILO add-on module for own-use provision of services in national labour force surveys.

⁵ Indicatorul de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) 5.4.1 „Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătită” pentru monitorizarea țintei naționale ODD 5.4 „Recunoașterea și aprecierea îngrijirii și lucrului casnic neplătit prin furnizarea de servicii publice, infrastructură și politici de protecție socială” în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 953 din 28.12.2022 cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030.

⁶ SDG indicator metadata: Indicator 5.4.1: Proportion of time spent on unpaid domestic and care work, by sex, age and location

⁷ Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

⁸ Pentru cercetare au fost selectate peste 10000 de locuințe ceea ce reprezintă cca 0,8% din numărul total de locuințe estimat în baza Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024. În scopul asigurării reprezentativității estimațiilor, eșantionul a fost împărțit în mod egal pentru zile lucrătoare și cele de odihnă. Fiecărei locuințe i s-a atribuit o „dată de referință”. Toate gospodăriile dintr-o locuință selectată sunt incluse în cercetare. Astfel, au acceptat să participe la sondaj 6570 gospodării, rata de participare a gospodăriilor constituind 69,8%. Interviurile proxy nu au fost permise.

⁹ În conformitate cu Ghidul OIM, TUS, în calitate de modul atașat la cercetarea AFM, a utilizat o listă pre-stabilită de 42 de activități pre-codificate, care reprezintă cele nouă diviziuni majore ale clasificării ICATUS-2016, totodată fiind prezentate mai detaliat activitățile de prestare a serviciilor casnice și de îngrijire. Detalii: Metodologia TUS.

¹⁰ „Forme de muncă” în conformitate cu „Rezoluția I a CISM-19, 2013 Rezoluția privind Statistica muncii, a ocupării și a subutilizării forței de muncă” includ: producerea de bunuri și servicii pentru consumul final propriu; ocuparea, munca voluntară și munca neplătită a stagiarilor.

¹¹ „Timpul petrecut” sau durata medie zilnică pentru toate persoanele s-a calculat prin împărțirea timpului total (numărului total de ore) alocate activității la numărul total de persoane dintr-o anumită (sub)populație.

¹² „Timpul de participare” sau durata medie zilnică pentru persoanele participante s-a obținut prin împărțirea timpului total alocat activității la numărul total de persoane care au participat la realizarea acestei activității.

¹³ Rata de participare reprezintă procentul populației care a raportat realizarea activității. Aceasta se calculează prin împărțirea numărului total de persoane care au participa la realizarea activității la numărul total de persoane dintr-o anumită (sub)populație.

¹⁴ TUS a fost realizată pentru prima dată în Republica Moldova, ca o cercetare tradițională independentă, timp de un an calendaristic, în perioada iunie 2011 – mai 2012, în corespundere cu Ghidul Eurostat „Anchete Europene Armonizate privind Utilizarea Timpului”, 2008 (Harmonised European time use surveys, 2008 guidelines). Rezultatele cercetării sunt publicate pe pagina web a BNS la secțiunea Produse și servicii.

¹⁵ „Ocuparea și activitățile conexe” include activitățile: munca efectuată în folosul altora în schimbul obținerii unui venit sub formă de plată/salariu sau profit inclusiv ajutorul fără plată în afacerea gospodăriei sau a familiei și activitățile de căutare a unui loc de muncă plătit sau de înființare a unei afaceri proprii.

¹⁶ „Producere de bunuri pentru consumul propriu final” include: creșterea culturilor, inclusiv grădinăritul; îngrijire / creștere animale domestice; fabricare/procesare alimente, băuturi, ierburi, medicamente; țesut, tricotat, cusut, brodat, confecționat textile / lemn / piatră etc.; construcții, renovări majore sau reparații majore etc.

¹⁷ „Servicii casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei” (sau munca casnică neplătită) includ: gătitul mâncării, servitul mesei sau a băuturilor, spălatul vaselor; curățenia și ordinea în interior și exterior; îngrijirea animalelor de companie; decorare sau reparații minore, întreținere clădiri, bunuri de folosință îndelungată, vehicule, utilaje; spălat, reparat sau întreținere haine, textile, încălțăminte; realizarea cumpărăturilor, a bunurilor și serviciilor; plata facturilor, etc.

¹⁸ „Servicii neplătite de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei” (sau munca neplătită de îngrijire) includ: îngrijirea copiilor (hrănire, îngrijiri medicale etc.); ajutorul în procesul de învățare, instruire; discutarea cu copii, cititul copiilor; jocuri si sporturi cu copiii; însoțirea copiilor la diverse activități (sportive, extrașcolare, cercuri etc.); îngrijirea pasivă sau supravegherea copiilor (fără implicare directă); îngrijire fizică, asistență practică sau sprijin emoțional adulților, inclusiv cu dizabilități, boală sau neputincioși, care necesită asistență etc.; îngrijirea pasivă sau supravegherea (fără implicare directă) a adulților etc.

¹⁹ „Munca neplătită a voluntarilor, a stagiarilor și alte munci neplătite” include: voluntariat direct (oferit altor gospodării) și voluntariat organizat sau la nivel comunitar; stagiare sau ucenicie neremunerate.

²⁰ „Studiul/învățarea” include: participare la procesul de educație în cadrul și în afara sistemului formal de educație.

²¹ „Socializare și comunicare, participare comunitară și practica religioasă” include: socializare, vizite, discuții cu prietenii / familia / vecinii; participarea la sărbători și festivaluri ale comunității; practică religioasă (individuală sau colectivă).

²² „Cultură, agrement, mass-media și practici sportive” include: vizitarea evenimentelor culturale / de divertisment / sportive; practicarea sportului sau efectuarea exercițiilor fizice; vizionare de emisiuni TV, filme, media online; ascultare de muzică, radio, audio online (în timpul liber); lectura (cititul) pentru petrecerea timpului liber; hobby-uri, jocuri, distracții, relaxare, etc.

Informații relevante:

• Metodologia cercetării Utilizarea timpului
• Rezultatele cercetării Utilizarea timpului din 2012
• Ghidul ILO: Own-use provision of services: Measurement guide (Guidance on implementing the ILO add-on module for own-use provision of services in national labour force surveys
• International Classification of Activities for Time-Use Statistics 2016 (ICATUS)
• ICATUS-2016, page 104, Annex 1.2 „Correspondence of ICATUS 2016 and the activity coding list as defined by Eurostat in the Harmonised European Time Use Surveys (HETUS) 2008)”.
• Eurostat, Harmonised European Time Use Surveys (HETUS)
• ILO / ILOSTAT, Statistics on unpaid work
• SDG Indicators. Global indicator framework for the Sustainable Development Goals and targets of the 2030 Agenda for Sustainable Development.
• UNSD > Demographic Social > Time Use > Time use statistics