Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă”(AFM)2, în trimestrul I 2024:
- rata de subutilizare a forței de muncă a fost de 10,1%, cu 2,7 puncte procentuale mai puțin față de trimestrul respectiv al anului 2023;
- rata șomajului BIM a constituit 4,4%, fiind mai mic cu 1,1 puncte procentuale față de nivelul trimestrului I 2023;
- rata compusă a sub-ocupării și șomajului a constituit 7,6%, fiind în descreștere cu 2,1 puncte procentuale față de trimestrul I 2023;
- rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale la nivel de țară a înregistrat valoarea de 7,0%, fiind mai mic cu 1,8 puncte procentuale față de nivelul trimestrului I 2023.
În trimestrul I 2024, forța de muncă subutilizată3 a constituit 93,3 mii de persoane, sau 10,1% din totalul forței de muncă extinse4 (în trimestrul I 2023 – 12,8%) (Figura 1).
În rândul bărbaților rata de subutilizare a fost de 11,1%, la femei - 9,2%, și, respectiv, în mediu rural 10,2% și în mediu urban 10,1%.
Descarcă datele în format .xlsx
Toate componentele forței de muncă subutilizate (șomerii BIM5, persoanele subocupate6 și forța de muncă potențială7) au înregistrat valori mai mici în comparație cu trimestrul I al anului precedent (Figura 2).
Descarcă datele în format .xlsx
Majoritatea forței de muncă subutilizate (73,7%) o constituie persoanele adulte în vârstă de 25-54 ani. În același timp, rata de subutilizare a forței de muncă înregistrează valori net superioare în rândul tinerilor de 15-24 ani, valoarea acestui indicator (11,3%) fiind mai mic decât nivelul mediu înregistrat pentru total persoane de 15 ani și peste (10,1%).
Analiza ratelor de subutilizare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 65 ani și peste (cu 3,6 puncte procentuale mai mare pentru femei față de bărbați) (Figura 3).
Descarcă datele în format .xlsx
În categoria de vârstă 20-64 ani rata de subutilizare a forței de muncă a constituit 10,2%. În rândul bărbaților acest indicator a fost de 11,4%, la femei - 9,0%, și, respectiv, în mediu urban 10,0% și în mediu rural 10,4%.
Din analiza distribuției indicatorilor de subutilizare a forței de muncă (LU1- rata șomajului8, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajulul9; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale10; LU4 – ratade subutilizare a forței de muncă/ indicatorul compozit11) în funcție de sexe și medii rezultă că cele mai mari discrepanțe au fost înregistrate în rândul bărbaților pentru LU4 - cu 1,9 puncte procentuale mai mare pentru bărbați față de femei și în mediul rural pentru LU2 - cu 1,0 puncte procentuale mai mare în mediul rural față de mediul urban (Figura 4).
Descarcă datele în format .xlsx
Datele privind componentele și utilizarea forței de muncă, în trimestrul I 2024, sunt prezentate în diagrama din Figura 5.
Descarcă datele în format .xlsx
Anexe
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.
2 Ancheta Forței de muncă (AFM) constituie o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
3 Forța de muncă subutilizată cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii BIM și forța de muncă potențială (Labour underutilization conform BIM sau Labour market slack conform Eurostat).
4 Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.
5 Șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM): persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
6 Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare.
7 Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.
8 LU1, rata şomajului BIM reprezintă ponderea șomerilor BIM în forța de muncă/populația activă.
9 LU2, rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului reprezintă ponderea persoanelor subocupate și în șomaj în total forță de muncă.
10 LU3, rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale reprezintă ponderea șomerilor BIM și a forței de muncă potențiale în total forță de muncă extinsă.
11 LU4, rata de subutilizare a forței de muncă (indicatorul compozit) reprezintă raportul ȋntre forța de muncă subutilizată și forța de muncă extinsă.
Precizări metodologice:
Informații relevante:
Referințe utile privind forța de muncă subutilizată în unele state ale lumii:
ILO:
- Baza de date ILO
- Resolution concerning statistics of work, employment and labour underutilization (19th ICLS, 2013)
Eurostat: