Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării statistice ,,Ancheta forței de muncă (AFM)²”, în trimestrul II 2026³ față de trimestrul I din același an:

• forța de muncă (populația activă) de 15-89⁴ ani a constituit 926,9 mii de persoane, în creștere cu 2,5%;

• populația ocupată de 15-89 ani a fost de 859,3 mii de persoane, în creștere cu 5,9%;

• rata de ocupare a populației de 15-89 ani a înregistrat 45,0%, fiind în creștere cu 2,4 p.p. (42,6% în trimestrul I 2026);

• rata șomajului pentru populația de 15-74 ani la nivel de țară a constituit 7,3%, fiind în descreștere cu 3,1 p.p. (10,4% în trimestrul I 2026).

Forța de muncă

În trimestrul II 2026, ponderea bărbaților în cadrul forței de muncă a fost de 51,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor (48,2%). De asemenea, ponderea persoanelor active din mediul urban a fost de 52,4%, depășind-o pe cea din mediul rural (47,6%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15-89 ani (proporția forței de muncă de 15-89 ani în populația totală din aceeași grupă de vârstă) a constituit 48,5%, fiind în creștere cu 1,0 p.p. față de nivelul înregistrat în trimestrul precedent (în trimestrul I 2026 – 47,5%).

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală din aceeași grupă de vârstă) a constituit 68,2%, fiind în creștere cu 2,0 p.p. față de nivelul înregistrat în trimestrul I din anul 2026 (66,2%) (Figura 1, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe grupe de vârstă, sexe și medii, trimestrul II 2026, %

Descarcă datele în format .xlsx

Ocuparea

Populația ocupată de 15-89 ani a constituit 859,3 mii de persoane, în creștere cu 5,9% față de trimestrul I 2026. Structura populației ocupate pe sexe a înregistrat ponderi mai mari în rândul bărbaților – 51,6%, în comparație cu femeile – 48,4%. Totodată, pe medii de reședință, ponderea persoanelor ocupate din mediul urban a fost mai mare ca ponderea celor din mediul rural (53,0% și, respectiv, 47,0%).

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 45 ani.

Rata de ocupare a populației de 15-89 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15-89 ani față de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 45,0%, fiind în creștere cu 2,4 p.p. față de nivelul înregistrat în trimestrul precedent (42,6% în trimestrul I 2026). Rata de ocupare a bărbaților (50,6%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (40,2%), iar în mediul urban (51,4%) - mai mare decât în mediul rural (39,4%).

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 20-64 ani față de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 63,3%, înregistrând o creștere de 3,9 p.p. comparativ cu trimestrul anterior (59,4% în trimestrul I 2026) (Figura 2).

Figura 2.Evoluția numărului și ratei populației ocupate pe grupe de vârstă,
în trimestrele I și II 2026, mii persoane și %

Descarcă datele în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că, 14,4% au activat în sectorul agricol⁵ și 85,6% în alte activități. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,6%, inclusiv în industria prelucrătoare 10,3% (indicator ODD 9.2.2 ), iar în construcții - 11,8%. În sectorul servicii au activat 61,2% din totalul persoanelor ocupate.

În repartizarea după forme de proprietate, 36,1% din populația ocupată a activat în sectorul public și 63,9% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților (85,6% din total ocupare), urmați de persoanele care desfășoară activități independente fără salariați (12,8%) și lucrătorii familiali neremunerați (1,2%). Marea majoritate a salariaților (89,5%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

În sectorul informal au lucrat 13,2% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 19,5% (indicator ODD 8.3.1 ) din totalul persoanelor ocupate. În sectorul neagricol ocuparea informală a constituit 13,4%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile neagricole a fost înregistrată în construcții (62,8% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Șomajul

Numărul șomerilor de 15-74 ani, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 67,6 mii de persoane, fiind mai mic cu 26,0 mii persoane față de nivelul trimestrului I 2026 (93,6 mii de persoane) (majorarea numărului de șomeri în raport cu anii precedenți este datorată impactului modificărilor metodologice în definiția șomajului⁶).

Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 54,4% din total șomeri și persoanele din mediul rural – 55,3%.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM de 15-74 ani în forța de muncă din aceeași grupă de vârstă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 7,3%, fiind în descreștere cu 3,1 p.p. față de nivelul trimestrului precedent (indicator ODD 8.5.2 ). Rata șomajului la bărbați a fost de 7,7%, la femei – de 6,9%, în mediul urban – 6,2% și în mediul rural – 8,5%.

În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului este înregistrată în rândul tinerilor de 15-24 ani (19,6%) (Figura 3, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 3. Rata șomajului pe grupe de vârstă în funcție de sexe, în trimestrele I și II 2026, %

Descarcă datele în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste a constituit 989,8 mii de persoane, fiind în descreștere cu 1,8% față de trimestrul I 2026.

În cadrul populației inactive, ponderea femeilor (59,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (40,1%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (59,2% și, respectiv, 40,8%).

Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste (proporția populației în afara forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală din aceeași grupă de vârstă) a constituit 51,6%, inclusiv 45,3% la bărbați și 57,0% la femei, 45,4% în mediul urban și 57,1% în mediul rural.

Analiza ratelor de inactivitate pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe și medii la persoanele de 25-34 ani (cu 27,1 p.p. mai mare pentru femei decât pentru bărbați și, respectiv, cu 10,1 p.p. mai mare pentru persoanele inactive din mediul rural față de mediul urban). Cele mai mari rate ale inactivității s-au înregistrat în rândul persoanelor de 65 de ani și peste (93,2%), ca urmare a atingerii vârstei de pensionare, precum și în rândul tinerilor de 15–24 de ani (77,2%), preponderent aflați în procesul de educație (Figura 4).

Figura 4. Rata de inactivitate pe grupe de vârstă, în funcție de sexe și medii, trimestrul II 2026, %

Descarcă datele în format .xlsx

În rândul populației de 15-64 ani rata de inactivitate a constituit 47,6% (în trimestrul I 2026 – 39,5%).

În structura populației inactive, cea mai mare pondere, 38,3%, o dețin pensionarii (în trimestrul I 2026– 37,6%). Aceștia sunt urmați de elevi și studenți, care reprezintă 14,1% din totalul populației inactive ( în trimestrul I 2026– 14,4%), și de persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice), cu o pondere de 9,9% (în trimestrul I 2026 – 9,0%).

Anexă:

• Forța de muncă, populația ocupată și șomajul, populația în afara forței de muncă pe sexe, grupe de vârstă, medii 2022-2026(6 tabele format MS-Excel)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.

² Ancheta forței de muncă (AFM) este o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării. Începând cu 2025, a fost: a) implementat un nou plan de eșantionare în baza Recensământului Populației și locuințelor (RPL) din 2024 și b) pentru extinderea rezultatelor se utilizează numărul populației cu reședință obișnuită, estimat în baza RPL din 2024.

³ În conformitate cu Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029 (PNA 2025-2029) (Capitolul 18), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025 (acțiunile nr. 10 din Anexa A și nr. 12 din Anexa B), BNS a realizat un șir de activități de armonizare graduală a Anchetei forței de muncă (AFM) cu legislația europeană din domeniu. Astfel, începând cu a. 2026, a fost ajustat instrumentarul de colectare al AFM în conformitate cu cerințele Eurostat, cu aplicarea modificărilor recente realizate în metodologia AFM prin care s-a asigurat atât colectarea tuturor variabilelor necesare (la adăugarea de întrebări suplimentare în chestionarul AFM), cât și alinierea la definițiile indicatorilor AFM conform practicilor țărilor UE. În prealabil, modificările Metodologiei AFM și ale noului chestionar al AFM au fost discutate în cadrul Mesei rotunde cu utilizatorii de date cu genericul „Implementarea cercetării Ancheta forței de muncă (AFM) în conformitate cu standardele Uniunii Europene”, organizată la 11 decembrie 2025.

⁴ Grupele de vârstă 15-89 ani pentru forța de muncă și populația ocupată și 15-74 ani pentru șomaj sunt în corespundere cu noile definiții conform standardelor UE. 

⁵ În agricultură se includ doar persoanele ocupate în activități agricole destinate pieței.

⁶ Șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM) sunt persoanele de 15-74 ani, care:

a) în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform definiției persoanelor ocupate; și

b) erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință; și

c) căutau activ un loc de muncă, adică fie au făcut demersuri concrete în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă, fie au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult trei luni de la sfârșitul săptămânii de referință (inclusiv lucrătorii sezonieri care nu lucrează în timpul săptămânii de referință (în afara sezonului), dar care așteaptă să se întoarcă la locul lor de muncă sezonier).

Cu titlu informativ, numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 iulie 2026 a constituit 6,2 mii persoane. Informația privind coerența datelor din AFM cu datele privind șomajul înregistrat este prezentată în Metadatele de referinţă privind Ancheta Forţei de Muncă (în p. 5.3 Coerența cu alte statistici).

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă

Informații relevante:

• Statistici pe domenii / Forţa de muncă și câștigul salarial / Ocupare și șomaj
• Banca de date statistice/Statistica sociala/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și șomaj
• Metadate de referință / Ocupare și Șomaj (Ancheta Forței de Muncă)
• Metadate / Concepte și definiții/Forța de muncă
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2026

Referințe internaționale:

ILO:

• Baza de date ILO (Work Statistics—19^th ICLS (WORK))

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• Employment and unemployment (LFS)
• EU labour market - quarterly statistics

OECD:

• Baza de date OECD