În continuarea activităților de diseminare a rezultatelor cercetării statistice „Utilizarea timpului”² în Republica Moldova, care a fost realizată în semestrul II 2025 (iulie-decembrie), ca modul adițional la Ancheta forței de muncă (AFM)³ în gospodăriile populației, Biroul Național de Statistică prezintă datele statistice privind implicarea și timpul alocat de populație pentru serviciile / munca casnică și de îngrijire (neplătite)⁴ ale membrilor gospodăriilor și familiilor proprii în anul 2025.

Pe lângă faptul că munca casnică și munca de îngrijire sunt desfășurate ca activități principale, acestea sunt adesea realizate și ca activități secundare, ocupând o parte semnificativă din timpul zilnic al populației. În cadrul cercetării Utilizarea timpului, au fost estimate atât munca casnică și de îngrijire ca activități principale, desfășurate de populație în cursul unei zile (24 ore), cât și munca casnică și de îngrijire desfășurate ca activități secundare, adică activități desfășurate de populație simultan, în paralel cu alte activități umane principale.

Astfel, conform rezultatelor cercetării „Utilizarea timpului” din anul 2025:

• Durata timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite a fost de 3,8 ore pe zi în medie pentru toată populația (indiferent de faptul dacă a avut sau nu aceste activități) (timp petrecut⁵ pentru această activitate);
• Durata medie a timpului alocat acestor servicii doar de populația care a desfășurat aceste activități a fost de 4,3 ore pe zi (timp de participare⁶);
• Rata de participare⁷ a populației la munca casnică și de îngrijire neplătite a fost de 88,9%.

Munca casnică și de îngrijire neplătite

Timpul alocat serviciilor casnice și de îngrijire (indiferent de participarea la acestea) a înregistrat discrepanțe pronunțate în distribuția pe sexe, constituind 4,6 ore în rândul femeilor, ceea ce este cu 1,8 ore pe zi mai mult decât în rândul bărbaților (2,8 ore). În repartizarea pe medii de reședință nu au fost înregistrate diferențe importante: durata timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite a fost de 3,7 ore în mediul urban și 3,8 ore în mediul rural (Tabelele 1 și 2 din Anexă).

Rata de participare a femeilor cu vârsta de 15 ani și peste la munca casnică și de îngrijire neplătite a fost de 94,2%, cu o durată medie a timpului alocat de 4,9 ore pe zi. În comparație cu femeile, rata de participare a bărbaților de aceeași vârstă a fost de 82,6%, iar timpul dedicat acestor activități a fost în medie de 3,4 ore pe zi, cu 1,5 ore mai puțin față de femei (Figura 1, Tabelele 1, 3 și 4 din Anexă).

Figura 1. Timpul de participare și rata de participare la munca
casnică și de îngrijire neplătite în rândul populației de 15 ani și peste,
pe sexe și medii, în anul 2025

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția pe medii, implicarea și timpul alocat serviciilor casnice și de îngrijire neplătite au înregistrat valori mai ridicate în mediul rural față de cel urban (89,4% și 4,3 ore în rural, și, respectiv 88,2% și 4,2 ore pe zi în mediul urban) (Tabelele 1, 3 și 4 din Anexă). 

În funcție de vârstă, cea mai mare valoare a timpului de participare (5,0 ore pe zi) a fost înregistrată la persoanele de 25-34 ani, urmată de populația în vârstă de 35-44 ani (4,6 ore). La grupa de vârstă 25-34 ani a fost înregistrată și cea mai mare rată de participare la aceste activități (91,8%) urmată de populația de 65 ani și peste (91,4%) (Tabelele 3 și 4 din Anexă).

Munca casnică⁸

Munca casnică ca activitate principală

Durata medie a timpul alocat activităților de prestare a serviciilor casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei (sau munca casnică neplătită), ca activitate principală, a fost de 3,4 ore pe zi pentru toată populația de referință și de 3,9 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (3,2 ore la bărbați, 4,4 ore la femei, 3,7 ore în urban și 4,0 ore în rural). Rata de participare a populației la munca casnică neplătită a fost de 87,4% per total, cu valori mai mari în rândul femeilor (93,7%) în comparație cu bărbații (80,0%) și în mediul rural (88,2%) față de mediul urban (86,5%) (Tabelele 1 - 4 din Anexă).

În cadrul activităților casnice, pregătirea și servirea meselor este activitatea desfășurată cel mai frecvent atât de femei, cât și de bărbați, totodată rata de participare a femeilor (86,9%) la aceste activități este de aproape 2 ori mai mare decât cea a bărbaților (44,2%). De asemenea, femeile sunt mai mult implicate decât bărbații în activități precum curățenia și întreținerea locuințelor, spălarea rufelor și întreținerea hainelor etc. În același timp, bărbații sunt mai implicați decât femeile în activitățile ca curățenia și întreținerea în exterior și decorare sau reparații minore, întreținerea clădirilor, bunurilor de folosință îndelungată, vehiculelor, utilajelor (Figura 2, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 2. Rata de participare la activități de muncă casnică în rândul
populației de 15 ani și peste, pe sexe, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de timpul de participare, femeile alocă în medie câte 1,9 ore pe zi pregătirii și servirii meselor, câte 1,5 ore – curățeniei și întreținerii locuinței. Față de femei, bărbații alocă mai mult timp curățeniei și întreținerii în exterior, în medie câte 1,6 ore pe zi. În așa activități ca reparații minore, întreținerea bunurilor, vehiculelor etc., femeile au fost implicate într-o măsură foarte mică (doar 0,7%). Totodată, atunci când au fost implicate, au alocat acestor activități mai mult timp, în medie 3,5 ore, iar bărbații - 2,9 ore pe zi (Figura 3, Tabelul 4 din Anexă).

Figura 3. Timpul mediu alocat activităților de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
pe sexe, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

În distribuția pe medii de reședință, populația din localitățile urbane înregistrează o mai mare implicare în așa activități ca pregătirea și servirea meselor (68,8%), efectuarea cumpărăturilor / achiziționarea bunurilor (42,1%). Locuitorii satelor sunt implicați mai mult în curățenia și întreținerea în exterior (37,9%), precum și în spălatul rufelor și întreținerea hainelor și textilelor (24,8%) (Figura 4, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 4. Rata de participare la activități de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
pe medii, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Durata medie a timpului de participare la activitățile de muncă casnică nu diferă semnificativ între mediile de reședință (Figura 5, Tabelul 4 din Anexă).

Figura 5. Timpul mediu alocat activităților de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
pe medii, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

Timpul alocat zilnic activităților casnice variază în funcție de vârstă, de la 3,0 ore în rândul persoanelor de 15–24 de ani la 4,2 ore în rândul celor de 65 de ani și peste. La persoanele de 65 ani și peste a fost înregistrată și cea mai mare rată de participare la aceste activități (91,1%) (Tabelele 3 și 4 din Anexă).

Rata de participare la munca casnică (inclusiv după tipuri) a femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 ani (total munca casnică - 93,5%) se situează în jurul valorilor înregistrate per total femei de 15 ani și peste (total munca casnică - 93,7%). În același timp, bărbații de 25-54 ani au fost implicați într-o măsură mai mică în aceste activități (total munca casnică - 75,9%) în comparație cu bărbații de 15 ani și peste (80,0%), diferența fiind de 4,1 puncte procentuale. Timpul de participare la aceste activități pentru femei și bărbați, atât din mediul urban, cât și din cel rural, se situează la niveluri apropiate de cele înregistrate pentru populația de 15 ani și peste (Tabelele 6 - 9 din Anexă).

Populația alocă muncii casnice neplătite în medie câte 3,8 ore pe zi în zilele lucrătoare și câte 4,1 ore pe zi în zilele de odihnă (timp de participare). Rata de participare a populației la aceste activități, la fel, nu a înregistrat diferențe notabile între zilele săptămânii (87,3% în zilele lucrătoare și 87,7% în zilele de odihnă) (Tabelul 14 din Anexă).

Analiza utilizării timpului după grupe agregate⁹ de activități casnice, relevă faptul, că managementul gospodăriei implică o participare mai mare a populației în zilele de odihnă (39,6%), în comparație cu zilele de lucru (37,9%), în timp ce pregătirea și servirea meselor și curățenia, întreținerea locuinței, îngrijirea animalelor de companie sunt activități răspândite mai mult în zilele de lucru (68,0% și, respectiv, 67,2%) decât în cele de odihnă (65,6% și, respectiv, 63,4%). Aceeași situație se menține și în cazul distribuției pe sexe și în mediul rural. Totodată, în mediul urban populația este implicată în activități de curățenie mai mult în zilele de odihnă (Figura 6 și Tabelul 14 din Anexă).

Figura 6. Rata de participare la activități (agregate) de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
după zile lucrătoare și de odihnă, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În raport cu timpul de participare, atât per total, cât și în repartizarea pe sexe și medii, populația alocă mai mult timp activităților casnice în cursul zilelor de odihnă în comparație cu zilele lucrătoare (Figura 7 și Tabelul 14 din Anexă).

Figura 7. Timpul mediu alocat pe activităților (agregate) de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
după zile lucrătoare și de odihnă, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de categoria activităților casnice realizate și de tipul gospodăriei, durata medie zilnică a participării variază între 1,1 ore, în cazul bărbaților care se ocupă de pregătirea și servirea meselor, și 2,4 ore în cazul femeilor care desfășoară activități de curățenie. În ambele situații, este vorba despre cupluri fără copii sub 18 ani (Figura 8 și Tabelul 17 din Anexă).

Figura 8. Timpul mediu alocat activităților (agregate) de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe sexe, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

În repartizarea după medii de reședință, se constată că valorile indicatorilor sunt ușor mai ridicate în mediul rural decât în cel urban pentru toate categoriile de activități și tipurile de gospodării. Excepție face pregătirea și servirea meselor în gospodăriile formate din părinți singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani, unde durata participării a fost ușor mai mare în mediul urban (Figura 9 și Tabelul 17 din Anexă).

Figura 9. Timpul mediu alocat activităților (agregate) de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe medii, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

Indiferent de tipul gospodăriei, implicarea femeilor a fost mai mare în activitățile de pregătire și servire a meselor (cu valori situate între 85,1% și 88,4%), la fel și în activitățile de curățenie (cu valori situate între 68,9% și 75,2%). Totodată, în cazul cuplurilor cu copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor (85,1%) a depășit de 2,8 ori rata de participare a bărbaților (30,8%) la pregătirea și servirea meselor (Figura 10 și Tabelul 16 din Anexă).

Figura 10. Rata de participare la activități (agregate) de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe sexe, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de mediul de reședință, cea mai mare rată de participare (89,0%) a fost înregistrată pentru pregătirea și servirea meselor în cazul persoanele care locuiesc singure din mediul rural. Cea mai mică implicare (28,4%), la fel, a fost semnalată în mediul rural pentru managementul gospodăriei la cuplurile cu copii sub 18 ani (Figura 11 și Tabelul 16 din Anexă).

Figura 11. Rata de participare la activități (agregate) de muncă casnică în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe medii, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Munca casnică ca activitate secundară

Rata de participare a populației la munca casnică ca activitate secundară (muncă desfășurată în paralel cu alte activități considerate de populație ca principale), a fost de 21,2%, inclusiv 14,4% la bărbați, 27,1% la femei, 26,1% în mediul urban și 17,0% în mediul rural. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată (26,3%) a fost înregistrată la persoanele de 45-54 ani, urmate de persoanele de 35-44 ani (22,8%). În calitate de activitate secundară, preocuparea de bază a populației a fost curățenia, întreținerea locuinței, îngrijirea animalelor de companie (16,7%),în care au fost implicate cel mai mult femeile (21,4%) și locuitorii localităților urbane (20,6%) (Tabelul 19 din Anexă).

Durata medie a timpului de participare la munca casnică, ca activitate secundară, a fost de 2,2 ore pe zi (pentru persoanele care au desfășurat aceste activități), cu valori mai ridicate în rândul femeilor (2,3 ore), a locuitorilor din mediul urban (2,4 ore), a persoanelor de 25-34 ani și 45-54 ani (a câte 2,4 ore pe zi) (Tabelul 20 din Anexă).

Munca de îngrijire¹⁰

Munca de îngrijire ca activitate principală

Durata medie a timpul alocat activităților de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei, ca activitate principală, a fost de 0,4 ore pe zi pentru toată populația și de 2,2 ore pe zi doar pentru persoanele care au desfășurat aceste activități (2,0 ore la bărbați, 2,3 ore la femei, 2,3 ore în urban și 2,2 ore în rural). Rata de participare a populației la munca neplătită de îngrijire a fost de 17,8% per total, cu valori mai mari în rândul femeilor (21,4%) în comparație cu bărbații (13,6%) și în mediul urban (21,4%) față de mediul rural (14,6%) (Tabelele 1-4 din Anexă).

În cadrul activităților de îngrijire, îngrijirea copiilor din gospodărie/familie este activitatea desfășurată cel mai frecvent de populație (16,3%), totodată rata de participare a femeilor (19,7%) și a locuitorilor din orașe (20,1%) la aceste activități este de 1,6 ori mai mare decât cea a bărbaților (12,3%) și a locuitorilor de la sate (12,9%). Implicarea populației în activități de îngrijire a adulților din gospodărie/familie a fost mică (Figura 12, Tabelul 12 din Anexă).

Figura 12. Rata de participare la servicii de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
pe sexe și medii, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția pe grupe de vârstă relevă cea mai ridicată rată de participare la serviciile de îngrijire a copiilor la persoanele de 25-34 ani (45,0%) urmate de persoanele de 35-44 ani (32,3%). O mai mare implicare în activități de îngrijire a adulților se observă la grupele de vârstă de 15-24 ani și 55-64 ani (câte 2,8%) (Figura 13, Tabelul 12 din Anexă).

Figura 13. Rata de participare la servicii de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
pe grupe de vârstă, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În raport cu timpul de participare, nu au fost înregistrate diferențe între bărbați și femei și între mediul urban și rural pentru activitățile de îngrijire a copiilor (cu 0,2 ore (12 min) pe zi mai mult la femei și în urban). Totodată, activitățile de îngrijire a adulților (cu toate că nu sunt pe larg răspândite), acolo unde au avut loc, au necesitat cu o oră mai mult timp pe zi pentru femei și cu 0,7 ore pe zi (42 minute) mai mult pentru populația de la sate (Figura 14, Tabelul 13 din Anexă).

Figura 14. Timpul mediu alocat serviciilor de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
pe sexe și medii, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de vârstă, cu toate că au avut o rată de implicare relativ mică, cel mai mult timp au alocat îngrijirii copiilor persoanele de 65 ani și peste (2,9 ore pe zi). Pentru alte grupe de vârstă, durata medie a timpului de participare a variat de la 1,8 ore la persoanele de 45-54 ani la 2,4 ore la persoanele de 25-34 ani. Pe de altă parte, cel mai mult timp îngrijirii persoanelor adulte din gospodărie/familie (3,6 ore pe zi) a fost înregistrat la persoanele de 35-44 ani (Figura 15, Tabelul 13 din Anexă).

Figura 15. Timpul mediu alocat serviciilor de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
pe grupe de vârstă, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

Femeile și locuitorii orașelor sunt implicați într-o măsură mai mare în activități de îngrijire în cursul săptămânii de lucru, în timp ce bărbații – în zilele de odihnă. În rândul locuitorilor de la sate nu au existat diferențe notabile între zilele săptămânii (Figura 16, Tabelul 14 din Anexă).

Figura 16. Rata de participare la activități de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
după zile lucrătoare și de odihnă, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Timpul de participare a femeilor la activitățile de îngrijire a copiilor nu diferă semnificativ dacă e zi de lucru sau de odihnă (2,2 și, respectiv, 2,3 ore). La fel și în cazul locuitorilor de la sate (2,0 ore și, respectiv, 2,3 ore). Bărbații și locuitorii orașelor alocă mai mult timp atât îngrijirii copiilor, cât și îngrijirii adulților, în zilele de odihnă decât în zilele de lucru. Totodată, femeile și locuitorii satelor alocă mai mult timp îngrijirii adulților în zilele lucrătoare (2,6 și, respectiv, 2,5 ore) (Figura 17, Tabelul 14 din Anexă).

Figura 17. Timpul mediu alocat serviciilor de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
după zile lucrătoare și de odihnă, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția pe tipuri de gospodării și sexe relevă faptul că, în cazul cuplurilor cu copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor în activități de îngrijire a copiilor a fost de 47,1%, iar a bărbaților – de 33,1%. În cazul părinților singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani implicarea femeilor a fost de 40,9%, iar a bărbaților de 21,2%. Rata de participare în activități de îngrijire a adulților a fost mai mare la bărbați în cazul părinților singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani (7,3%) (Figura 18 și Tabelul 16 din Anexă).

Figura 18. Rata de participare la activități de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe sexe, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

În raport cu mediul de reședință, implicarea în activitățile de îngrijire a copiilor a înregistrat valori mai ridicate în localitățile urbane, 46,4% în cazul cuplurilor cu copii sub 18 ani și 42,5% în rândul părinților singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani. Rata de participare în activități de îngrijire a adulților a fost mai mare în mediul rural în cazul părinților singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani (6,2%) (Figura 19 și Tabelul 16 din Anexă).

Figura 19. Rata de participare la activități de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe medii, în anul 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Durata medie zilnică a participării populației la activitățile de îngrijire a copiilor după tipuri de gospodării și sexe variază între 1,8 ore pe zi la bărbați în cazul părinților singuri cu cel puțin un copil sub 18 ani, și 4,1 ore - în cazul femeilor care locuiesc singure. Timpul mediu alocat îngrijirii adulților a variat între 1,3 ore pe zi la bărbați în cazul cuplurilor fără copii fără copii sub 18 ani, și 3,0 ore la femei în cazul cuplurilor cu copii sub 18 ani (Figura 20 și Tabelul 17 din Anexă).

Figura 20. Timpul mediu alocat activităților de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe sexe, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de mediul de reședință, cea mai mare durată a timpului alocat îngrijirii copiilor a fost înregistrat în mediul urban în cazul persoanelor care locuiesc singure (4,6 ore), iar al timpului alocat îngrijirii adulților – în localitățile rurale în cazul cuplurilor cu copii sub 18 ani (3,3 ore pe zi) (Figura 21 și Tabelul 17 din Anexă).

Figura 21. Timpul mediu alocat activităților de îngrijire în rândul populației de 15 ani și peste,
după tipul gospodăriei pe medii, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

Munca de îngrijire ca activitate secundară

Rata de participare a populației la activități de îngrijire ca activitate secundară (muncă desfășurată în paralel cu alte activități considerate de populație ca principale), a fost de 10,3%, inclusiv 6,2% la bărbați, 13,7% la femei, 13,2% în mediul urban și 7,7% în mediul rural. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată (27,2%) a fost înregistrată la persoanele de 25-34 ani. În calitate de activitate secundară, preocuparea de bază a populației a fost îngrijirea copiilor din gospodărie/familie (9,5%),în care au fost implicate cel mai mult femeile (12,8%) și locuitorii localităților urbane (12,5%) (Tabelul 19 din Anexă).

Durata medie a timpului de participare la activități de îngrijire, ca activitate secundară, a fost de 4,5 ore pe zi (pentru persoanele care au desfășurat aceste activități), cu valori mai ridicate în rândul femeilor și a locuitorilor din mediul urban (câte 4,7 ore), precum și a persoanelor de 15-24 ani (5,0 ore) și 25-34 ani (4,7 ore pe zi).

Timpul mediu alocat activitățile de îngrijire, ca activități secundare, a depășit de 2 ori timpul mediu alocat acestor activități ca activități principale, atât pentru întreaga populației, cât și în distribuția pe sexe și medii (Figura 22 și Tabelele 13 și 20 din Anexă).

Figura 22. Timpul mediu alocat serviciilor de îngrijire, ca activități principale și secundare,
în rândul populației de 15 ani și peste, pe sexe și medii, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

În funcție de vârstă, cea mai mare diferență a fost înregistrată la grupa tinerilor de 15-24 ori, unde timpul alocat serviciilor de îngrijire ca activități secundare (5,0 ore) a fost de 2,4 ori mai mare față de timpul de participare la activitățile de îngrijire ca activități principale (2,1 ore pe zi) (Figura 23 și Tabelele 13 și 20 din Anexă).

Figura 23. Timpul mediu alocat serviciilor de îngrijire, ca activități principale și secundare,
în rândul populației de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă, în anul 2025, ore (timp de participare)

Descarcă datele în format .xlsx

Munca casnică și de îngrijire neplătite în cadrul Agendei de dezvoltare durabilă - indicatorului ODD 5.4.1

În baza rezultatelor cercetării „Utilizarea timpului” au fost estimat indicatorul privind Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite (ODD 5.4.1 ) de monitorizare a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) 5 “Recunoașterea și aprecierea îngrijirii și lucrului casnic neplătit prin furnizarea de servicii publice, infrastructură și politici de protecție socială” prin calcularea inclusiv a sub-indicatorilor din componența acestuia precum urmează.

 1. Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite  

În anul 2025, populația cu vârsta de 15 ani și peste a alocat, în medie, 15,7% din timpul zilnic(24 de ore) pentru activități casnice și de îngrijire neplătite, cu 2,2 puncte procentuale mai mult decât în anul 2012. Femeile au dedicat acestor activități 19,1% din timpul zilnic, de peste 1,6 ori mai mult decât bărbații, care au alocat 11,7% din timpul lor zilnic. Disparitățile de gen au fost mai accentuate în mediul rural, unde ponderea timpului alocat muncii casnice și de îngrijire neplătite de către femei (19,4%) a depășit cu 7,5 puncte procentuale nivelul înregistrat în rândul bărbaților (11,9%) (Figura 24 și Tabelele 21 și 22 din Anexă).

Figura 24. Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite,
în rândul populației de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza datelor pe grupe de vârstă și sexe evidențiază existența disparităților de gen în toate categoriile de vârstă, femeile alocând în mod constant o proporție mai mare din timp pentru activități casnice și de îngrijire neplătite decât bărbații. La nivel general, diferența dintre femei și bărbați a fost de 7,4 puncte procentuale. În rândul femeilor, cea mai mare pondere a timpului dedicat acestor activități a fost înregistrată la grupa de vârstă 25–44 de ani, atingând 21,9%. Tot această categorie de vârstă a înregistrat și cea mai pronunțată disparitate de gen, diferența dintre femei și bărbați fiind de 8,8 puncte procentuale. În cazul bărbaților, cea mai ridicată proporție a timpului alocat muncii casnice și de îngrijire neplătite a fost observată în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste (Figura 25 și Tabelele 21 și 22 din Anexă).

Figura 25. Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite,
pe grupe de vârstă și sexe, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Aceste rezultate evidențiază rolul important al responsabilităților casnice și de îngrijire în structura zilnică a timpului femeilor, indiferent de vârstă.

Durata medie zilnică alocată de populației muncii casnice și de îngrijire neplătite a constituit 3,8 ore pe zi. În cadrul acestora, ca activitate umană, predomină munca casnică neplătită cu 89,5%, muncii de îngrijire neplătite revenindu-i 10,5%.

 2. Proporția timpului alocat pentru munca casnică neplătită  

În anul 2025, munca casnică neplătită a reprezentat 14,1% din timpul zilnic al populației de 15 ani și peste, în creștere cu 2,4 p.p. față de anul 2012. Femeile au alocat acestor activități în medie 17,0% din timpul zilnic, de 1,7 ori mai mult decât bărbații, care au dedicat 10,6% din timpul lor zilnic. Disparitățile de gen s-au manifestat atât în mediul urban, cât și în cel rural, diferența dintre femei și bărbați fiind de 6,2 p.p. în mediul urban și de 6,6 p.p. în mediul rural (Figura 26 și Tabelele 21 și 22 din Anexă).

Figura 26. Proporția timpului alocat pentru munca casnică neplătită,
în rândul populației de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Analiza pe grupe de vârstă și sexe arată că, cea mai mare proporție a timpului alocat muncii casnice neplătite a fost înregistrată în rândul persoanelor de 65 de ani și peste, atât la femei (18,5%), cât și la bărbați (12,8%). Acestea au fost urmate de persoanele din grupa de vârstă 55–64 de ani (cu valori de 18,3% pentru femei și 12,1% pentru bărbați). Totodată, cea mai pronunțată disparitate de gen a fost observată în categoria de vârstă 25–44 de ani, unde diferența dintre timpul femeilor și bărbaților a atins 7,8 p.p. (Figura 27 și Tabelele 21 și 22 din Anexă).

Figura 27. Proporția timpului alocat pentru munca casnică neplătită,
pe grupe de vârstă și sexe, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

 3. Proporția timpului alocat pentru munca de îngrijire neplătită

Proporția timpului alocat muncii de îngrijire neplătită, ca activitate umană principală, a constituit 1,7%, menținându-se la nivelul a. 2012. Acest indicator a înregistrat o valoare mai mare la femeile din mediul urban (2,5%) comparativ cu cel rural (1,7%) (Figura 28 și Tabelele 21 și 22 din Anexă). 

Figura 28. Proporția timpului alocat pentru munca de îngrijire neplătită,
în rândul populației de 15 ani și peste, pe sexe și medii, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția datelor pe grupe de vârstă și sexe evidențiază faptul că, activitățile de îngrijire sunt caracteristice în special populației tinere, în timp ce în rândul persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani acestea înregistrează valori reduse. Cea mai mare proporție a timpului alocat activităților de îngrijire a fost înregistrată în grupa de vârstă 25–44 de ani, atât în cazul femeilor (4,4%), cât și al bărbaților (2,5%). Aceste valori reflectă implicarea mai intensă a persoanelor din această categorie de vârstă în îngrijirea copiilor și a altor membri ai gospodăriei care necesită asistență și suport (Figura 29 și Tabelele 21 și 22 din Anexă).

Figura 29. Proporția timpului alocat pentru munca de îngrijire neplătită,
pe grupe de vârstă și sexe, 2025, %

Descarcă datele în format .xlsx

Anexă:

• Servicii casnice și de îngrijire neplătite, semestrul II 2025 (22 tabele, 29 figuri format MS-Excel)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
² Cercetarea Utilizarea timpului (în engleză Time Use Survey - TUS) a fost realizată în conformitate cu Metodologia cercetării Utilizarea timpului, elaborată în baza Ghidului Departamentului de Statistică al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), „Prestarea de servicii pentru consum propriu: Ghid de măsurare (Îndrumări privind implementarea modulului adițional al OIM privind prestarea de servicii pentru consum propriu în anchetele forței de muncă naționale)”.
Populația țintă a fost populația cu reședință obișnuită cu vârsta de 15 ani și peste, care locuiește în gospodării private pe teritoriul Republicii Moldova (au fost excluse persoanele sub vârsta de muncă și persoanele care locuiau în unități colective sau instituționale).
Reședință obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Cercetarea a fost realizată în semestrul II 2025 ca modul adițional la Ancheta forței de muncă, în conformitate cu Metodologia cercetării Utilizarea timpului. Clasificarea activităților umane s-a realizat în corespundere cu Clasificarea internațională a activităților pentru statisticile privind utilizarea timpului (ICATUS-2016) , care include următoarele 9 grupe de bază, numite „diviziuni majore”:

• Ocupare și activități conexe;
• Producere de bunuri pentru consum propriu;
• Servicii casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei;
• Servicii neplătite de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei;
• Munca neplătită a voluntarilor, a stagiarilor și alte munci neplătite;
• Studiu/Învățare;
• Socializare și comunicare, participare comunitară și practica religioasă;
• Cultură, agrement, mass-media și practici sportive;
  din care: lectură (cititul), pentru petrecerea timpului liber;
• Îngrijire personală și întreținere (somn, igienă și sănătate personală, servitul mesei).

Obiectivul principal al cercetării a fost măsurarea timpului utilizat de persoane pe parcursul unei zile (24 ore), inclusiv estimarea timpului alocat serviciilor prestate pentru consumul propriu, al familiei, asigurând, astfel, producerea datelor actualizate pentru indicatorul de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) 5.4.1 „Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătite”, estimat în conformitate cu metadatele ODD globale.
Principalii indicatori rezultați sunt: 1. Timpul petrecut: durata medie zilnică a activităților pentru toate persoanele, indiferent de faptul dacă au realizat sau nu aceste activități (ore și minute pe zi / 24 ore); 2. Timpul de participare: durata medie zilnică a activităților pentru persoanele care au realizat aceste activități (ore și minute pe zi / 24 ore); 3. Rata de participare a populației la realizarea activităților (procente).
Pentru mai multe detalii: A se vedea comunicatul BNS din 16.06.2026 Utilizarea timpului în Republica Moldova.
³ Ancheta forței de muncă (AFM) este o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei forței de muncă în gospodării.
⁴ În acest comunicat sunt prezentate rezultatele cercetării pentru 2 din cele 9 diviziuni majore ICATUS: 3. Servicii casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei și 4. Servicii neplătite de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei.
⁵ „Timpul petrecut” sau durata medie zilnică pentru toate persoanele s-a calculat prin împărțirea timpului total (numărului total de ore) alocate activității la numărul total de persoane dintr-o anumită (sub)populație.
⁶ „Timpul de participare” sau durata medie zilnică pentru persoanele participante s-a obținut prin împărțirea timpului total alocat activității la numărul total de persoane care au participat la realizarea acestei activității.
⁷ Rata de participare reprezintă procentul populației care a raportat realizarea activității. Aceasta se calculează prin împărțirea numărului total de persoane care au participa la realizarea activității la numărul total de persoane dintr-o anumită (sub)populație.
⁸ „Servicii casnice neplătite pentru membrii gospodăriei și familiei” (sau munca casnică neplătită) (diviziunea majoră 3 conform ICATUS) includ: gătitul mâncării, servitul mesei sau a băuturilor, spălatul vaselor; curățenia și ordinea în interior și exterior; îngrijirea animalelor de companie; decorare sau reparații minore, întreținere clădiri, bunuri de folosință îndelungată, vehicule, utilaje; spălat, reparat sau întreținere haine, textile, încălțăminte; realizarea cumpărăturilor, a bunurilor și serviciilor; plata facturilor, etc.
⁹ Grupele agregate de activități casnice sunt următoarele:

• Managementul gospodăriei include: Plata facturilor, gestionarea bugetului, activități administrative, planificare, organizare; Cumpărături / achiziționarea / și /sau achiziționarea de bunuri;
• Pregătirea și servirea meselor;
• Curățenie, întreținerea locuinței, îngrijirea animalelor de companie include:Curățenie în locuință și în exterior, decorarea și întreținerea spațiilor (proprii) de locuit, a bunurilor de folosință îndelungată și a altor obiecte; eliminarea deșeurilor menajere și reciclarea; îngrijirea animalelor de companie.

¹⁰ „Servicii neplătite de îngrijire a membrilor gospodăriei și familiei” (sau munca neplătită de îngrijire) (diviziunea majoră 4 conform ICATUS) includ: îngrijirea copiilor (hrănire, îngrijiri medicale etc.); ajutorul în procesul de învățare, instruire; discutarea cu copii, cititul copiilor; jocuri si sporturi cu copiii; însoțirea copiilor la diverse activități (sportive, extrașcolare, cercuri etc.); îngrijirea pasivă sau supravegherea copiilor (fără implicare directă); îngrijire fizică, asistență practică sau sprijin emoțional adulților, inclusiv cu dizabilități, boală sau neputincioși, care necesită asistență etc.; îngrijirea pasivă sau supravegherea (fără implicare directă) a adulților etc.

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă
• Metodologia cercetării Utilizarea timpului

Informații relevante:

• Rezultatele cercetării Utilizarea timpului din a. 2012
• Ghidul ILO: Own-use provision of services: Measurement guide (Guidance on implementing the ILO add-on module for own-use provision of services in national labour force surveys
• International Classification of Activities for Time-Use Statistics 2016 (ICATUS)
• ICATUS-2016, page 104, Annex 1.2 „Correspondence of ICATUS 2016 and the activity coding list as defined by Eurostat in the Harmonised European Time Use Surveys (HETUS) 2008)”.
• Eurostat, Harmonised European Time Use Surveys (HETUS)
• ILO / ILOSTAT, Statistics on unpaid work
• SDG Indicators. Global indicator framework for the Sustainable Development Goals and targets of the 2030 Agenda for Sustainable Development.
• UNSD > Demographic Social > Time Use > Time use statistics