Biroul Național de Statistică informează despre diseminarea datelor dezagregate la nivel de localități cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită² la data de referință a Recensământului Populației și Locuințelor (în continuare ”RPL” sau ”recensământ”) 2024 (8 aprilie 2024). Datele în cauză detaliază rezultatele RPL diseminate în anul 2025 privind distribuția geografică a populației cu reședință obișnuită pe orașe (municipii) și sate (comune)³.

Recensământul din 2024 a fost desfășurat pe teritoriul țării în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în 35 unități administrativ-teritoriale de nivelul doi ale țării, fiind recenzată populația din 1 525 de localități (din totalul de 1682 localități), dintre care 55 localități urbane (orașe/municipii), 842 sate (comune) și 628 de localități din componența comunelor și orașelor (municipiilor) (Tabelul 1 din Anexă).

Din totalul populației de 2 409,2 mii persoane, 1 119,0 mii persoane locuiau în localități urbane (46,4%) și 1 290,2 mii persoane - în cele rurale (53,6%).

Mărimea localităților după numărul de populație

În funcție de numărul populației cu reședință obișnuită se disting câteva categorii de localități⁴ (Figura 1, Tabelul 8.1 din Anexă), și anume:

• 403 localități cu populație între 500 și 999 persoane, dintre care doar două urbane;
• 328 localități cu populație între 200 și 499 persoane, toate rurale;
• 300 localități între 1 000 și 1 999 persoane, dintre care 5 urbane;
• 192 localități între 50 și 199 persoane, toate rurale;
• 135 localități cu populație între 2000 și 4999 persoane, dintre care 11 urbane;
• 109 localități între 1 și 49 persoane, toate rurale;
• 28 localități între 5 000 și 9 999 persoane, dintre care 17 urbane;
• 14 localități între 10 000 și 19 999 persoane, dintre care 13 urbane;
• 5 localități între 20 000 și 49 999 persoane, toate urbane;
• o singură localitate între 50 000 și 99 999 persoane (orașul Bălți);
• o singură localitate care depășește 100 mii persoane (orașul Chișinău).

Figura 1. Distribuția localităților pe categorii conform numărului populației,
inclusiv urbane și rurale, la recensământul din 2024, localități

Descarcă datele în format .xlsx

Cel mai mare număr de populație era concentrat în orașul Chișinău (567,0 mii persoane, sau 23,5% din populația totală a țării), singura localitate care are peste 100 mii persoane. Aceasta a fost urmată de localitățile cu populație între 1 000 și 1 999 (17,5% din populația totală), de cele între 2 000 și 4 999 persoane (16,6% din populația totală) și localitățile între 500 și 999 locuitori (12% din populația totală) (Figura 2, Tabelul 8.3 din Anexă).

Cea mai mică pondere în populația totală o au localitățile mici, cele de sub 50 persoane (0,1%) și între 50 și 199 persoane (1%). Orașul Bălți (la categoria de localități între 50 000 și 99 999) are o pondere de 3,8% din populația țării.

Figura 2. Distribuția populației pe categorii de mărimi ale localităților
(conform numărului populației), la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

La nivelul localităților urbane, orașul Chișinău concentra 50,7% din totalul populației urbane, iar orașul Bălți – 8,1%. O pondere semnificativă o aveau și orașele cu populația între 10 000 și 19 999 persoane (15,4%), urmate de cele cu populația între 5 000 și 9 999 (11,0%) și între 20 000 și 49 999 persoane (10,5%) (Figura 3).

Figura 3. Distribuția populației urbane pe categorii de mărimi ale localităților urbane,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția populației pe categorii de mărimi ale localităților rurale, constatăm că, 32,2% din totalul populației rurale era concentrată în localitățile cu populație între 1 000 și 1 999 persoane, urmat de localitățile între 2 000 și 4 999 persoane (cu 28,0% a populației rurale) și cele între 500 și 999 persoane (cu 22,4%) (Figura 4).

Figura 4. Distribuția populației rurale pe categorii de mărimi ale localităților rurale,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Cea mai mare localitate urbană este orașul Chișinău cu 567,0 mii persoane, iar cea mai mică – orașul Frunză din raionul Ocnița, cu 581 persoane.

Dintre localitățile rurale, la data recensământului cel mai mare era satul Stăuceni⁵ (10,6 mii locuitori), urmat de satul Băcioi (9,3 mii) și satul Bubuieci (8,6 mii), toate din cadrul municipiului Chișinău. În total, 176 sate aveau populația sub 100 persoane, inclusiv 29 sate sub 10 persoane, iar 4 localități au avut o singură persoană cu reședință obișnuită. La recensământul din 2024, în cadrul a 9 localități nu a fost înregistrată nicio persoană cu reședință obișnuită (satele Caraiman din raionul Dondușeni, Chetrișul Nou din raionul Fălești, Frumușica Nouă din raionul Florești, Stălinești din raionul Ocnița, Nistreni din raionul Rezina, Gavrilovca din raionul Sîngerei, Dărcăuții Noi din raionul Soroca, Dobrușa și Bondareuca din raionul Telenești).

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în afară de mun. Chișinău, cea mai mare localitate a regiunii de dezvoltare Nord era Bălți (90,9 mii locuitori), în regiunea Centru – Ungheni (26,4 mii), regiunea Sud – Cahul (22,2 mii) și în UTA Găgăuzia – Comrat (19,1 mii). Cele mai mari localități rurale pe regiuni de dezvoltare erau: satul Pelinia din raionul Drochia (4,9 mii) – în regiunea Nord; satul Costești din raionul Ialoveni (8,4 mii) – în regiunea Centru; satul Talmaza din raionul Ștefan Vodă (4,4 mii) – în regiunea Sud și satul Congaz (8,2 mii locuitori) – în UTA Găgăuzia (Tabelul 8.3 din Anexă).

Distribuția localităților pe regiuni de dezvoltare și raioane

La nivelul regiunilor de dezvoltare, cele mai multe localități erau în regiunea Centru (596 localități, dintre care 14 urbane și 582 rurale), urmată de regiunea Nord (572 localități, din care 20 urbane și 552 rurale), regiunea Sud (290 localități, din care 11 urbane și 279 rurale), municipiul Chișinău (35, din care 7 urbane și 28 rurale) și UTA Găgăuzia (32, din care 3 urbane și 29 rurale). Cel mai mare număr de localități urbane avea regiunea de dezvoltare Nord (20), iar cel mai mic - UTA Găgăuzia (3) (Figura 5, Tabelul 8.2 din Anexă).

Figura 5. Distribuția numărului localităților urbane și rurale pe regiuni de dezvoltare,
la recensământul din 2024, localități

Descarcă datele în format .xlsx

Raionul Fălești avea cel mai mare număr de localități – 76, urmat de Orhei (75), Florești (74) și Ungheni (74), iar cel mai mic număr de localități era în municipiul Bălți (3), raioanele Basarabeasca (10) și Dubăsari (12). Cel mai mare număr de localități urbane avea municipiul Chișinău – 7, iar raionul Dubăsari nu avea nici o localitate urbană (Figura 6, Tabelul 8.2 din Anexă).

Figura 6. Distribuția localităților urbane și rurale pe municipii, raioane și UTA Găgăuzia,
la recensământul din 2024, localități

Descarcă datele în format .xlsx

Numărul de localități per oraș/comună

La nivelul unităților administrativ–teritoriale de nivelul întâi (UAT), 501 UAT aveau în componență doar o singură localitate, 231 UAT includeau 2 localități (în total 462 localități), 118 includeau 3 localități (în total 354 localități), 32 includeau 4 localități (în total 128 localități), 10 includeau 5 localități (în total 50 localități) și 5 includeau 6 localități (în total 30 localități).

Distribuția pe sexe și grupe de vârstă

Structura pe sexe a populației la nivel național este caracterizată prin predominarea populației feminine - 52,8%, populației masculine revenind 47,2%. Distribuția pe sexe a populației la nivel teritorial de localități este prezentată în Tabelul 8.3 din Anexă.

Cu excepția localităților sub 10 locuitori, cele mai mari ponderi ale populației feminine pot fi observate în localitatea Rusca din raionul Hîncești (89,9%), iar a populației masculine în localitatea Florești din raionul Anenii Noi (87,9%). În ambele cazuri discrepanța structurii pe sexe se datorează prezenței spațiilor colective de locuit cu predominarea populației de sex feminin sau masculin.

Distribuția populației pe grupe de vârstă prezenta discrepanțe evidente în cazul localităților mici. De exemplu, în 8 localități peste 35% din populație era sub vârsta aptă de muncă (comparativ cu media pe țară care a fost de 20,5%), în 19 localități peste 70% era în vârsta aptă de muncă (media pe țară fiind de 55,7%), iar în 24 localități peste 50% erau peste vârsta aptă de muncă (media pe țară fiind de 23,8%) (Tabelul 8.4 din Anexă).

Populația în spațiile colective de locuit⁶

La data recensământului, în spațiile colective de locuit (SCL) erau 22,8 mii persoane (0,9% din totalul populației), dintre care 8,5 mii în orașul Chișinău (37,3% din totalul persoanelor în SCL), urmat de Bălți cu 1,5 mii persoane (Tabelul 8.5 din Anexă).

Populația din întovărășirile pomicole⁷

În cadrul întovărășirilor pomicole (ÎP) recenzate, a fost înregistrat un număr al populației cu reședință obișnuită de 11,9 mii persoane (0,5% din populația totală), majoritatea acestora (8,1 mii) locuind în întovărășirile pomicole din cadrul municipiului Chișinău. Cel mai mare număr de populație în cadrul întovărășirilor pomicole era în satul Dumbrava din comuna Trușeni, municipiul Chișinău (2,3 mii persoane sau 71,5% din totalul populației localității) (Tabelul 8.5 din Anexă).

Anexă:

• Tabele privind distribuția populației pe localități

Note:

¹ Informația este prezentată pentru teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără de 157 de localități ale țării, care nu se află sub controlul de facto al autorităților constituționale ale Republicii Moldova, din cadrul unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, mun. Bender (inclusiv comuna Proteagailovca), satele (comunele) Chițcani (inclusiv satele Mereneşti, Zahorna), Cremenciug și Gîsca (raionul Căușeni), Corjova (inclusiv satul Mahala) și satul Roghi din comuna Molovata Nouă (raionul Dubăsari).

² Populația cu reședință obișnuită (populația ”rezidentă” sau ”PRO”) - populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 08.04.2024 (data de referință a recensământului), indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art. 4 al Legii 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor).

³ Rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024

⁴ Clasificarea localităților după numărul populației, este conform Recomandărilor Conferinței statisticienilor europeni cu privire la recensămintele populației și locuințelor runda 2020, UNECE.

⁵ Statutul administrativ-teritorial al localității Stăuceni - la data de referință a Recensământului Populației și al Locuințelor 2024 (8 aprilie 2024), localitatea Stăuceni avea statut de sat, modificat ulterior în statut de oraș, prin Legea Nr. 112 din 16.05.2024 pentru modificarea Legii nr. 764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

⁶ Spațiu colectiv de locuit (SCL) - una sau mai multe clădiri distincte, situate la aceeași adresă, destinate a fi locuite pentru perioade de durată diferită de către grupuri de persoane între care, în general, nu există legături de rudenie și care sunt reunite, de regulă, în scopuri și interese comune, și care pot folosi în comun unele spații și instalații, precum bucătăriile, sălile de mese, băile etc. (cămine studențești, cămine pentru vârstnici, mănăstiri, penitenciare etc.).

⁷ Întovărășiri pomicole (ÎP) - entități juridice formate prin asocierea benevolă a membrilor pentru gestionarea comună a terenurilor pomicole și desfășurarea activității agricole, conform statutului și legislației naționale. În practică, multe întovărășiri pomicole s-au transformat în zone rezidențiale neincluse în cadrul localităților. Populația și clădirile/locuințele din întovărășirile pomicole au fost atribuite localității proxime ca distanță din cadrul unităților administrativ-teritoriale de nivelul I (sat (comună)/oraș (municipiu)) din care fac parte, preluând de la aceasta și tipul mediului de reședință.

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare și de prelucrare a datelor Recensământului populației și locuințelor 2024 din Republica Moldova