Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2013¹

Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013 evoluţia proceselor demografice se caracterizează prin scădere faţă de anul 2012 atât a natalităţii, cât şi a mortalităţii generale, la fel şi a valorii indicatorului de scădere naturală a populaţiei. Pe parcursul perioadei analizate  rata totală de fertilitate a fost foarte scăzută (1,24 – 1,28 naşteri la o femeie).

Tabelul 1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în anii 2011-2013

Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014 a constituit 3557,6 mii persoane, din care 1503,0 mii (42,2%) – populaţia urbană şi 2054,6 mii (57,8%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% – femei şi 48,1% – bărbaţi. Procentajul se menţine acelaşi ca şi în anul precedent.

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii din ultimii ani, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii copiilor (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,0% (-297,0 mii persoane), şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,0% (+15,4 mii persoane).

Natalitateа şi fertilitatea. Pe parcursul anilor 2011-2013, numărul născuţilor a avut o evoluţie atât pozitivă cât şi negativă.

Numărul născuţilor-vii în anul 2013 a fost de 37871, micşorindu-se cu 1564 (4,0%) faţă de anul 2012, rata natalităţii constituind 10,6 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale (11,6‰)  este mai înalt decât în localităţile urbane (9,3‰).

Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete. În 2013, din numărul copiilor născuţi-vii 51,3% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 105 băieţi la 100 fete.  Majoritatea copiilor (99%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală.

În funcţie de greutate la naştere, 94,8% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (97%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani. Totodată trebuie de menţionat, că în 2013 s-a păstrat aceiaşi pondere a naşterilor la femeile în vârstă de până la 20 ani, ca şi anul trecut constituind 8,0 % din numărul total al născuţilor-vii. Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,9 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv la 23,0 şi 25,5 ani.

În anul de referinţă s-a înregistrat o descreştere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind 50,1%, pe când ponderea născuţilor-vii de rangul II şi III a crescut. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural.

Din punct de vedere al stării civile, în anul 2013 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 8316 (22,0% din numărul total al născuţilor-vii ), cu 6,0% mai puţin decât în 2012.

Din totalul născuţilor-vii, 28,0 mii (73,9%) revin  mamelor care sunt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în raioanele: Basarabeasca (a cîte 8,3‰), Ocniţa (8,4%), Briceni şi mun. Chişinău (respectiv a cîte 9,0‰) Cimişlia, Soroca şi Rîşcani (a cîte 9,4‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în: Ungheni (12,9‰), Ialoveni (12,8‰), Sîngerei ( 12,5‰), Criuleni şi Străşeni (a cîte  12,4‰), Cantemir (12,1‰) şi Orhei (12,0‰).

Mortalitatea. În anul 2013 au decedat 38060 persoane, cu 1500 persoane (3,8%) mai puţin comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 10,7 decedaţi la 1000 locuitori. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 8,4 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 12,4. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în mun. Chişinău (7,5‰), mun. Bălţi şi Ialoveni (a cîte 9,1‰), UTA Găgăuzia (9,9‰),  în raioanele: Cahul (10,1‰), Străşeni (10,2‰), Anenii Noi (10,4‰), Sîngerei şi Nisporeni (respectiv a cîte 10,5‰), Dubăsari şi Cantemir (a cîte 10,6‰) şi iar cele mai înalte rate – în raioanele: Donduşeni (16,7‰),  Briceni (15,1‰), Şoldăneşti (14,8‰), Ocniţa (14,6‰), Rîşcani, Drochia şi Edineţ (a cîte 14,5‰).

Structura mortalităţii pe cauze de deces relevă, că cele mai multe decese (58,1%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (15,5%), bolile aparatului digestiv (8,8%), accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (7,5%), bolile aparatului respirator (4,5%).

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2013, a fost de 359, rata mortalităţii infantile constituind 9,4 decedaţi în vârstă sub un  an la 1000 născuţi-vii. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raionul Nisporeni (2,7‰), Criuleni (3,2‰), Hînceşti (4,5‰), Străşeni (5,1‰), Făleşti (5,6‰), iar cele mai înalte - în raioanele: Basarabeasca (20,5‰), Rîşcani (16,8‰), Rezinai (14,2‰), Şoldăneşti (14,1‰), Soroca (12,7‰), Căuşeni şi Teleneşti (respectiv a cîte12,1‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 42,6% din totalul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 27,3%, bolile aparatului respirator – 9,7%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele – 5,8%.

Speranţa de viaţă la naştere în 2013 a crescut comparativ cu 2011 aproximativ cu un an, în măsură mai mare a crescut speranţa de viaţă a bărbaţilor ce locuiesc în mediul rural (cu 1,25 ani). Femeile trăiesc mai mult decât  bărbaţii în medie cu 7,5 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, cu 3,3 ani atît la bărbaţi cît şi la femei.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în anii 2011-2013

Nupţialitatea şi divorţialitatea. Evoluţia proceselor demografice mai depinde în mare măsură şi de numărul căsătoriilor şi divorţurilor.

În 2013 s-au încheiat 24,4 mii căsătorii, cu 0,8 la sută mai mult comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 6,9 căsătorii la 1000 locuitori.

Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2013, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (38,6), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (43,5%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbaţi şi 23 ani pentru femei.

Căsătoriile pe medii după vârsta soţiilor se reprezintă astfel: 16,7% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 5,9%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2013, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,6% pentru bărbaţi şi 84,3% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 16,5% la bărbaţi şi 14,1% la femei, iar proporţia persoanelor văduve care s-au recăsătorit a constituit respectiv 0,9 % şi 1,4%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârea judecătorească a fost în 2013 de 10,8 mii, cu 1,3% mai mult faţă de anul 2012 revenind în medie 3,0 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2013 din totalul divorţurilor, 28,2% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 5-9 ani (26,5%), 10-14 ani (12,9%), 15-19 ani(10,8%), 20 ani şi peste (21,6%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Migraţiunea populaţiei. Conform datelor Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2585 persoane. Cele mai active legături migraţionale se menţin cu Ucraina şi Rusia (corespunzător 1054 şi 684 emigranţi). Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 160 persoane, Germania – 256, Israel – 169. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. În mare parte emigranţii, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 19,5% din total. 

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi imigraţie. Potrivit informaţiei primite de la Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2013 în ţară s-au repatriat 323 persoane. Distribuţia repatriaţilor după naţionalităţi este următoarea: moldoveni – 50,5%, ucraineni – 22,6%, ruşi – 16,1%, găgăuzi – 5,3%, bulgari – 3,7%, belorus – 0,6%. Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia şi Ucraina, respectiv 59,8% şi 32,5%.

Pe parcursul anului 2013 în Republica Moldova au sosit 3349 imigranţi, dintre care 8 persoane au obţinut permis de reşedinţă permanentă, iar 3341 persoane – permis cu termen fixat. După scopul sosirii aceştia se caracterizează astfel: la studii – 21,2%, la muncă – 31,7%, imigraţia de familie – 32,0% şi alte cauze 15,1%.

Migraţia internă. Pe parcursul anului 2013, şi-au schimbat locul de trai în interiorul ţării 33,4 mii persoane. Intensitatea migraţiei interne poate fi măsurată  după numărul de sosiri şi plecări la 1000 de locuitori.

Indicele de mobilitate al populaţiei, în anul 2013, a  înregistrat o valoare de 9,4 persoane la 1000 de locuitori. Intensitatea de plecări este mai mare în 17 raioane faţă de media pe ţară. Cel mai mare număr relativ de plecări s-a constatat în raionul Dubăsari (16 plecaţi la 1000 de locuitori), în raioanele Teleneşti, Călăraşi, Cantemir, Leova, Şoldăneşti, Rezina, Floreşti, Făleşti, Basarabeasca, Drochia şi Donduşeni (10-12 plecaţi la 1000 locuitori), şi un număr mai mic de plecări au fost în mun. Bălţi, raioanele Taraclia şi UTA Găgăuzia (mai puţin de 7 plecaţi la 1000 locuitori).

Intensitatea de sosiri a fost mai mare în raionul Dubăsari (14 sosiţi), în mun. Chişinau (16) şi în raionul Călăraşi (9 sosiţi la 1000 locuitori). În termeni absoluţi, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în mun.Chişinău (aproape 13 mii persoane), mun. Bălţi (1,4 mii persoane), în raionul Cahul (1,1 mii persoane) şi raioanele Orhei şi Ialoveni (cîte 0,9 mii persoane). Soldul pozitiv al migraţiei interne este întâlnit numai în municipiile Chişinău şi Bălţi şi încă în 2 raioane: Cahul, Ialoveni.

In mare parte,  migranţii interni (mai mult de 90%) sunt persoanele în vârstă apta de muncă, cu o predominanţă a grupei de vârstă 20-34 ani. Fluxul de sosiri / plecări, privit prin prisma de gen, a constituit 57,3% femei şi respectiv 42,7% bărbaţi. Aproximativ 2/3 din numărul total al populaţiei care şi-au schimbat locul de trai în  anul 2013 sunt de la sate, indicatorul mobilităţii constituind în mediul rural – 9,5 plecări la 1000 locuitori, şi 9,2 în mediul urban.

• Anexa

Persoana de contact:
Ecaterina Jardan
şef al secţiei statistica demografică
Tel. 0 22 40 31 08