RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 21.10.2020
Prima / Comunicate de presă / Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul l 2020
Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul l 2020
19.06.2020
Versiune tipar

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul l 2020

Participare la forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)1, în trimestrul I 2020 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 840,5 mii persoane2, fiind în descreștere cu 6,5% față de trimestrul I 2019 (898,6 mii).

În cadrul forței de muncă ponderea bărbaților (52,0%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,0%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (53,1% și, respectiv, 46,9%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 39,1% (în 2019 - 41,3%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 43,5%, în comparație cu cea feminină – 35,2%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,4% în mediul urban și 34,3% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 28,8%, iar în categoria 15-643 ani – 46,0%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 49,1%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 806,3 mii persoane, fiind mai mică cu 2,7% față de trimestrul I 2019 (829,0 mii). Ca și în cazul populației economic active, nu au fost înregistrate disparități importante pe sexe (51,7% bărbați și 48,3% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (53,3% mediul rural și, respectiv, 46,7% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 37,5%, fiind în ușoară scădere față de nivelul anului precedent (38,1% în 2019) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (41,5%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (34,0%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 44,4% în mediul urban și 33,0% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 47,0%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 44,1%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 26,1%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 55-64 ani (pentru bărbați rata de ocupare cu 16,3 p. p. mai mare decât pentru femei) și la persoanele de 25-34 - pe medii de reședință (cu 15,9 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban) (Figura 2).

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 153,0 mii persoane sau 19,0% din totalul persoanelor ocupate (în 2019- 156,4 mii și, respectiv, 18,9%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 653,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 2,9% față de trimestrul I 2019 (672,7 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 15,1% (în 2019 – 16,2%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,2% (indicator ODD 9.2.2, iar în construcții 5,3%(în 2019 - 5,5%). Numărul persoanelor ocupate în industrie (121,5 mii) a fost în scădere față de nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (cu 9,7%), iar în construcții a constituit 42,8 mii, micșorându-se cu 6,9% față de 2019. În sectorul servicii au activat 489,1 mii sau 60,7% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind practic la nivelul trimestrului I 2019 (în 2019 - 492,2 mii) (Figura3).

În repartizarea după forme de proprietate, 68,2% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 31,8% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a constituit 80,2% din total (646,3 mii persoane). Marea majoritate a salariaților (90,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată4 în rândul salariaților a constituit 4,6%, fiind în scădere față de nivelul anului precedent (5,7% în trimestrul I 2019). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (6,7%), decât salariații femei (2,6%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (52,7%), comerț (17,9%), construcții (7,4%) și industrie (7,3%).

În sectorul informal au lucrat 15,1% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2019 – 15,8%), iar 19,1% au avut un loc de muncă informal(în 2019 – 21,1%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 20,1%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 8,7% (indicator ODD 8.3.1..

Din totalul salariaților 4,8% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 5,1% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (54,1%), comerț (17,6%), construcții (5,7%) și industrie (7,9%).

Numărul persoanelor sub-ocupate5 (persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 34,9 mii, ceea ce reprezenta 4,3% din totalul persoanelor ocupate (analogic anului precedent).
 
Fiecare a 9-a persoană ocupată (11,6%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)5 a fost de 34,2 mii, fiind în descreștere semnificativă față de nivelul trimestrului I 2019 (69,6 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații – 58,7% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 50,8%6.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,1%, fiind mai mică fată de trimestrul I 2019 (7,7%) (indicator ODD 8.5.2. Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,6%, iar la femei - de 3,5%; în mediul urban – 4,4% și în mediul rural, respectiv, 3,8%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 13,0%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 9,4%.

Rata şomajului este unul din cei 4 indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă5, implementați în practica statistică în conformitate cu standardul BIM. Astfel, pe lângă LU1 – rata șomajului, alți trei indicatori ce măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă (sau sub-utilizarea) sunt: LU2 – Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – Rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 - Indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă. Evoluția trimestrială a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă, calculați pentru Republica Moldova, se prezintă în Figura 4.

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul I 2020 a constituit 1310,3 mii persoane sau 60,9% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul I 2019 (1276,6 mii și, respectiv, 58,7%). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 44,3%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților(13,1%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (12,1%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (10,9%). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (9,2% sau 120,2 mii), numărul celor din urmă fiind în creștere cu 28,5% față de trimestrul I 2019 (respectiv 93,6 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (17,9% și, respectiv, 15,0% la bărbați față de 5,6% și, respectiv, 4,7% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (20,5% comparativ cu 1,2% pentru bărbați) (Figura 5).

În trimestrul I 2020 ponderea tinerilor NEET7 a constituit 15,1% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 25,9% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 30,8% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1. În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 6).

Efectele pandemiei COVID-19 asupra situației pe piața muncii

COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul primului trimestru al anului, cu instituirea în țară a stării de urgență (începând cu 17 martie). Cu toate că această situație de urgență a cuprins (ca perioadă din trimestru) doar ultimele 2 săptămâni ale lunii martie, rezultatele cercetării AFM scot în evidență unele situații noi care au apărut pe piața muncii odată cu declanșarea acestei pandemii.

Principalele constatări

În trimestrul I 2020 numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată (3,7% pentru bărbați și 4,6% pentru femei). În rândul acestora8:

  • majoritatea, 60,6%, o constituie persoanele care nu au lucrat deloc / au absentat de la locul de muncă (în rândul bărbaților – 69,7% și, respectiv, în rândul femeilor 52,7%);
  • 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță (în rândul bărbaților – 15,2% și, respectiv, în rândul femeilor 39,7%) ;
  • 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână (în rândul bărbaților - 20,4% și, respectiv, în rândul femeilor 30,0%);
  • 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial (în rândul bărbaților – 7,1% și, respectiv, în rândul femeilor 8,8%).

Pandemia a afectat situația la locul de muncă într-o măsură mai mare la femei decât la bărbați: în structura pe sexe femeile constituie 53,7% și bărbații 46,3% (în timp ce, în total ocupare, femeile alcătuiesc 48,3% și bărbații 51,7%). Distribuția pe mediile de reședință ale acestor persoane este uniformă: 50,5% revin mediului urban și 49,5% - mediului rural.
 
În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor adulte tinere de 25-34 ani (36,3%), urmate de persoanele în vârstă de 35-44 ani (24,6%) și cele de 45-54 ani (19,5%).

Întreruperea temporară a activității

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul I 2020 s-a majorat în comparație cu trimestrul I 2019 de 2 ori. A crescut, respectiv, și ponderea acestora în total ocupare de la 2,4 în 2019 la 4,9% în 2020. Creșterea numărului acestor persoane este cauzată în totalitate de restricțiile impuse în legătură cu COVID-19. Repartizarea persoanelor după motivul absenței este următoarea:

  • 34% nu au lucrat din cauza staționării activității la unitatea la care lucrează;
  • 29% au fost nevoiți să-și ia concediul de odihnă anual;
  • 28% s-au aflat în concedii neplătite;
  • 6% s-au aflat în șomaj tehnic.

În comparație cu trimestrul I 2019 numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a mărit de 3,5 ori, în concedii anuale, respectiv, de 2,9 ori, a celor în șomaj tehnic de 1,6 ori.

În distribuția pe sexe bărbaților le revin 53,2% din totalul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat din cauza pandemiei și femeilor, respectiv, 46,8%. În repartizarea după mediile de reședință, localitățile urbane formează 48,2% și cele rurale, respectiv, 51,8%.

În funcție de vârstă, majoritatea (40,7%) o formează grupa persoanelor de 25-34 ani urmată de grupa persoanelor de 35-44 ani (25,1%).

În rândul persoanelor care nu au lucrat din cauza pandemiei majoritatea absolută de 88% revine salariaților (în total ocupare aceștia formează 80%). Restul 12% o formează grupa lucrătorilor pe cont propriu, care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea.

Din repartizarea absențelor de la locul de muncă după activitățile economice rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate în activitățile de comerț (27,3%), industrie (24,8%), învățământ (15,4%). În rândul bărbaților predomină activitățile de comerț (32,8%) și din industria prelucrătoare (23,6%). Printre femei mai multe absențe au fost înregistrate în învățământ (31,8%), industria prelucrătoare și activitățile de comerț (a câte 21%).

Totodată, după tipurile de absențe în industrie predomină concediile fără plată - 66,3% (la bărbați 74,8%) și șomajul tehnic - 20,2% (la femei 24,8%); în comerț predomină staționarea activității - 55,5% (la bărbați 71%) și, respectiv, concediile fără plată, 28,5% (la femei 36,2%); în învățământ – concediile de odihnă cu o pondere de 59,3% (57,9% la femei).

Prestarea muncii la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu, în trimestrul I 2020, a constituit 16,6 mii persoane, în creștere de 2,5 ori față de perioada respectivă a anului trecut (6,75 mii).

Majoritatea absolută a creșterii (9,4 mii sau 96%) s-a datorat efectelor restricțiilor impuse de COVID-19. Printre acestea, aproape fiecare a doua persoană (49%) a declarat că numărul orelor lucrate la domiciliu pe săptămână a fost de 40 de ore și mai mult. 

În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 75,2% o formează femeile și 24,8% bărbații. Disparități importante pe medii de reședință nu au fost înregistrate: 51,4% îi revin mediului urban și 48,6% mediului rural.

În funcție de vârstă, 2 din 5 persoane sunt de 25-34 ani, iar fiecare a cincea persoană face parte fie din grupa de vârstă 35-44 ani, fie din grupa celor de 45-54 ani.

În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea, 54,7%, o formează lucrătorii din învățământ, urmați de lucrătorii din activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 18,1% și cele de comerț cu 12,0%.

Orele de lucru

COVID-19 modifică tiparele obișnuite și în raport cu durata efectivă a săptămânii de lucru. Astfel, în rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza pandemiei, 86,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat deloc. În timp ce printre persoanele care nu au avut de suferit de pe urma situației epidemiologice acest indicator este de 2,7 ori mai mic, constituind 32,4% (în trimestrul I 2019 constituind 35,2%).

Persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat aceleași motive ca și persoanele care nu au lucrat deloc: șomajul tehnic și staționarea activității unității.
 
Din analiza pe sexe rezultă că ponderea bărbaților care au lucrat mai puține ore sau nu au lucrat deloc a fost de 90,1% în totalul bărbaților afectați de pandemie la locul de lucru, iar a femeilor a constituit 82,7%.

În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de 35-44 ani cu o pondere de 29,0% și persoanele de 45-54 ani cu o pondere de 25,7%.

În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din învățământ (43,7%), comerț (15,9%) și industria prelucrătoare (14,0%).

Program de lucru parțial

Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul I 2020, a constituit 51,1 mii sau 6,3% din total ocupare. Din rândul acestora, 5,2 la sută au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei, motivele principale fiind lipsa clienților sau a comenzilor și transferul din inițiativa angajatorului la un asemenea program de lucru.

În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei au fost înregistrate discrepanțe pe sexe și medii. Astfel, ponderea bărbaților în totalul acestor persoane a fost de 41% și a femeilor, respectiv, de 59%; mediului urban i-au revenit 35,6% și mediului rural, respectiv, 64,4%.

Analogic altor situații provocate de pandemie, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele de vârsta de 25-34 ani și 35-44 ani (39,8% și, respectiv, 30,9%).

FM_trim_I_2020.png

 

Note:

1 Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site la rubrica: Metadate / Metodologii statistice / Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
2 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
3 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
4 Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
6 Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 aprilie 2020 a constituit 18,1 mii persoane.
7 Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).
8 O persoană poate să se regăsească în una sau mai multe situații.

 

Informații relevante:

 

  
Persoană de contact:
Vâtcărău Elena
şef al direcţiei statistica ocupării
tel. 067 770 017
 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
47363 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2020 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran