Subutilizarea forței de muncă în trimestrul I 2023

https://statistica.gov.md/ro/subutilizarea-fortei-de-munca-in-trimestrul-i-2023-9430_60446.html

Biroul Național de Statistică informează că potrivit rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM) în trimestrul I 2023 forța de muncă subutilizată a constituit 121,8 mii persoane.

Biroul Național de Statistică informează că potrivit rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2 în trimestrul I 2023 forța de muncă subutilizată3 a constituit 121,8 mii persoane sau 12,8% din totalul forței de muncă extinse4 (în trimestrul I 2022 – 7,2%) (Figura 1). În rândul bărbaților rata de subutilizare a fost de 14,1%, la femei - 11,5%, și, respectiv, în mediu urban 9,5% și în mediu rural 15,9%.

Descarcă datele în format .xlsx

Toate componentele forței de muncă subutilizate (șomerii BIM5, persoanele subocupate6 și forța de muncă potențială7) au înregistrat valori mai înalte în comparație cu trimestrul I al anului precedent (Figura 2).

Descarcă datele în format .xlsx

Majoritatea forței de muncă subutilizate (70,6%) o constituie persoanele adulte în vârstă de 25-54 ani. În același timp, rata de subutilizare a forței de muncă înregistrează valori net superioare în rândul tinerilor de 15-24 ani, valoarea acestui indicator (21,7%) fiind mai mare decât nivelul mediu înregistrat pentru total persoane de 15 ani și peste (12,8%).

Analiza ratelor de subutilizare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 15-24 ani și 55-64 ani (la ambele grupe de vârstă cu 3,0 p.p. mai mare pentru bărbați față de femei) (Figura 3). 

Descarcă datele în format .xlsx

În categoria de vârstă 20-64 ani rata de subutilizare a forței de muncă a constituit 12,8%. Valoarea acestui indicator pentru această grupă de vârstă a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 14,2% pentru bărbați, 11,3% pentru femei și, respectiv, 9,4% în mediu urban și 15,9% în mediu rural.

Din analiza distribuției indicatorilor de subutilizare a forței de muncă (LU1- rata șomajului 8, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului 9; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale 10; LU4 – ratade subutilizare a forței de muncă/ indicatorul compozit 11) în funcție de sexe și medii rezultă că, în rândul bărbaților s-au înregistrat valori mai înalte în comparație cu femeile și, respectiv, în mediul rural comparativ cu mediul urban. Cele mai mari discrepanțe au fost înregistrate pentru LU4, care în rândul bărbaților a fost cu 2,6 p.p. mai mare decât pentru femei și, respectiv, în mediul rural cu 6,4 p.p. mai mare decât în mediul urban (Figura 4).

Descarcă datele în format .xlsx

Datele privind componentele și utilizarea forței de muncă în trimestrul I 2023 sunt prezentate în diagrama de mai jos.

Descarcă datele în format .xlsx

Anexă:

Note:

Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.

2 Ancheta Forței de muncă (AFM) constituie o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.

3 Forța de muncă subutilizată cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii BIM și forța de muncă potențială (Labour underutilization conform BIM sau Labour market slack conform Eurostat).

4 Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.

5  Șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM): persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

6  Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare. 

Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.

LU1, rata şomajului BIM reprezintă ponderea șomerilor BIM în forța de muncă/populația activă.

9  LU2, rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului reprezintă ponderea persoanelor subocupate și în șomaj în total forță de muncă.

10 LU3, rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale reprezintă ponderea șomerilor BIM și a forței de muncă potențiale în total forță de muncă extinsă.

11  LU4, rata de subutilizare a forței de muncă (indicatorul compozit) reprezintă raportul ȋntre forța de muncă subutilizată și forța de muncă extinsă.

Precizări metodologice:

Informații relevante:

Referințe utile privind forța de muncă subutilizată în unele state ale lumii:

ILO:

Eurostat:

 

09.06.2023

© 2024. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Toate drepturile rezervate / Dezvoltat de Brand.md