Biroul Național de Statistică informează că, în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), în anul 2023, veniturile disponibile ale populației în medie pe o persoană pe lună au constituit 4915,6 lei, fiind în creștere cu 15,6% față de anul precedent (Tabelul 1 din Anexă). În termeni reali (cu ajustarea la indicele mediu anual al prețurilor de consum)2 veniturile populației au înregistrat o majorare cu 1,9%.
Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 52,5% în veniturile totale, înregistrând o creștere cu 1,8 puncte procentuale față de anul 2022 (Figura 1).
De asemenea, o pondere importantă în veniturile disponibile medii lunare ale populației o dețin în continuare prestațiile sociale, care au constituit 20,7% sau cu 0,4 puncte procentuale mai mult față de anul 2022.
Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor populației cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Veniturile din activitatea individuală agricolă reprezintă 6,4% din totalul veniturilor disponibile, 6,3% revenind veniturilor obținute din activitatea individuală non-agricolă.
Transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, în anul 2023 acestea au reprezentat 11,1% în veniturile totale sau cu 1,0 punct procentual mai puțin comparativ cu anul 2022 (Tabelul 1 din Anexă).
Descarcă datele în format .xlsx
În funcție de mediul de reședință, se constată că, veniturile populației din mediul urban au fost în medie cu 2299,8 lei (sau de 1,6 ori) mai mari comparativ cu veniturile populației din mediul rural (Tabelele 2-3 din Anexă).
Principalele surse de venit pentru populația din mediul urban au fost activitatea salarială, care a asigurat veniturile populației în proporție de 61,9%, și prestațiile sociale – în proporție de 16,5%.
Pentru gospodăriile din mediul rural, la fel ca și în cel urban, cea mai importantă sursă de venit este activitatea salarială – 41,3% din total venituri, dar ponderea acesteia este cu 20,6 puncte procentuale mai mică în mediul rural decât în urban. Totodată, veniturile obținute din activitatea individuală agricolă au asigurat 13,6% din totalul veniturilor disponibile.
Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 12,6% în rural și, respectiv, 9,8% în cazul populației din mediul urban (Tabelele 2-3 din Anexă). În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 25,6% din total venituri, sau cu 9,1 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.
Mărimea medie a veniturilor pe o persoană este determinată de mai mulți factori, unul important fiind componența gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane se diminuează pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri pe persoană de 1,7 ori mai mari comparativ cu cele constituite din 5 persoane și mai mult. În valori absolute aceste extreme au înregistrat, în medie, valori de 5771,1 lei pe o persoană pentru gospodăriile constituite dintr-o singură persoană și 3383,0 lei pe o persoană pentru gospodăriile cu 5 membri și mai mult. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 4 persoane (Figura 2).
În ceea ce privește gospodăriile cu copii, veniturile salariale dețin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 copii și mai mult.
Descarcă datele în format .xlsx
Veniturile disponibile ale populației în proporție de 94,4% sunt constituite din surse bănești, iar 5,6% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, veniturile bănești au însumat 4638,1 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 277,6 lei (Tabelul 1 din Anexă). Ponderea veniturilor bănești este mai semnificativă pentru mediul urban (97,5%), iar în cazul populației rurale contribuția acestora este de 90,6% (Tabelele 2-3 din Anexă).
Evoluția trimestrială a veniturilor populației a înregistrat tendințe de creștere pe parcursul anului 2023. Astfel, cele mai mici venituri au fost înregistrate în trimestrul I – 4440,9 lei, iar cele mai mari în trimestrul IV – 5189,6 lei. Dacă considerăm nivelul inflației pe parcursul anului, constatăm că, în termeni reali, veniturile în trimestrul IV au crescut față de trimestrul I cu 13,4%. Contribuția activităților salariale a înregistrat un trend fluctuant pe parcursul anului, cea mai mare valoare fiind înregistrată în trimestrul II – 54,5%, iar cea mai mică în trimestrul III – 50,2%, (Figura 3).
Descarcă datele în format .xlsx
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației, în anul 2023, au constituit în medie pe o persoană 4248,4 lei, cu 14,5% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent (Tabelul 4 din Anexă). În termeni reali (cu ajustarea la indicele mediu anual al prețurilor de consum), populația a cheltuit în medie cu 0,9% mai mult comparativ cu anul 2022.
Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de produse alimentare – 39,7%, plățile pentru locuință, apă, electricitate și gaze – 17,6%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,8%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (7,0%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,3%), sănătate (4,4%), telecomunicație (4,3%), etc.
Comparativ cu anul 2022, ponderea cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate și gaze s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale, iar ponderea cheltuielilor pentru restaurante și hoteluri – cu 1,0 punct procentual. În același timp, s-a diminuat ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice cu 1,4 puncte procentuale, sănătate – cu 0,7 puncte procentuale, îmbrăcăminte și încălțăminte – cu 0,6 puncte procentuale (Figura 4).
Descarcă datele în format .xlsx
În funcție de mediul de reședință, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 5391,8 lei și sunt cu 2003,0 lei (sau de 1,6 ori) mai mari față de cheltuielile populației din mediul rural (Tabelele 5-6 din Anexă).
Pentru produse alimentare, populația din mediul urban a cheltuit 34,9% din cheltuielile lunare de consum, iar populația din mediul rural – 45,4%. Gospodăriile din urbe au cheltuit mai mult pentru: transport (8,5% față de 5,1% în mediul rural), serviciile restaurantelor și hotelurilor (5,4% față de 0,7%), sănătate (5,1% față de 3,6%), recreere și cultură (4,4% față de 1,2%), educație (1,8% față de 0,5%). Totodată, comparativ cu populația din mediul urban, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură o dețin cheltuielile pentru: locuință, apă, electricitate și gaze (19,7% față de 15,9% în mediul urban), îmbrăcăminte și încălțăminte (8,0% față de 7,6%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,7% față de 5,0%) (Figura 5).
Descarcă datele în format .xlsx
Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt puternic marcate și de mărimea acestora, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 5051,4 lei, atunci pentru cele constituite din 5 persoane și mai mult aceste cheltuieli sunt de 1,6 ori mai mici (3116,8 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,4 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 copii și mai mult (Figura 6).
Descarcă datele în format .xlsx
Cheltuielile bănești predomină în structura cheltuielilor totale de consum ale populației, reprezentând 93,7%, cheltuielilor în natură revenindu-le doar 6,3%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 2,6% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (de la rude, ajutor social etc.). În gospodăriile rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (10,9%), dat fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obținute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (Tabelele 5-6 din Anexă).
Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, populaţia a cheltuit cel mai puţin în trimestrul I – 3963,3 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 4493,4 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe descendente pe parcursul anului de la 41,1% în trimestrul I, până la 37,4% în trimestrul IV (Figura 7).
Descarcă datele în format .xlsx
Ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuieli ale gospodăriilor (indicator ODD 3.8.2.a ) a constituit 10,6%, sau cu 1,1 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2022. În urbe valoarea acestui indicator a constituit 13,7% și 8,3% în mediul rural. Totodată, ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei (indicator ODD 11.1.1.a ) a constituit 13,6% (10,1% în anul 2022), înregistrând 12,8% în mediul urban și 14,2% în mediul rural (Figura 8).
Descarcă datele în format .xlsx
Anexă:
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
2 Indicele mediu anual al prețurilor de consum reprezintă creșterea medie a prețurilor de consum într-un an față de anul precedent. Indicele mediu anual al prețurilor de consum în anul 2023 față de anul 2022 a constituit 113,42%.
Informații relevante:
Referințe utile privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor în unele state ale lumii:
- EUROSTAT:
- https://ec.europa.eu/eurostat/web/household-budget-surveys/overview
- https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/hbs_esms.htm#contact1678715425567
- https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Household_budget_survey_-_statistics_on_consumption_expenditure
- https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/hbs_exp_t121/default/table?lang=en&category=livcon.hbs.hbs_exp
- Institutul Național de Statistica România