Raivis Bremšmits: „Riscul cel mai mare e că nu vor putea utiliza la maxim fondurile structurale”

De vorbă cu un expert leton despre necesitatea racordării Moldovei la sistemul de statistică utilizat de UE.

Republica Moldova face primii paşi pentru a-şi ajusta sistemul statistic la cel european. Schimbările ar trebui să ajute ţara, între altele, să obţină mai multe fonduri de la Comisia Europeană, aşa cum a aflat Diana Răileanu de la Raivis Bremšmits – expert leton în politici regionale UE, consultant în cadrul proiectului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”, venit la Chişinău pentru asistarea specialiştilor de la Biroul Naţional de Statistică. Mai multe despre divizarea regională în Uniunea Europeană în următorul interviu:

Raivis Bremšmits: „Sistemul NUTS, aşa numitul Nomenclator Comun al Unităţilor Teritoriale de Statistică este foarte important pentru divizarea regională în Uniunea Europeană. Este utilizat în mai multe ţeluri, nu doar pentru statistică. Scopurile de bază ale acestui sistem sunt planificarea şi împărţirea fondurilor europene.

Toate investiţiile în statele membre sunt făcute în funcţie de nivelul regional NUTS, care poate fi de gradul întâi, doi sau trei, şi care ia în calcul Produsul Intern Brut al ţării sau regiunii. De aceea este important ca acest aspect să fie luat în considerare.

Am să vă dau exemplul Letoniei, care se încadrează în sitemul NUTS 2, datorită numărului de locuitori. Deci, ţările care au între 800 de mii şi 3 mln de locuitori intră în nivelul 2. Nivelul trei este caracteristic regiunilor cu o populaţie între 150 şi 800 de mii de locuitori. Republica Moldova s-ar potrivi nivelului 2.

De asemenea, sistemul este utilizat în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră, bunăoară poate fi folosit în viitor pentru cooperări între Republica Moldova şi România, aşa cum este folosit în prezent de Letonia şi Lituania. Astfel ţările vor avea posibilitatea să atragă fonduri europene adiţionale, inclusiv pentru astfel de cooperări. Dacă ţara îşi doreşte apropierea de Uniunea Europeană trebuie să se racordeze la acest sistem. Întreaga Uniune este divizată după sistemele NUTS. Nu puteţi avea un sistem separat.”

Europa Liberă: Dacă ne referim la beneficiul financiar, să înţeleg că fondurile europene sunt oferite în dependenţă de sistemul în care este încadrată ţara?

Raivis Bremšmits: „Exact, pentru că toate fondurile structurale sunt calculate în dependenţă de nivelul NUTS. Regiunile sunt împărţite în trei: mai puţin dezvoltate, parţial dezvoltate şi, respectv, cele mai dezvoltate. De asta depinde plicul de investiţii care vine din partea Uniunii Europene spre o ţară anume.”

Europa Liberă: Dar care sunt riscurile pentru o ţară care nu îşi racordează sistemul de statistică la cel european?
Raivis Bremšmits: „Riscul cel mai mare e că nu vor putea utiliza la maxim fondurile structurale care vin din partea Comisiei Europene. De asemenea, este important ca acest sistem să fie acceptat şi realizat de statele care îşi doresc aceste fonduri, pentru că sistemul se revede o dată la trei ani, iar recalculările sunt foarte costisitoare.”

Europa Liberă: Şi, de fapt, ce va lua în calcul acest sistem?
Raivis Bremšmits: „Criteriile de bază sunt următoarele: numărul populaţiei, împărţirea administrativ-regională şi specificul naţional din punct de vedere geografiv, economic, politic şi social. Produsul Intern Brut şi nivelul NUTS stă la baza fondurilor financiare pe care le primeşte o ţară. Bunăoară, pentru o perioadă de şapte ani, Letonia a obţinut cinci miliarde de euro, bani care au sporit considerabil bugetul de stat, fondurile fiind calculate în dependenţă de criteriile prezentate de ţară.”

Europa Liberă: Acest sistem va putea fi utilizat de oamenii de afaceri pentru investiţii în Republica Moldova?

Raivis Bremšmits: „Desigur, pentru că le-ar fi mai uşor să compare regiunile din Republica Moldova cu cele din Uniunea Europeană.”

Interviul realizat de Diana RĂILEANU pentru Radio europa libera 18.06.2014