Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2015 evoluţia proceselor demografice se caracterizează prin creştere faţă de anul 2014 atât a natalităţii, cât şi a mortalităţii generale, la fel şi a valorii indicatorului de scădere naturală a populaţiei. Pe parcursul perioadei analizate  rata totală de fertilitate rămîne a fi scăzută (1,24 – 1,30 naşteri la o femeie).

Tabelul 1.  Evoluţia principalilor  indicatori demografici în anii 2012–2015

Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2016 a constituit 3553,1 mii persoane, din care 1511,1 mii (42,5%) – populaţia urbană şi 2042,0 mii (57,5%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1844,0 mii persoane) – femei şi 48,1% (1709,1 mii persoane) – bărbaţi, menţinîndu-se, astfel, proporţiile anului precedent.

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal nivelului scăzut al natalităţii. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii copiilor (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,0% (-298,2 mii persoane), şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,7% (+39,3 mii persoane).

Natalitateа şi fertilitatea.  Numărul născuţilor-vii în anul 2015 a fost de 38610, rata natalităţii constituind 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori (nivelul anului 2014).

Nivelul natalităţii în localităţile rurale (12,3‰)  este mai înalt decât în localităţile urbane (9,0‰).

Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete. În 2015, din numărul copiilor născuţi-vii 51,7% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete. 

Majoritatea copiilor  s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală.

În funcţie de greutate la naştere, 94,6% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,7%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani. Se păstrează tendinţa de micşorare a numărului născuţilor de mame în vârstă sub 20 de ani, reprezentând 7,5% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 7,7% – în anul 2014.

Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 24,9 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică (24,1 ani) decât mamele din mediul urban (26,5 ani).

În anul de referinţă s-a înregistrat o scădere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind 44,3%, pe când ponderea născuţilor-vii de rangul II a crescut. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural.

Conform situaţiei juridice, în anul 2015 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 8471 (21,9% din numărul total al născuţilor-vii), cu 2,9 la sută mai mult decât în 2014.

Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în mun. Chişinău (8,4‰), mun. Bălţi (9,6‰), precum şi în raioanele: Ocniţa (a cîte 8,9‰), Basarabeasca (9,3‰), Cimişlia (9,5‰), Briceni (9,8‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în: Cantemir (12,3‰), Ialoveni şi Străşeni ( a cîte 12,4‰), Călăraşi(12,5‰), Dubăsari şi Ştefan-Vodă( a cîte 12,6‰), Sîngerei şi Leova (a cîte 12,8‰), Ungheni (12,9‰), Făleşti (13,0‰), Şoldăneşti (13,1‰), Criuleni (13,5‰).

Mortalitatea. În anul 2015 au decedat 39906 persoane, cu 412 persoane (1,0%) mai mult comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 11,2 decedaţi la 1000 locuitori.  Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 8,8 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 13,1. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în mun. Chişinău (7,9‰), mun. Bălţi (9,1‰), în raioanele: Cahul şi  Ialoveni ( a cîte 10,1‰), Dubăsari (10,3‰), UTA Găgăuzia (10,4‰), Cantemir (10,5‰), iar cele mai înalte rate – în raioanele: Donduşeni (16,6‰), Briceni (15,1‰), Edineţ (14,5‰), Drochia, Floreşti şi  Rîşcani (a cîte 14,3‰), Glodeni şi Ocniţa (14,2‰).

Structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de deces practic nu s-a schimbat: analogic anilor anteriori, cele mai multe decese (57,7%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (15,3%), bolile aparatului digestiv (9,4%), accidentele, intoxicaţiile şi traumele (6,9%), bolile aparatului respirator (4,6%).

Mortalitatea masculină, specificată pe cauze de deces, diferă de cea feminină. „Supramortalitatea masculină” a fost de 2,9 ori mai mare – bolilor infecţioase şi parazitare de 3,9 ori - în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor, de 2,6 ori – bolilor aparatului respirator şi de 1,5 ori – tumorilor. „Supramortalitatea  feminină”  s-a  înregistrat  numai în cazul  bolilor  aparatului  circulator  de 11,6% .

Mortalitatea generală pe cauze de deces diferă semnificativ şi în profil teritorial. Decesele cauzate de boli ale aparatului circulator au fost mai pronunţate în partea de nord al Republicii Moldova, în Mun. Bălţi, în raioanele: Briceni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti şi Soroca;  de tumori – în Mun. Bălţi, UTA Găgăguzia, Orhei, Drochia, Cahul, Hînceşti, Soroca, Anenii Noi, Ialoveni, Ungheni şi Floreşti; de boli ale aparatului digestiv cele mai pronunţate au fost în zona centrala a ţării – în Anenii Noi, Călăraşi, Hînceşti, Ialoveni, Orhei, Străşeni, Teleneşti şi Ungheni. Cel mai înalt nivel al mortalităţii provocat de cauzele externe s-a înregistrat în Mun.Bălţi, şi în raioanele: Hînceşti, Orhei, UTA Găgăguzia şi Floreşti; de boli ale aparatului respirator în Briceni, Drochia, Ungheni şi UTA Găgăguzia.

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2015, a fost de 375, rata mortalităţii infantile constituind 9,7 decedaţi în vârstă sub un  an la 1000 născuţi-vii. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Floreşti, Soroca, Anenii Noi, Dubăsari, Cahul, Cantemir (3,1-5,8‰), iar cele mai înalte - în raioanele: Cimişlia, Ocniţa, Basarabeasca, Rezina, Călăraşi, Glodeni, Hînceşti (14,1-24,4‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 46,9% din totalul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 25,3%, bolile aparatului respirator – 10,9%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele – 4,5%.

Speranţa de viaţă la naştere în 2015  s-a schimbat nesemnificativ în comparaţie cu 2014 şi constituie 71,6 ani. Femeile trăiesc mai mult decât  bărbaţii în medie cu 8 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, cu 4,2 ani.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în anii 2012-2015

Nupţialitatea şi divorţialitatea. În 2015 s-au încheiat 24,7 mii căsătorii, cu 3,5 la sută mai puţin comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 7,0 căsătorii la 1000 locuitori.

Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2014, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (38,9%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (40,4%). Vârsta medie la prima căsătorie pentru bărbaţi şi  femei a fost de 27 ani.

Căsătoriile pe medii după vârsta soţiilor se reprezintă astfel: 11,6% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 3,9%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2015, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru bărbaţi şi 83,2% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 16,5% la bărbaţi şi 15,4% la femei, iar proporţia persoanelor văduve care s-au recăsătorit a constituit respectiv 0,8% şi 1,3%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârile judecătoreşti a fost în 2015 de 11,2 mii, cu 0,6% mai mult faţă de anul 2014 revenind în medie 3,2 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2015 din totalul divorţurilor, au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani (26,6%), 5-9 ani (27,3%), urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 10-14 ani (14,0%), 15-19 ani (9,1%), 20 ani şi peste (23,0%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.  

Migraţia populaţiei. Migraţia externă. Pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2236 persoane². Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu în Rusia a constituit 961 persoane, Ucraina – 312, S.U.A. – 287, Germania – 253, Israel – 174. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. În mare parte emigranţii, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie 13,2% din total.

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi imigraţie. În anul 2015³, permis de şedere (permanentă şi temporară)  au primit 4209 cetăţeni străini şi 744 repatriaţi. După scopul sosirii aceştia se caracterizează astfel: la studii – 19,4%, la muncă – 28,5%, imigraţia de familie – 34,3 şi alte cauze 17,8%.

Migraţia internă.Pe parcursul anului 2015, şi-au schimbat domiciliul în interiorul ţării 38,7 mii persoane. Intensitatea migraţiei interne poate fi măsurată după numărul de sosiri şi plecări la 1000 de locuitori. Indicele de mobilitate al populaţiei, în anul 2015, a  înregistrat o valoare de 10,9 persoane la 1000 de locuitori comparativ cu 10,1 în anul 2014.

Intensitatea de plecări este mai mare în 19 raioane faţă de media pe ţară. Cel mai mare număr relativ de plecări s-a constatat în raioanele: Briceni, Donduseni, Drochia, Edineţ, Floreşti, Făleşti, Glodeni, Ocnita, Rîşcani, Soroca, Călăraşi, Hincesti, Nisporeni, Orhei, Rezina, Straseni, Teleneşti, Ungheni, Căuşeni,  Cantemir, Cimislia, Leova şi Ştefan Vodă (10-14 plecaţi la 1000 locuitori), iar 15 - în raionul  Dubăsari si Soldăneşti. Ca şi în anul precedent un număr mai mic de plecări au fost în municipiul Bălţi, raioanele Anenii Noi, Ialoveni, Basarabeasca, Cahul, Taraclia şi UTA Găgăuzia (mai puţin de 9 plecaţi la 1000 locuitori).

Intensitatea de sosiri a fost mai mare în municipiul Chişinău (16 sosiţi la 1000 locuitori). In termeni absoluţi, cele mai multe sosiri  au fost înregistrate în municipiul Chişinău (13 mii persoane), municipiul Bălţi  (1,4 mii persoane) şi în raioanele Soroca, Ialoveni, Orhei, Străşeni, Cahul şi Ungheni (1,0 mii persoane). Soldul pozitiv al migraţiei interne este întîlnit  în municipiile Chişinău şi Bălţi, în raioanele Ialoveni şi Străşeni.

In mare parte, migranţii interni (mai mult de 89%) sunt persoanele în vârstă apta de muncă, cu o predominanţă a grupei de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri / plecări, privit prin prisma de gen, a constituit 57% femei şi respectiv 43% bărbaţi. Aproximativ 2/3 din numărul total al populaţiei care şi-au schimbat locul de trai în anul 2015 provin din mediul rural.

• Anexă

Persoana de contact:

Tatiana Isai
Secţiei statistica demografică
Tel. 0 22 73 37 77