Subutilizarea forţei de muncă în Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică (BNS) informează că pentru prima dată au fost calculaţi indicatori privind subutilizarea forţei de muncă, care au fost calculaţi în conformitate cu definiţiile acestora, prevăzute în noua Rezoluţie „Statisticile privind activitatea de muncă, ocuparea şi subutilizarea forţei de muncă”¹, adoptată de Conferinţa a 19^ea Internaţională a Statisticienilor Muncii (19^ea CISM, Biroul Internaţional al Muncii (BIM), Geneva, 2013).

Conform Rezoluţiei sus-numite, conceptul nou de subutilizare a forţei de muncă include indicatorii deja cunoscuţi sub-ocuparea în raport cu timpul lucrat şi şomajul. Aceştia sunt trimestrial/anual produşi de BNS în baza cercetării statistice asupra gospodăriilor populaţiei Ancheta forţei de muncă (AFM). În acelaşi timp, subutilizarea forţei de muncă include un concept/indicator nou, - forţa de muncă potenţială, care cuprinde o parte din populaţia în afara forţei de muncă, care păstrează legătura cu piaţa muncii(definiţiile sunt aduse în Anexe, partea II).

Noul standard internaţional defineşte patru indicatori principali care caracterizează subutilizarea forţei de muncă (formulele de calcul sunt aduse în Anexe, partea II):

LU1: Rata şomajului
LU2: Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul şi şomajului
LU3: Rata compusă a şomajului şi forţei de muncă potenţiale
LU4: Indicatorul compozit de subutilizare al forţei de muncă

Toţi cei patru indicatorii de subutilizare a forţei de muncă pot fi estimaţi în baza datelor AFM.

Evoluţia acestora în ultimii şase ani se prezintă după cum urmează:

Figura 1. Ratele indicatorilor privind subutilizarea forţei de muncă, 2010-2015, %

Analiza indicatorilor în funcţie de sexe relevă faptul, că subutilizarea forţei de muncă afectează într-o măsură mai mare bărbaţii decât femeile: valorile înregistrate pentru cei patru indicatori în rândul bărbaţilor sunt de 1,5-1,7 ori mai mari decât cele înregistrate în rândul femeilor.

Din distribuţia indicatorilor în funcţie de mediile de reşedinţă, rezultă că rata şomajului (LU1) şi rata compusă a şomajului şi a forţei de muncă potenţiale (LU3) sunt de 1,6-1,8 ori mai mari în mediul urban faţă de mediul rural. Pe de altă parte, rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul şi şomajului (LU2) şi indicatorul compozit de subutilizare al forţei de muncă (LU4) au valori mai ridicate în mediul rural în comparaţie cu cel urban. În cazul celor din urmă, totuşi, diferenţele înregistrate între urban şi rural sunt mai moderate (Figura 2).

Figura 2. Ratele indicatorilor privind subutilizarea forţei de muncă pe sexe şi medii, 2015, %

Repartizarea indicatorilor după regiuni statistice, scoate în evidenţă faptul, că fenomenul subutilizarea forţei de muncă are un impact mai mare asupra m. Chişinău (în special LU1 şi LU3) şi regiunii Centru (în special LU2 şi LU4), urmate de regiunea Nord. Cele mai mici (relativ) valori ale indicatorilor sunt înregistrate în regiunea Sud.

Figura 3. Ratele indicatorilor privind subutilizarea forţei de muncă pe zone statistice, 2015, %

Indicatorii privind subutilizarea forţei de muncă vor fi plasaţi pe pagina web a BNS: statistica.gov.md

Persoană de contact:
 Elena Vâtcărău,
şef al direcţiei statistica pieţei muncii
tel. 0 22 40 30 99