Activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general,la începutul anului de studii 2014/15

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, la începutul anului de studii 2014/15.

Reţeaua instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general este constituită din 1347 unităţi, inclusiv 1345 instituţii de zi şi 2 – serale. Majoritatea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general (98,9%) reprezintă proprietatea publică, iar cele 15 instituţii cu proprietate nestatală funcţionează doar în mediul urban.

Tabelul 1. Instituţii de învăţămînt primar şi secundar general

Învăţămînt de zi. În conformitate cu Programul de modernizare al sistemului educaţional în Republica Moldova (2005-2015), inclusiv trecerea la finanţarea în bază de cost per elev a instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general¹, în anul de studii 2014/15 numărul total de instituţii s-a micşorat cu 27 unităţi comparativ cu anul de studii precedent. Şi-au sistat activitatea 12 şcoli primare, 12 gimnazii, 3 licee şi o şcoală auxiliară. Totodată, a fost schimbat statutul din liceu în gimnaziu pentru 32 unităţi, iar din gimnaziu în şcoală primară au fost transformate 13 unităţi. Actualmente, în ţară funcţionează 105 şcoli primare, 794 gimnazii, 424 licee şi 22 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. La începutul anului de studii 2014/15 în or. Călăraşi şi-a început activitatea un liceu teoretic - vocaţional.

Din total instituţii de învăţămînt primar şi secundar general, 329 instituţii funcţionează în mediul urban (cu 6 unităţi mai puţin faţă de anul de studii 2013/14), iar 1016 – în mediul rural (cu 21 unităţi mai puţin). Totodată, din total instituţii din mediul urban 68 la sută reprezintă liceele, iar în mediul rural prevalează gimnaziile cu o pondere de 72 la sută. Din total instituţii din mediul rural care şi-au sistat activitatea 11 sînt şcoli primare, 9 gimnazii, 1 liceu şi 1 şcoală auxiliară. Deasemenea, pentru 29 licee a fost schimbat statutul în gimnaziu, iar 12 gimnazii au fost reorganizate în şcoli primare.

La începutul anului de studii 2014/15, în învăţămîntul primar şi secundar general de zi au fost cuprinşi 339,9 mii elevi, prezentînd o micşorare cu 3,4% faţă de anul de studii precedent (vezi anexa, tabelul 1). Majoritatea elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general (98,8%) studiază în instituţii publice, iar în instituţiile private studiază 4,3 mii persoane.

În medie la 10 mii locuitori revin 955 elevi, faţă de 989 în anul de studii 2013/14. În profil teritorial, cea mai mare valoare a acestui indicator se atestă în mun. Chişinău (987 elevi la 10000 locuitori), iar cea mai mică valoare – în Regiunea Nord (897 elevi la 10000 locuitori), unde este înregistrat cel mai înalt coeficient de îmbătrînire a populaţiei.

Figura 1. Numărul de elevi la 10 mii locuitori pe regiuni de dezvoltare, în anul de studii 2014/15

Repartizarea elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general pe niveluri de învăţămînt se prezintă după cum urmează: 40,8% reprezintă elevii din învăţămîntul primar, 47,7% – din învăţământul gimnazial şi 11,5% – din învăţămîntul liceal. Comparativ cu anul de studii 2009/10 remarcăm o reducere a ponderii elevilor din învăţămîntul gimnazial şi liceal, respectiv cu 2,5 p.p. şi 3,7 p.p. şi o majorare cu 6,7 p.p. în cazul învăţămîntului primar.

Figura 2.Structura elevilor în învăţămîntul primar şi secundar general pe niveluri

Învăţămîntul primar şi secundar general reprezintă nivelurile care înregistrează cel mai mare nivel al parităţii de gen, unde ponderea fetelor constituie 49,4% din numărul total de elevi. În clasele liceale ponderea fetelor este mai mare (57,1%), dat fiind că după învăţămîntul gimnazial mai mulţi băieţi se orientează către învăţămîntul vocaţional, inclusiv piaţa muncii.

Ponderea copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a constituit 97,7%.

Diminuarea numărului de elevi cu circa 18% comparativ cu anul de studii 2009/10 s-a rezultat în reducerea numărului de clase cu 4792 unităţi (-22,2%). Numărul mediu de elevi per clasă a constituit 20 persoane, înregistrînd în acelaşi timp o valoare de 24 elevi per clasă în mediul urban şi 18 elevi per clasă în mediul rural.

Pe parcursul anilor 2009-2014 ponderea elevilor care studiază limba engleză a manifestat tendinţe de majorare (cu 10,8 p.p.), înregistrînd valoarea de 63,7% din total elevi, în condiţiile în care ponderea elevilor care studiază limba franceză s-a diminuat cu 10,3 p.p., constituind  44,7%. 

Figura 3.Ponderea elevilor din învăţământul primar şi secundar general, care studiază limbi moderne, în anii de studii 2009/10-2014/15

În instituţiile din mediul rural preponderent elevii studiază limba franceză (60,8% din total elevi faţă de 63,0% în 2013/14), iar limba engleză este studiată de către 43,9% (faţă de 41,9%). În mediul urban ponderea elevilor care studiază limba engleză este de 87,0% (faţă de 85,5%), iar limba franceza este studiată de 25,6% din elevi (faţă de 27,8%).

Comparativ cu anul de studii 2013/14 numărul de instituţii care oferă servicii educaţionale în două schimburi s-a diminuat cu 13,6% şi constituie 38 unităţi, iar numărul elevilor care studiază în schimbul doi a constituit 2,9 mii persoane în anul de studii 2014/15 faţă de 3,4 mii în anul de studii 2013/14.

Reţeaua instituţiilor de învăţământ special este formată din22 unităţi. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special a constituit 1538 persoane şi s-a redus esenţial comparativ cu anul de studii 2013/14 (cu 14,9%). În cadrul acestor instituţii, 74,8% din elevi sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală, 12,1% – cu auz slab, 6,0% – cu vederea slabă, 3,7% – surzi şi 3,3% – cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale. În acelaşi timp, constatăm o majorare a numărului de copii cu necesităţi speciale integraţi în şcolile obişnuite (cu 70%).

Tabelul 2. Copii cu cerinţe educaţionale speciale, în anii de studii 2009/10-2014/15

Absolvenţi. În anul 2014, numărul de absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial a constituit 33,7 mii persoane sau cu 4,4% mai puţin faţă de anul 2013, iar numărul de absolvenţi ai liceelor s-a diminuat cu 14,4 %, înregistrînd cifra de  16,1 mii persoane.

Din total absolvenţi ai gimnaziilor, circa două treimi sînt din mediul rural, iar în cazul absolvenţilor liceelor, situaţia este inversă, două treimi din absolvenţi sunt din mediul urban. Ponderea absolvenţilor care au obţinut diploma de bacalaureat a constituit 72,7% din numărul total de absolvenţi, înregistrînd o reducere de 7,9 p.p. faţă de anul 2013 (80,6%).

Figura 4.Repartizarea absolvenţilor în funcţie de mediul  de reşedinţă, 2013

Baza tehnico-materială. La începutul anului de studii 2014/15 din 1345 instituţii de învăţămînt primar şi secundar general de zi, 1327 unităţi desfăşurau procesul educaţional în încăperi proprii, iar 18 instituţii  în încăperi arendate. Din numărul total de instituţii, 1089 sînt amplasate în încăperi standardizate, iar 256 – în încăperi reamenajate.

Nivelul de dotare a instituţiilor de învăţămînt diferă în funcţie de tipul instituţiei. Astfel, practic fiecare a doua şcoală primară este dotată cu sală sportivă, iar în cazul gimnaziilor şi liceelor respectiv 82,1% şi 92,5% din instituţii. Punctul medical este disponibil în 48,6% şcoli primare, 79,6% gimnazii şi 96,2% licee. De biblioteci dispun 76,2% şcoli primare, 98,9% gimnazii şi 99,3% licee.

În instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general în scopuri educaţionale sînt utilizate 21,0 mii calculatoare, din care 13,7 mii sau două treimi sînt conectate în reţea şcolară comună, iar 12,1 mii sau 57,8% sînt conectate la Internet. În medie la un calculator revin 16 elevi, în mediul urban – 20 elevi la un calculator, iar în rural  – 14 elevi.

Figura 5.Numărul mediu de elevi la un calculator, în anii de studii 2009/10-2014/15

Cadre didactice. În anul de studii 2014/15, în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general de zi şi-au desfăşurat activitatea didactică 30,8 mii persoane, cu 4,1% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,7 mii persoane sau 12,1% din total cadre didactice. Majoritatea personalului de conducere activează cu normă didactică (92,3%).

Distribuţia pe grupe de vîrstă a cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general este următoarea: 13,0% au vîrste sub 30 ani, fiecare al cincilea cadru didactic este cuprins în grupa de vîrstă 30-39 ani, 25,5% fac parte din grupa de vîrstă 40-49 ani, 26,8% se regăsesc în grupa de vîrstă 50-59 ani, iar 14,7% au depăşit vîrsta de 60 ani.

Cadrele didactice care au vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste au constituit 58,2% din numărul total de cadre didactice. În acelaşi timp, 88,7% din cadre didactice sunt cu studii superioare, iar circa 11,0% – cu studii medii de specialitate. Ponderea femeilor în total cadre didactice a constituit 85,2%.

Figura 6.Numărul de cadre didactice şi elevi în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general, în anii de studii 2009/10-2014/15

Pe parcursul anilor 2009-2014, atît numărul de cadre didactice, cît şi numărul de elevi s-a redus semnificativ. Astfel, numărul de elevi s-a diminuat cu 18 la sută, iar numărul cadrele didactice – cu 16 la sută, în timp ce numărul de elevi la un cadru didactic în această perioadă de timp a fost stabil şi a constituit 11 persoane.

Învăţămîntul seral. La începutul anului de studii 2014/15, încele 2 instituţii de învăţămînt seral studiau 1041 persoane sau 0,3% din numărul total al elevilor din învăţămîntul primar şi secundar general. Numărul absolvenţilor care au primit certificat de studii gimnaziale a constituit 25 persoane, iar numărul celor care au primit diploma de bacalaureat este de 438 persoane.

• Anexă

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78