Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024 cu privire la caracteristicile economice ale populației cu reședință obișnuită^2,3.

Conform rezultatelor finale ale RPL 2024:

• Forța de muncă (populația economic activă) a constitui 862,9 mii persoane din total populația de 15 ani și peste de 1946,4 mii persoane, și 820,6 mii persoane din populația în vârsta de muncă de 15-64 de ani de 1511,1 mii persoane;
• Rata de participarea la forța de muncă a fost 44,3% la populația de 15 ani și peste, și de 54,3 % la grupa de vârstă de 15-64 ani;
• Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 741,0 mii persoane, dintre care 69,8% își desfășurau activitatea în localitatea de reședință obișnuită, conform localizării geografice a locului de muncă;
• Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a constituit 40,2%, cea mai ridicată rată de ocupare fiind înregistrată la grupa de vârstă de 40 - 44 ani - 61,7%, persoanele căsătorite au avut o rata de ocupare de 51,4%;
• Rata șomajului pentru populația de 15 ani și peste a fost de 9,3%, iar pentru grupa de vârstă de 15-64 ani - 9,7%.

Statutul economic al populației

Datele colectate în cadrul recensământului din 2024 permit gruparea populației în câteva categorii distincte din punct de vedere al participării acestora la activitatea economică a țării precum: forța de muncă (sau populația economic activă), care include populația ocupată și șomerii, și populația în afara forței de muncă (sau populația economic inactivă).

Conform rezultatelor recensământului din 2024, din total populația de 15 ani și peste, care a înregistrat 1946,4 mii persoane, forța de muncă⁵ a constituit 862,9 mii persoane (44,3%) și 1083,6 mii (55,7%) reprezentau populația în afara forței de muncă (Tabelul 7.1 din Anexă).

Totodată, din populația cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani de 1511,1 mii persoane, 54,3% (820,6 mii persoane) au constituit populația economic activă și 45,7% (690,5 mii persoane) au reprezentat populația economic inactivă (Tabelul 7.2 din Anexă).

Pentru populația de 15 ani și peste ponderea forței de muncă a depășit (cu 4 p.p.) ponderea populației inactive doar în cazul populației de la orașe (52,0% față de 48%). Totodată, pentru populația masculină de 15-64 ani ponderea forței de muncă a fost cu 16,2 p.p. mai mare decât ponderea bărbaților inactivi (58,1% față de 41,9%), iar în cazul populației de la orașe diferența a fost de 23,2 p.p. (61,6% față de 38,4%) (Figura 1).

Figura 1. Structura populației după participarea la forța de muncă, pe sexe și medii de reședință,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Forța de muncă

Rata de participare la forța de muncă⁶ a bărbaților de 15 ani și peste a fost mai mare cu 10,1 p.p. decât a femeilor (49,8% față de 39,7%) (Tabelul 7.1 din Anexă și Figura 2).

Totodată, în grupa de 15-64 ani (vârstă de muncă), rata de participare a bărbaților la forța de muncă a fost cu 7,4 p.p. mai mare decât cea a femeilor (58,1% față de 50,7%). Pe medii de reședință, rata a fost cu 13,9 p.p. mai ridicată în mediul urban comparativ cu ruralul (61,6% față de 47,7%).

Din total populația economic activă cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani - 820,6 mii persoane, 90,3% (sau 741,0 mii persoane) erau persoane ocupate⁷ și 9,7% (sau 79,6 mii persoane) erau șomeri⁸ (Tabelul 7.2 din Anexă).

Figura 2. Rata de participare la forța de muncă, pe sexe și medii de reședință,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

După starea civilă legală, cea mai mare rată de participare la forța de muncă de 15 ani și peste a fost înregistrată în rândul persoanelor căsătorite (51,4%) (Tabelul 7.4 din Anexă). În funcție de mediul de reședință, persoanele căsătorite în mediul urban au înregistrat cea mai mare rată de participare, de 60,6%.

În distribuția pe sexe, bărbații căsătoriți au prezentat o rată de participare la forța de muncă de 55,7%, comparativ cu 47,4% în rândul femeilor, acestea fiind urmate de persoanele divorțate (50,2% la bărbați comparativ cu 47,2% la femei) și persoanele niciodată căsătorite (41,7% la bărbați față de 32,9% la femei) (Figura 3).

Figura 3. Populaţia de 15 ani și peste după participarea la forța de muncă,
în funcție de starea civilă legală, la recensământul din 2024

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția pe etnii a populației economic active de 15 ani și peste se prezintă astfel: ponderea forței de muncă la etnicii declarați români constituia 52,5%, la moldoveni 44,3%, bulgari 43,2%, ruși 42,7%, iar la romi/țigani - 22,3%. Raportat pe etniile declarate, ponderea șomerilor era mai ridicată în cadrul romilor/țiganilor (13,6%), urmați de găgăuzi (5,1%) și ucraineni (4,6%) (Tabelul 7.11 din Anexă și Figura 4).

Figura 4. Populaţia de 15 ani și peste după participarea la forța de muncă, pe principalele etnii,
conform declarației, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste, diferă în profil teritorial (în profil pe raioane și municipii), de la 28,5% la 56,1%. Rata de participare la forța de muncă depășea media pe țară (44,3%) în mun. Chişinău (56,1%), mun. Bălți (50,5%), precum și în raioanele Ialoveni (46,2%), Criuleni (45,6%), Strășeni (45,2%). Totodată, în 31 raioane aceasta era sub media pe țară. Cea mai mică rată de activitate era înregistrată în raioanele Briceni (28,5%), Nisporeni (32,6%) și Dondușeni (33,6%) unde este și cel mai mare grad de îmbătrânire a populației (Tabelul 7.7 din Anexă și Figura 5).

Figura 5. Rata de participare la forța de muncă, pe regiuni de dezvoltare și raioane/municipii,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Populația ocupată

Din totalul populației de 15 ani și peste, 782,6 mii persoane erau ocupate, rata de ocupare⁹ (ponderea persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste în populația totală din aceeași grupă de vârstă) constituind 40,2%. Rata de ocupare a bărbaților era cu 7,5 p.p. mai mare decât a femeilor (44,2% față de 36,8%) și rata de ocupare a locuitorilor orașelor erau de 1,5 ori mai mare față de locuitorii satelor (48,9 % față de 32,7%) (Tabelul 7.1 din Anexă).

Pentru populația de 15-64 ani rata de ocupare a fost de 49% (Tabelul 7.2 din Anexă și Figura 6).

Figura 6. Rata de ocupare pe sexe și medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția populației ocupate pe grupe de vârstă

Persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 44 ani aveau cea mai mare rată de ocupare (61,7%), urmată de grupele de vârstă de 35-39 ani (60,6%) și 45-49 ani (60,2%), în timp ce cele mai mici rate de ocupare le aveau persoanele vârstnice de 70 de ani și peste (5,1%) și tinerii de 15-19 ani (6,8%). Din totalul populației ocupate, cea mai mare rată de ocupare la bărbați a fost înregistrată în grupa de vârstă 30–34 ani (63,5%), iar la femei în grupa 45–49 ani (62,5%) (Tabelul 7.6 din Anexă și Figura 7).

Figura 7. Rata de ocupare pe grupe de vârstă și sexe, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția populației ocupate după cel mai înalt nivel de studii absolvit

Ponderea persoanelor de 15 ani și peste cu nivel de studii absolvit mediu (liceal profesional tehnic și secundar/postsecundar) au reprezentat 49,7%, superior – 34,0% și scăzut 16,4% (gimnazial, primar și fără studii) din total populația ocupată (Tabelul 7.9din Anexă).

Femeile ocupate cu nivelul de studii superior dețineau o pondere cu 10,4 p.p. mai mare față de bărbații ocupați cu același nivel de studii (39,3% comparativ cu 28,9%). Se menținea decalajul între populația ocupată cu nivel de studii superior din mediul urban (45,9%) şi rural (18,7%): în urban ponderea persoanelor ocupate cu nivel de studii superior în total populație ocupată era de 2,5 ori mai mare (75,9%) față de mediul rural (24,1%). În cazul populației cu nivelul de studii primare și fără studii în mediul urban ponderea acestora era de 2,6 ori mai mică (22,4% față de 77,6%) (Tabelul 7.9din Anexă și Figura 8).

Figura 8. Distribuția populației ocupate de 15 ani și peste după cel mai înalt nivel de studii absolvit
și medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția populației ocupate în profil teritorial

În profil teritorial, 39,4% din populația ocupată de 15 ani și peste au format-o locuitorii municipiului Chișinău. Cu 25,0% din total ocupare, se situa regiunea Centru, urmată de regiunea Nord cu 21,1% și, respectiv, regiunea Sud cu 10,9% și UTA Găgăuzia cu 3,6 din total populația ocupată. (Tabelul 7.15 din Anexă).

Distribuția populației ocupate pe activități economice

Din distribuția persoanelor ocupate de 15 ani și peste după activități economice¹⁰, se constata că 67,9% activau în sectorul de servicii¹¹, 14,6 % în industrie¹², 9,9% în construcții, iar în agricultură¹³ – 7,6 %.

În sectorul agricol, ponderea bărbaților ocupați (10,7%) a fost de 2,4 ori mai mare în comparație cu cea a femeilor ocupate (4,4%) și ponderea populației de la sate de 6,6 ori mai mare decât a locuitorilor orașelor (14,6% față de 2,2%) (Tabelul 7.14 din Anexă).

În distribuția pe sexe a persoanelor ocupate în construcții, bărbații la fel sunt mai mulți decât femei – ponderea acestora fiind respectiv de 18,2% și 1,3%. De 2,0 ori mai mare este ponderea sătenilor ocupați în construcții decât orășenii (13,7% față de 7,0%). Sectorul de servicii este preponderent reprezentat de femei în comparație cu bărbații (81,1% față de 55,2%) și de orășeni în comparație cu sătenii (76,3% față de 57,0%) (Tabelul 7.14 din Anexă).

Distribuția populației ocupate pe ocupații¹⁴

Repartizarea populației ocupate de 15 și peste pe grupe majore de ocupații relevă preponderența specialiștilor în diverse domenii de activitate (22,1%), urmați de muncitori calificați și asimilați (15,2%) și lucrători în domeniul serviciilor și în comerț (14,5%), în timp ce cele mai mici ponderi s-au înregistrat la lucrători calificați în agricultură, silvicultură, acvacultură, piscicultură şi pescuit (2,2%), în mediul rural aceștia fiind de 9,2 ori mai mulți decât în mediul urban (4,4% față de 0,5%).

Distribuția pe sexe arăta că, ponderea femeilor specialiste în diverse domenii de activitate era de 2,2 ori mai mare decât a bărbaților (30,8% față de 13,8%), iar ponderea bărbaților - muncitori calificați și asimilați de 3,6 ori mai mare decât a femeilor cu această grupă majoră de ocupație (23,6% față de 6,6%). În mediul urban preponderenți erau specialiștii în diverse domenii de activitate (27,6%), iar în mediu rural muncitori necalificați (19,5%) (Tabelul 7.16 din Anexă și Figura 9).

Figura 9. Distribuția populației ocupate de 15 ani și peste, pe grupe de ocupații și sexe,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analizând datele în profil teritorial, se constata că, în mun. Chișinău erau preponderente grupele de ocupație majore - specialişti în diverse domenii de activitate (29,6%) și legislatori, membri ai executivului, alți înalți demnitari și conducători ai administrației publice, conducători şi funcţionari superiori din unităţi (17,0%); în regiunea de dezvoltare Nord - alături de specialiștii în diverse domenii de activitate (18,4%) erau muncitorii calificaţi (17,1%); în regiunea de dezvoltare Centru - muncitori calificaţi (20,4%) și necalificați (18,1%); în regiunea de dezvoltare Sud - muncitori necalificați (19,5%) și specialiștii (16,8%) și în UTA Găgăuzia - specialiștii (19,3%) și lucrători în domeniul serviciilor și în comerţ (18,2%) (Tabelul 7.18 din Anexă).

Conform statutului profesional¹⁵, populația ocupată de 15 ani și peste în proporție de 95,1% era reprezentată de către salariaţi, după care urmau lucrătorii pe cont propriu - 3,5%, patronii - 1,1% și lucrătorii familial neremunerați 0,2%.

Ponderea salariaților bărbați în total persoanele ocupate de sex masculin era cu 4 p.p. mai mică decât a femeilor salariate (93,2% față de 97,2%), în timp ce bărbații patroni erau de 2,1 ori mai mulți decât femeile patroane (1,5% față de 0,7%) (Tabelul 7.21 din Anexă și Figura 10).

Figura 10. Distribuția populației ocupate de 15 ani și peste după statutul profesional și sexe,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Ponderea salariaților în mediul urban depășea cu 0,5 p.p ponderea acestora în mediul rural (95,9% față de 94,1%), în cazul patronilor diferența era de 2,5 ori (1,5% față de 0,7%), în timp ce proporția lucrătorilor pe cont propriu din rural era de 1,9 ori mai mare decât a celor din urban (4,8% față de 2,5%).

De asemenea, în mediul rural ponderea lucrătorilor familiali neremunerați constituia 0,5% din populația rurală ocupată, față de 0,1% în mediul urban (Tabelul 7.21 din Anexă și Figura 11).

Figura 11. Distribuția populației ocupate de 15 ani și peste după statutul profesional
și medii de reședință, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Populația ocupată după localizarea geografică a locului de muncă

Din totalul populației ocupate de 15 ani și peste, de 782,6 mii persoane, majoritatea - de 546,6 mii (69,8%) activa în localitatea de reședință obișnuită, restul - în localitățile proxime din același raion/municipiu (103,1 mii sau 13,2%), alt raion/municipiu (82,0 mii sau 10,5%), altă țară (45,6 mii sau 5,8%) sau fără un loc fix de muncă (5,1 mii sau 0,7%) (Tabelul 7.22 și 7.23 din Anexă).

Raportat la grupe de vârstă, populația ocupată cu vârsta de 65 ani și peste era concentrată cel mai mult în localitatea de reședință obișnuită unde era și locul de muncă (82,1% din totalul acestei categorii de vârstă), cea mai mare pondere a celor care lucrau în altă localitate din același raion/municipiu se atesta în cadrul grupei de vârstă 55-64 (14,1%), urmat cu valori apropiate și pe grupele de vârstă 45-54 (14,0%), 35-44 (13,2%). Ponderea cea mai mare a celor care lucrează în alt raion sau municipiu decât cel de reședință se atesta la grupa de vârstă 15-24 ani (16,9%), iar a celor la care locul de muncă era situat în altă țară predomina categoriile de vârstă de 25-34 ani (8,8%) și 15-24 ani (8,6%) (Figura 12).

Figura 12. Distribuția populației ocupate de 15 ani și peste după localizarea geografică a locului de muncă,
pe grupe de vârstă, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția pe sexe, populația de sex feminin deținea ponderi mai mari în cazul locului de muncă în localitatea de reședință obișnuită (73,9%), față de populația de sex masculin, mai dispersată ca locație a locului de muncă (doar 66,0% în localitatea de reședință obișnuită).

O discrepanță vizibilă după localizarea geografică a locului de muncă se observa raportat la structura pe medii de reședință. Astfel, 88,7% din populația urbană avea locul de muncă situat în localitatea de reședință obișnuită, față de doar 45,6% în cazul populației rurale, care avea ponderi însemnate a celor care aveau locul de muncă situat în altă localitate din cadrul raionului/municipiului (23,7%) sau în alt raion/municipiu (19,6%).

În cadrul populației ocupate după localizarea geografică a locului de muncă după cel mai înalt nivel de studii absolvit, se atesta o pondere mai ridicată a celor cu studii superioare în cadrul localității de reședință obișnuită (79,2%) față de cei cu studii gimnaziale (58,2%). Aceste ponderi erau și mai ridicate în cazul populației feminine (81,6% și, respectiv, 76,0% pentru bărbați). Populația cu studii gimnaziale absolvite avea ponderi mai ridicate în cazul locului de muncă situat în altă localitate din raionul/municipiul de reședință (15,3%), alt raion/municipiu (15,0%) sau în altă țară (10,2%). Diferențele structurale erau evidente și între cei din mediul urban și cel rural, astfel ponderea per ansamblu a celor care lucrau în altă localitate, raion/municipiu sau altă țară era mare la toate nivelurile de studii absolvite, inclusiv superior (Tabelul 7.25din Anexă).

În profil teritorial, majoritatea populației ocupate (85,4%) lucra în aceeași regiune în care locuia, ceea ce arată o mobilitate internă redusă. Mun. Chișinău rămânea principalul centru de atracție a forței de muncă, acumulând cea mai mare parte a navetiștilor. Aproximativ 5,8% dintre persoanele ocupate lucrau în altă țară, iar 0,7% nu aveau un loc de muncă fix. Regiunile Centru și Sud înregistrau cele mai mari fluxuri către alte zone, în special către Chișinău (Tabelul 7.26din Anexă și Figura 13).

Ponderi mai mari ale celor care lucrau în altă țară le avea populația ocupată din regiunea Centru (19,1 mii sau 9,8%) și Sud (7,0 mii sau 8,2%), iar cele mai scăzute - la municipiul Chișinău (5,6 mii sau 1,8%).

Figura 13. Distribuția populației ocupate de 15 ani și peste după reședința obișnuită și locul de muncă,
pe regiuni de dezvoltare, la recensământul din 2024,%

Descarcă datele în format .xlsx

Șomerii

Din total forța de muncă, numărul șomerilor a fost de 80,2 mii persoane. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații care au constituit 62,1% din total șomeri, și persoanele din mediul rural – în proporție de 65,5%.

Rata șomajului¹⁶ (raportul șomerilor la total populație economic activă) în cadrul populației de 15 ani și peste a constituit 9,3%. Rata șomajului la bărbați a fost cu 3,8 p.p. mai mare decât la femei (11,1% față de 7,3%), iar în mediul rural cu 7,4 p.p. mai mare decât în mediul urban (13,3% față de 5,9%).

În distribuția pe grupe de vârstă, cea mai mare rată a șomajului s-a înregistrat în rândul tinerilor cu vârsta de 15–24 de ani, atingând 16,7%, la bărbații tineri din această grupă de vârstă rata fiind de 17,4% și la cei din mediul rural - 22,3%. Pentru celelalte grupe de vârstă, de la 50 ani până la 60 de ani, rata șomajului a fost cu cca 9-10%, mai mare la bărbați și în mediul rural (Tabelul 7.1 din Anexă și Figura 14).

Figura 14. Rata șomajului pe grupe de vârstă, în funcție de sexe și medii,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Din total șomeri, 12,0 % erau cu studii superioare, 53,1% - cu studii medii (nivel liceal profesional tehnic și secundar/postsecundar) și 34,9 % cu studii scăzute (gimnazial, primar și fără studii). Ponderea femeilor șomere cu studii superioare era de 1,6 ori mai mare decât a bărbaților, în timp ce ponderea șomerilor cu studii superioare din mediul urban era de 4,4 ori mai mare decât a șomerilor cu același nivel de studii din mediul rural. Șomerii cu studii scăzute erau de 2 ori mai mulți în mediul rural față de cel urban (42,1 față de 21,2%) (Tabelul 7.27 din Anexă).

Populația în afara forței de muncă¹⁶

Din total populație de 15 ani și peste, 1083,2 mii persoane (55,7%) erau în afara forței de muncă (persoane economic inactive).

Femeile inactive erau de 1,2 ori mai numeroase decât bărbații (60,3% față de 50,2%) și populația inactivă din mediul rural era de 1,3 ori mai numeroasă decât cea din mediul rural (62,3% față de 48,0%).

Din total populație în afara forței de muncă, 13,8% erau elevi/studenți, 48,4% pensionari, 9,6% casnici, 2,8% în incapacitate permanentă de muncă și 25,4% erau în altă situație¹⁹, din aceștia 37,2% reprezentau forță de muncă potențială¹⁸ (persoanele care nu caută de lucru, dar sunt disponibile să lucreze și persoanele care caută de lucru, dar nu sunt disponibile să lucreze) (Tabelul 7.28 din Anexă și Figura 15).

Figura 15. Distribuția populației în afara forței de muncă de 15 ani și peste, după categorii de inactivitate,
pe grupe de vârstă, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Ponderea populației în afara forței de muncă numită și rată de inactivitate¹⁷, era diferită în profil teritorial, în limitele a 43,9 % și 71,5%. În 20 raioane și UTA Găgăuzia ponderea populației în afara forței de muncă depășea media pe țară, cele mai mari valori înregistrând-se în raioanele Briceni (71,5%), Nisporeni (67,4%) și Dondușeni (66,4%). Cele mai mici ponderi ale populației în afara forței de muncă s-au înregistrat în mun. Chișinău (43,9%), Bălți (49,5%), raioanele Ialoveni și Criuleni (cca 54%) (Tabelul 7.7 din Anexă și Figura 16).

Figura 16. Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste, pe regiuni de dezvoltare
și raioane/municipii, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Populația de 15 ani și peste după participarea la forța de muncă și categorii de inactivitate pe etniile declarate de populație

Cea mai mare pondere a populației în afara forței de muncă se atesta la romi/țigani (77,7%), dintre care majoritatea au declarat altă situație¹⁸ (46,8%), urmați de pensionari (25,1%) și casnici/e (20,2%). Urmează ucrainenii - cu 60,9% a ratei de inactivitate, dintre care 61,6% reprezentau pensionarii, găgăuzii - cu 60,3% (dintre care 50,1% erau pensionari și 27,2% în altă situație) și rușii - cu 57,3% (dintre care 65,8% pensionari, 16,3% în altă situație). Din totalul populației în afara forței de muncă cea mai mare pondere a elevilor/studenților era la români (18,7%), moldoveni (14,2%) și găgăuzi (12,8), iar cea mai mică la romi/țigani (4,1%). Pensionarii aveau cea mai mare pondere în cadrul etnicilor ruși (65,8%) și ucraineni (61,6%), iar cea mai mică la romi/țigani (25,1%). Ponderea persoanelor casnice era mai ridicată la romi/țigani (20,2%) și moldoveni (10,2%), iar cea mai mică la bulgari (5,0%) (Tabel 7.11 din Anexă și Figura 17).

Figura 17. Distribuția populație în afara forței de muncă de 15 ani și peste,după categorii de inactivitate,
pe principalii etnii, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Anexe:

• Tabele privind caracteristicile economice ale populației (30 tabele. xlsx)
• Infografice
• Hărți

Note:

¹ Informația este prezentată la momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, care a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024, pentru teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Merenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.

² Populația cu reședință obișnuită (populația ”rezidentă” sau PRO) – reprezintă populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 08.04.2024 (data de referință a recensământului), indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art.4 al Legii 231/2022 privind recensământul populațieiși locuințelor).

³ Perioada de referință pentru marea majoritate a întrebărilor (9 din 12 întrebări) din secțiunea IV. Caracteristici economice a chestionarului de recensământ al persoanei a fost săptămâna (de luni până duminică inclusiv) dinaintea datei recenzării.

⁴ Puncte procentuale (p.p.).

⁵ Forță de muncă (populația activă din punct de vedere economic) se referă la oferta curentă de muncă pentru producerea bunurilor și serviciilor în schimbul unei plăți sau a unui profit. Forța de muncă include populația ocupată și șomajul.

⁶ Rata de participare la forța de muncă (rata de activitate) reprezintă ponderea forței de muncă din grupa de vârstă X în populația totală din aceeași grupă de vârstă X (se prezintă în procente (%)).

⁷ Populația ocupată include persoanele cu vârsta de 15 ani și care în cursul săptămânii de referință, se încadrau în una din următoarele categorii:

1. persoane care, în cursul săptămânii de referință, au lucrat cel puțin 1 oră contra plată sau pentru obținerea unui profit, inclusiv lucrătorii familiali neremunerați;
2. persoane care au un loc de muncă sau o afacere și care au fost temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referință, dar au avut o legătură formală cu locul de muncă;
3. persoane care produc bunuri agricole destinate în cea mai mare parte vânzării sau schimbului în natură.

⁸ Șomerii includ persoanele cu vârste de 15 ani și peste, care:

• în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform definiției persoanelor ocupate;
• erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință; și
• căutau un loc de muncă.

⁹ Rata de ocupare: ponderea populației ocupate din grupa de vârstă X în populația totală din aceeași grupă de vârstă X (%).

¹⁰ La repartizarea populației pe activități economice s-a utilizat Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), armonizat cu Clasificatorul activităților dezvoltat la nivel european (NACE Rev.2).

¹¹ Serviciile includ: secțiunele G-U, conform Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2).

¹² Industria include: secțiunele B-E, conform Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2).

¹³ Agricultura include persoanele ocupate în unități agricole.

¹⁴ La repartizarea populației pe grupe de ocupații s-a utilizat Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-2021), armonizat cu Clasificatorul International Standard al Ocupațiilor (ISCO-08).

¹⁵ Statut profesional reprezintă situația deținută de o persoană în funcție de modul de obținere a veniturilor prin activitatea exercitată și anume:

• Salariat este considerată persoana care-și exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – sau la persoane particulare, în schimbul unei remunerații sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc;
• Patron este persoana care-şi exercită ocupația (meseria) în propria unitate (între­prin­dere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate are angajați unul sau mai mulți salariați permanenți;
• Lucrător pe cont propriu este persoana care-şi exercită activita­tea în unita­tea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja vreun salariat permanent, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremunerați. Sunt încadrați la acest statut întreprinzătorii independenți (vânzătorii ambulanți, meditatorii, taximetriștii parti­cu­lari etc.), liber-profesioniștii (muzicanții ambulanți, artiștii plastici, avocații), zilierii ocazionali, agricultorii individuali. Lucrătorul pe cont propriu poate avea salariați temporari.
• Lucrător familial neremunerat este persoana care-și exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primește remunerație sub formă de salariu sau plată în natură. Gos­po­dăria țărănească este considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în gospo­dă­ria agricolă proprie, una dintre acestea – de regulă, capul gospodăriei – este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalți – lucră­tori familiali neremunerați.

¹⁶ Rata șomajului reprezintă ponderea șomerilor în forța de muncă.

¹⁷ Populația în afara forței de muncă (populația inactivă) cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n-au lucrat cel puțin o oră și nu erau șomeri în perioada de referință.

Populația în afara forței de muncă include următoarele categorii:

• elevi sau studenți;
• pensionari (de toate categoriile);
• casnice (persoane care desfășoară numai activități casnice în gospodărie, inclusiv persoanele aflate în concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani conform legislației în vigoare);
• persoane dependente (întreținute în principal de alte persoane ori de stat) sau care se întrețin din alte venituri: chirii, dobânzi, rente etc.;
• persoanele declarate de gospodării ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pe o perioadă mai mică de 12 luni.

¹⁸ Forța de muncă potențială cuprinde toate persoanele în vârstă de muncă care, în cursul unei perioade scurte de referință, nu erau nici în ocupare, nici în șomaj și:

• desfășurau activități de „căutare a unui loc de muncă”, nu erau „disponibile la moment” dar ar putea deveni disponibile într-o perioadă ulterioară scurtă stabilită în conformitate cu circumstanțele naționale (de ex. persoane în căutarea unui loc de muncă indisponibile); sau
• nu desfășurau activități de „căutare a unui loc de muncă”, dar doreau să lucreze și erau „disponibile la moment” (de ex. persoane în căutarea unui loc de muncă potențial disponibile).
• persoanele aflate în detenție și persoanele reținute pentru cercetări; etc.

Precizări metodologice generale despre RPL 2024:

Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică exhaustivă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.

RPL 2024 a fost realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).

Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:

• Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
• Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
• Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
• De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:

• Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
• Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
• Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
• Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
• Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.

• Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
• Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.
• Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare si prelucrare a datelor RPL2024
• Pagina web oficială a Recensământului Populației și Locuințelor 2024
• Grupul Washington pentru statisticile privind dizabilitatea
• Recomandările Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE) pentru recensămintele populației și locuințelor