Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2021.

Persoanele recunoscute cu dizabilități reprezintă circa 6 la sută din populaţia cu reședință obișnuită a ţării

La 1 ianuarie 2022, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul persoanelor recunoscute cu dizabilităţi în Republica Moldova a constituit 168,0 mii persoane, inclusiv 10,6 mii copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi au reprezentat 6,5% din populaţia totală a ţării cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi au constituit 1,9% din numărul total al copiilor cu reședință obișnuită din Republica Moldova.

Datele graficului în format .xlsx

Aproape fiecare a doua persoană cu dizabilitate s-a încadrat în categoria celor cu dizabilitate accentuată³

Distribuția pe grade a persoanelor cu dizabilități denotă o preponderență a persoanelor cu dizabilitate accentuată – 57,8%, ponderea celor cu dizabilitatea medie constituind – 26,7%, iar celor cu dizabilitate severă - 15,5%. Comparativ cu anul 2019 a crescut ponderea persoanelor cu dizabilitate medie. Totodată, ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și accentuată a scăzut.

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilități aveau vârsta de 30-54 ani

Din total persoane cu dizabilități, circa 62,3 mii persoane (37,0%) aveau vârsta de 30-54 ani, 55,1 mii persoane (32,8%) – vârsta de 55-64 ani, 29,9 mii persoane (17,8%) aveau 65 și peste ani, 11,7 mii persoane (7,0%) - 16-29 ani și 8,9 mii persoane (5,3%) cu vârsta de 0-15 ani.

Bărbații predomină în rândul persoanelor recunoscute cu dizabilități

La 1 ianuarie 2022, în structura persoanelor cu dizabilităţi ponderea bărbaților a constituit 52,6%. Ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al populației bărbaților a fost mai mare cu 1,3 p.p, față de ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total al populației de femei. (vezi anexa, tabelul 1)

Datele graficului în format .xlsx

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilităţi beneficiază de pensie de dizabilitate

La 1 ianuarie 2022, în structura persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa Casei Naționale de Asigurări Sociale, pensionarii de dizabilitate au constituit 67,8%, iar beneficiarii de alocaţii - 32,2%. Beneficiari de pensii de dizabilitate erau circa 113,9 mii persoane cu dizabilităţi (inclusiv 0,9 mii persoane cu dizabilități fiind angajați ai organelor de forță⁴), iar beneficiari de alocaţii sociale de stat erau 54,1 mii persoane, care nu au întrunit condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei.

Dizabilitatea în rândul pensionarilor survine cel mai des după vârsta de 55 ani

În numărul total al pensionarilor de dizabilitate, au predominat persoanele cu vârsta de 55-64 ani – 44,8% şi 30-54 ani – 29,0%. Diferențe majore între bărbați și femei s-au înregistrat în grupul de vârstă 55-64 ani, cu 10,5 p.p. mai mulți bărbați decât femei.

Tabelul 1. Pensionari de dizabilitate, pe grupe de vârstă și sexe, la 1 ianuarie 2021-2022

Datele tabelului în format .xlsx

Beneficiari de alocaţii sociale de stat de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

La 1 ianuarie 2022, din numărul de persoane cu dizabilităţi care erau beneficiari de alocaţii sociale de stat (54,1 mii persoane), aproape fiecare al doilea beneficiar a fost persoană cu dizabilitate din copilărie și fiecare al cincilea beneficiar - copil cu dizabilitate în vârstă de până la 18 ani. Femeile au constituit 40,4% în structura beneficiarilor.

Tabelul 2. Persoane cu dizabilităţi care beneficiază de alocaţii sociale de stat, la 1 ianuarie 2018-2022

Datele tabelului în format .xlsx

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în descreştere

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilității şi Capacităţii de Muncă, în anul 2021 s-au adresat pentru a fi expertizate 12,9 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 11,5 mii persoane (89,2%), inclusiv 10,1 mii adulți (88,6%) și 1,5 mii copii (93,2%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară a fost mai mare în mediul rural și a constituit 63,5% în anul 2021.

Datele graficului în format .xlsx

Astfel, în anul 2021, în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani şi peste au revenit 49 persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 48 persoane adulte la 10 mii locuitori de vârsta respectivă înregistrate în anul 2017. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, au revenit 26 copii recunoscuți cu dizabilitate primară, comparativ cu 24 copii în anul 2017.

Datele graficului în format .xlsx

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rândul bărbaţilor şi persoanelor cu vârsta de peste 50 ani

În structura persoanelor cu dizabilitate primară au predominat bărbaţii cu o pondere de 58,7%. Rata dizabilităţii primare a constituit 55 persoane la 10 mii bărbaţi comparativ cu 35 persoane la 10 mii femei.

Pe măsura înaintării în vârstă creşte şi riscul survenirii dizabilităţii. Astfel, rata dizabilităţii primare pentru persoanele care au depăşit vârsta de 50 ani a constituit 65 persoane la 10 mii locuitori de vârsta respectivă.

Datele graficului în format .xlsx

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate medie

În funcție de gradul de dizabilitate, persoanele cu dizabilitate severă au constituit 21,5%, din total persoane cu dizabilitate primară, persoanele cu dizabilitate accentuată – 39,0% şi persoanele cu dizabilitate medie – 39,5%. Totodată, femeile în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate au constituit 39,3%, din persoanele cu dizabilitate accentuată – 37,9% și 45,9% din total persoane cu dizabilitate medie. (vezi anexa, tabelul 2) Comparativ cu anul 2017, ponderea persoanelor cu dizabilitate accentuată a scăzut, dar a crescut ponderea persoanelor cu dizabilitate severă și medie.

Datele graficului în format .xlsx

Dizabilitatea primară este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori și boli ale aparatului circulator

Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (17,7%), bolile aparatului circulator (15,7%) și bolile sistemului osteo–articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (14,8%). În cazul a circa nouă sute de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza tulburărilor mentale și de comportament (9,6%), iar în circa opt sute de cazuri - din cauza bolilor sistemului nervos (8,2%). Atât pentru populaţia din mediul urban, cât și pentru cea din mediul rural, predominante au rămas a fi tumorile (19,8% și, respectiv, 16,5%).

Datele graficului în format .xlsx

În anul 2021, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (27,9%), bolile aparatului circulator (16,7%) și tulburări mentale și de comportament (15,8%). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (21,0%), boli ale aparatului circulator (16,6%), și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (12,6%). În cazul dizabilităţii medii, în topul afecţiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (23,9%), bolile aparatului circulator (14,4%) și bolile endocrine şi de nutriţie (10,8%). În categoria altor boli sunt incluse boli ca: tuberculoza, leziuni traumatice, bolile aparatului respirator, care, însă, au avut ponderi mai mici în structură.

Datele graficului în format .xlsx

Dizabilitatea la o vârstă mai timpurie este determinată, în principal, din cauza tulburărilor mentale și de comportament și a malformațiilor congenitale

În cazul copiilor cauza principală a dizabilității au constituit-o tulburările mentale și de comportament (31,3%) și malformațiile congenitale (21,9%), iar în cazul persoanelor adulte cu vârsta 18-29 ani dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 22,9% din cauza tulburărilor mentale şi de comportament şi în proporție de 14,5% din cauza bolilor sistemului nervos. Persoanele cu vârsta de 30-39 ani cel mai des au fost recunoscute cu dizabilitate având tumori (17,1%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (14,3%). Pentru grupul de vârstă 40-49 ani în top au fost, la fel, tumorile (21,1%) și bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (17,2%), iar începând cu vârsta de 50 ani, dat fiind faptul că, structura morbidităţii generale a populaţiei în vârstă este dominată de bolile caracteristice acestei vârste, respectiv şi dizabilitatea primară a fost determinată în cea mai mare parte de bolile aparatului circulator (24,0%) și de tumori (20,5%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen de reexpertizare

În anul 2021, au fost expertizate repetat aproape 41,5 mii persoane, cu 15,2% mai puțin, comparativ cu anul 2017 (48,9 mii persoane). Ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare a constituit 97,6% în anul 2021.

Dizabilitatea fără termen⁵ de reexpertizare a fost stabilită pentru 8,4% din total persoane cu dizabilitate primară (974 persoane) şi pentru 20,4% (8260 persoane) din cei reîncadraţi într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate, dar fără termen de reexpertizare, 11,2% erau copii, 13,1% erau femei în vârstă de 57 ani şi peste și 17,8% - bărbaţi cu vârsta de 62 ani şi peste.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este mai mică decât mărimea medie a pensiei în general

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2022, mărimea medie a pensiei de dizabilitate⁶ a constituit 1736,9 lei comparativ cu mărimea medie a pensiei per total pensionari - 2578,5 lei. În funcţie de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat, constituind 1281,0 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, 1864,3 lei pentru persoanele cu dizabilitate accentuată și 2125,1 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu 1 ianuarie 2018, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat cu 51,1%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total pensionari a crescut cu 68,8%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobâl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 4304,5 lei și, respectiv, 1925,5 lei.

Datele graficului în format .xlsx

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate acoperă valoarea minimului de existență în proporție de 81 la sută

Valoarea minimului de existență, în anul 2021, a constituit în medie pentru o lună 2154,0 lei/persoană. Astfel, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a făcut posibilă acoperirea minimului de existență în proporție de 80,6%. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate severă a acoperit minimul de existență în proporție de 98,7%, mărimea medie a pensiei de dizabilitate accentuată – 86,6%, iar a pensiei de dizabilitate medie – 59,5%.

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate acoperă minimul de existență într-o proporție și mai mică decât mărimea medie a pensiei de dizabilitate

Cuantumul minim al pensiei de dizabilitate severă, de la 1 aprilie 2022 a constituit 1709,1 lei, cuantumul pensiei de dizabilitate accentuată – 1595,2 lei și al pensiei de dizabilitate medie – 1139,4 lei. Respectiv, acesta a acoperit într-o proporție mai mică valoarea minimului de existență: 79,3% în cazul pensiei minime de dizabilitate severă, 74,1% în cazul pensiei minime de dizabilitate accentuată și 52,9% pentru pensia minimă de dizabilitate medie.

Alocaţii sociale de stat mai mari primesc copiii cu dizabilităţi severe şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie

La 1 ianuarie 2022, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat a constituit 1174,2 lei, fiind în creştere cu 168,9%, faţă de 1 ianuarie anul 2018. Mărimea medie a alocaţiei a fost mai mare la copiii cu dizabilităţi severe în vârstă de până la 18 ani (1492,8 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (1452,5 lei).

Persoanele cu dizabilitate severă au beneficiat și de alocaţie pentru îngrijire, însoțire și supraveghere. De această alocaţie au beneficiat circa 13,1 mii de persoane cu dizabilităţi, comparativ cu 13,0 mii persoane în anul precedent. Mărimea medie a acestei alocații a constituit 1595,2 lei.

Persoanele cu dizabilităţi de război au beneficiat de alocaţii lunare de stat. Numărul acestor beneficiari a constituit 2,6 mii persoane cu dizabilităţi. Mărimea medie a acestor alocații a constituit 1215,2 lei.

Accesul persoanelor cu dizabilități la transport public

Conform datelor cercetării statistice “Prestațiile și utilizarea transportului electric”, în anul 2021, din 488 troleibuze aflate în inventar, 360 troleibuze erau adaptate pentru transportarea persoanelor cu dizabilități (față de 311 unități în anul 2020), inclusiv 326 în municipiul Chișinău și 34 în municipiul Bălți.

Persoanele cu dizabilități și persoanele care însoțesc persoanele cu dizabilități severe sau copiii cu dizabilități în vârstă de până la 18 ani, beneficiază de compensaţii pentru serviciile de transport public urban, suburban şi interurban, al căror cuantum, începând cu 1 ianuarie 2022, constituie 160 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copiii cu dizabilităţi şi 41,5 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În municipiul Chișinău și Bălți pentru persoanele cu dizabilități accentuate acestea diferă și constituie 80 lei/lunar și, respectiv, 52,5 lei/lunar.

Servicii sociale⁷

Conform datelor Agenției Naționale Asistență Socială, în anul 2021, au activat circa 1,1 mii lucrători sociali care au prestat gratuit servicii de îngrijire la domiciliu pentru 15,9 mii de beneficiari, inclusiv 2,9 mii persoane cu dizabilități (18,4% din total beneficiari de acest serviciu).

În anul 2021, în țară au activat 50 cantine de ajutor social (32 în mediul rural și 18 în mediul urban), înfiinţate de autorităţile administraţiei publice locale, care au deservit 13,4 mii persoane, inclusiv 3,9 mii persoane cu dizabilități (29,0%). Femeile au constituit 68,6% în rândul persoanelor cu dizabilități beneficiare de acest serviciu.

Tabelul 3. Persoane cu dizabilități beneficiare de servicii sociale,
pe tipuri de servicii și sexe, în anul 2021

Datele tabelului în format .xlsx

Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii specializate au fost 1,3 mii persoane adulte cu dizabilități. De serviciile sociale cu specializare înaltă acordate în centrele corespunzătoare au beneficiat 1,9 mii persoane adulte cu dizabilități, femeile constituind 47,3%.

În afară de aceasta, conform pachetului minim de servicii sociale, circa 4,8 mii persoane cu dizabilități severe au beneficiat de serviciul asistență personală (45,5% femei) și circa 1,0 mii persoane cu dizabilități (57,5% femei) de suport monetar adresat familiilor/persoanelor defavorizate.

Copii cu necesități speciale⁸

Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite

În anul de studii 2021/22, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 9,5 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 8,9 mii elevi în instituții de învățământ general și 0,6 mii elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Tabelul 4. Elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități,
după tipul instituției, 2017/18-2021/22

Datele tabelului în format .xlsx

În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2021/22, învățau 7257 elevi cu cerințe educaționale speciale și 1667 elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2020/21, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități a înregistrat o scădere de 3,5%. Practic două treimi din elevii cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități sunt băieți (66,7% în 2021/22). 

Datele graficului în format .xlsx

În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă atât a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (de la 14 unități, în anul de studii 2017/18, la 8 unități în 2021/22), cât și a numărului de elevi din acestea (de la 749 persoane la 551 persoane), majoritatea elevilor rămânând a fi cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală – 71%.

Persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă

Accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este limitat

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități, în anul 2021, a constituit 14,1% în comparație cu 44,5% la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități, rata de participare a fost de 14,1%, iar în cazul femeilor - de 13,9%. În mediul urban, rata de participare a constituit 15,9% și în mediul rural - 13,3%.

Rata șomajului⁹ la persoanele cu dizabilități a fost de 4,2% față de 3,2% în rândul șomerilor fără dizabilitate. În distribuția pe sexe, acest indicator a înregistrat valorile: 5,4% pentru femei și 3,2% pentru bărbați. Rata șomajului la persoanele cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (10,5%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (1,3%).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de trei ori mai mică comparativ cu cea a persoanelor fără dizabilități

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate într-o proporție mult mai mică: în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 43,1%, în rândul persoanelor cu dizabilități aceasta a constituit doar 13,5%. La bărbați acest indicator a înregistrat 13,7%, la femei, respectiv, 13,2%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (14,3%) în comparație cu cea din mediul rural (13,2%).

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate mai mult în sectorul servicii

Din distribuția persoanelor cu dizabilități ocupate după sectoare economice, rezultă că circa jumătate din aceștia au lucrat în sectorul servicii (46,7%), urmate de sectoarele agricol (35,0%) și industrie și construcții (18,3%) (Figura 11). În sectorul servicii majoritatea revine angajaților din învățământ și sănătate și asistență socială (21,3% din total ocupare).

Datele graficului în format .xlsx

Din totalul persoanelor ocupate cu dizabilități, salariații au alcătuit 64,9% comparativ cu 78,4% în cazul persoanelor fără dizabilități (Figura 12). În distribuția pe medii de reședință, ponderea salariaților cu dizabilități din mediul rural a fost mai mare decât ponderea din mediul urban (60,1% și, respectiv, 39,9%). Pe de altă parte, persoanele cu dizabilități ocupate non-salariate s-au regăsit în principal în mediul rural (90,8% din total non-salariați).

Datele graficului în format .xlsx

Durata medie a săptămânii de lucru la persoanele cu dizabilități ocupate a fost mai mică, comparativ cu durata medie a săptămânii de lucru la persoanele fără dizabilități ocupate (35,3 ore/săptămână și, respectiv, 39,5 ore/săptămână).

Din distribuția persoanelor cu dizabilități ocupate, în funcție de ocupații¹⁰, rezultă că marea majoritate au avut ocupații cu calificare medie (58,3%), urmate de persoanele cu calificare joasă (24,1%), comparativ cu (55,0% și, respectiv 13,3%) în cazul persoanelor fără dizabilități. Ponderea lucrătorilor cu calificare înaltă a fost mai mare la persoanele fără dizabilități - 31,7% comparativ cu 17,6% în cazul persoanelor cu dizabilități (Figura 13).

Datele graficului în format .xlsx

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Din total gospodării, care au în componenţă persoane cu dizabilităţi, practic fiecare a treia este formată doar din persoane cu dizabilităţi

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2021, din total gospodării 14,0% au avut în componenţa sa cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 29,6% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul (70,4%) fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. În majoritatea gospodăriilor care aveau în componența sa persoane cu dizabilități (94,2%), persoanele cu dizabilități erau adulți, iar în 5,8% gospodării - persoanele cu dizabilități erau copii. În cazul a 8,2% gospodării în componenţă erau 2 persoane cu dizabilităţi, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane cu dizabilități şi mai mult (0,2% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi sunt mai puţin dotate cu utilităţi

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi trăiesc în condiţii mai puţin avantajoase în ceea ce privește nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă în proporție de 67,3%, comparativ cu 72,5% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi. Grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei (WC) era disponibil pentru 51,4% gospodării, comparativ cu 62,0% în cazul celor fără persoane cu dizabilități. Un nivel mai mic de dotare al gospodăriilor cu principalele utilităţi este caracteristic în special pentru gospădăriile cu persoane cu dizabilităţi din mediul rural care în proporţie de 56,3% erau conectate la rețele publice de alimentare cu apă, comparativ cu 94,6% în mediul urban şi doar 38,2% dispuneau de grup sanitar cu apă în interiorul locuinţei faţă de 84,2% în mediul urban.

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi mai rar îşi apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun

Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu aveau în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent au apreciat nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (17,8%), pe când cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (9,2%). La fel, în cazul evaluării nivelului de trai, comparativ cu anul precedent, ponderea gospodăriilor care trăiesc mai rău a fost mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilitate (12,3% faţă de 7,6% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi).

Anexă:

• 7 tabele

Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, cu excepția datelor privind: i) numărul persoanelor recunoscute cu dizabilități, inclusiv dizabilitatea primară și repetată (includ persoanele din partea stîngă a Nistrului care s-au adresat pentru determinarea dizabilității) și ii) numărul copiilor cu dizabilități și cerințe educaționale speciale încadrați în instituții de învățământ (includ datele instituțiilor de învățământ situate în stânga Nistrului aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării).
Toți indicatorii relativi sunt calculați în baza numărului populației cu reședință obișnuită. Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Datele privind populația cu reședință obișnuită la 1 ianuarie 2022 sunt provizorii.
Indicatorii relativi dependenți de numărul populației cu reședință obișnuită au fost recalculați pentru anul precedent folosind numărul final al populației cu reședință obișnuită.
² Numărul total al persoanelor cu dizabilități este calculat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și ai alocațiilor sociale de stat de dizabilitate, inclusiv beneficiarii organelor de forță, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale.
³ Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează, respectiv, cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie.
⁴ Începând cu 01.01.2017, angajații organelor de forță sunt incluși în numărul total al pensionarilor, fiind la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale.
⁵ La copii dizabilitatea fără termen este stabilită doar pentru perioada de până la împlinirea vârstei de 18 ani.
⁶ Cu excepţia pensionarilor participanţi la lichidarea avariei de la Cernobâl, militarilor în termen și organelor de forță.
⁷ Informația cu privire la serviciile specializate și cu specializare înaltă se referă doar la centrele destinate persoanelor adulte cu dizabilități.
⁸ Sunt incluși atât copiii cu dizabilități cât și cei cu cerințe educaționale speciale.
⁹ Conform definiției Biroului Internațional al Muncii.
¹⁰ Grupe de ocupații conform Clasificatorului Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM):

Ocupație cu calificare înaltă:

• Legislatori/legislatoare, membri ai/membre ale executivului, demnitari şi conducători ai/conducătoare ale administraţiei publice, conducători/conducătoare şi funcţionari superiori/funcționare superioare din unităţile economico-sociale şi politice (grupa majoră 1);
• Specialişti/specialiste în diverse domenii de activitate (grupa majoră 2);
• Tehnicieni/tehniciene, maiștri și alți specialiști asimilați/alte specialiste asimilate (grupa majoră 3).

Ocupație cu calificare medie:

• Funcţionari administrativi/funcționare administrative (grupa majoră 4);
• Lucrători/lucrătoare din domeniul serviciilor şi comerţului (grupa majoră 5);
• Agricultori/agricultoare și lucrători calificaţi/lucrătoare calificate în agricultură, silvicultură, acvacultură, piscicultură şi pescuit (grupa majoră 6);
• Muncitori calificați/muncitoare calificate și lucrători/lucrătoare din domeniul artizanal (grupa majoră 7);
• Operatori/operatoare și asamblori/asambloare de maşini și instalații (grupa majoră 8).

Ocupație cu calificare joasă:

• Muncitori necalificaţi/muncitoare necalificate (grupa majoră 9).

Precizări metodologice

• Metadate și clasificatoare/Metadate de referinţă/Ocrotirea sanatatii
• Metadate și clasificatoare/Glosar statistic/Ocrotirea sănătății 

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica sociala/Ocrotirea sanatatii/Persoane cu dizabilitati
• Banca de date statistice/Statistica sociala/Protectia sociala
• Banca de date statistice/Statistica sociala/Nivelul de trai al populației/Sărăcia și inegalitatea
• Produse și servicii/Publicații/Anuarul statistic, informații pe dizabilitate la „Ocrotirea sănătății” și la „Protecția socială”
• Statistici pe domenii/Ocrotirea sanătății/ Tabele Excel
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2022

Referințe utile privind situația persoanelor cu dizabilități în alte state ale lumii:

Eurostat:

• Publicație online, Disability statistics
• Baza de date

Direcția statistică a ONU:

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Globală