Situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2016.

Persoanele cu dizabilităţi reprezintă aproximativ 5 la sută din populaţia ţării

Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova este de 182,0 mii persoane, inclusiv 11,7 mii copii cu vîrsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 5,1% din populaţia totală a ţării, iar copiii cu dizabilităţi constituie 1,7% din numărul total al copiilor din Republica Moldova.

Figura 1. Numărul estimat al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova¹, 2012-2016

În medie la 10 mii locuitori revin 512 persoane cu dizabilităţi şi 172 copii cu dizabilităţi la 10 mii copii cu vîrsta de 0-17 ani respectiv. Aproape fiecare a şaptea persoană cu dizabilitate se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă².

Figura 2. Rata dizabilităţii totale pe sexe, la 10 mii locuitori, 2012-2016

Fiecare a doua persoană cu dizabilitate este bărbat

În aspect de gen, ponderea bărbaţilor în structura persoanelor cu dizabilităţi este mai mare şi constituie 52,5%, iar la 10 mii bărbaţi revin în medie 559 bărbaţi cu dizabilităţi comparativ cu 469 pentru femei.

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi primesc pensie de dizabilitate

Din total persoane cu dizabilităţi, 181,1 mii persoane sunt la evidenţa organelor asigurării sociale de stat, iar circa 0,9 mii persoane sunt persoane cu dizabilităţi aflate în evidenţa organelor de forţă.

În structura persoanelor cu dizabilităţi la evidenţa organelor de asigurări sociale, pensionarii de dizabilitate reprezintă 75%, iar beneficiarii de alocaţii circa 25%. Pe parcursul anului 2016 circa 135 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de pensii de dizabilitate, iar 46 mii persoane au beneficiat de alocaţii sociale, dat fiind faptul că nu întrunesc condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei.

Persoanele cu dizabilităţi preponderent sunt din mediul rural

Persoanele cu dizabilităţi în proporţie de 62 la sută sunt din mediul rural, iar comparativ cu anul 2012 ponderea lor s-a majorat cu 1,5%. Astfel, rata dizabilităţii pentru mediul rural constituie 554 persoane la 10 mii locuitori, comparativ cu 451 persoane cu dizabilităţi la 10 mii locuitori din mediul urban.

Dizabilitatea survine după vîrsta de 30 ani şi este preponderent cauzată de boli obişnuite

Din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi aflate la evidenţa organelor asigurării sociale predomină persoanele care au vîrsta de 55-64 ani (41,2%) şi 30-54 ani (38,4%).

Dacă ne referim la cauza care a determinat stabilirea dizabilităţii, constatăm că, în proporţie de 96 la sută din cazuri, dizabilitatea a survenit în urma unei boli obişnuite şi aproape 2 la sută pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă (vezi tabelul 1). Fiecare al zecelea pensionar avînd dizabilitate severă (gradul I).

Tabelul 1. Repartizarea pensionarilor cu dizabilităţi pe categorii şi grupe de vîrstă, 2012-2016

Beneficiari de alocaţii sociale de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilităţi din copilărie

În anul 2016 se atestă o reducere cu 3,2% a numărului de persoane cu dizabilităţi care sunt beneficiari de alocaţii sociale comparativ cu anul 2012. Aproape fiecare al doilea beneficiar este persoană cu dizabilitate din copilărie, iar fiecare al patrulea beneficiar este copil în vîrstă de pînă la 18 ani. Femeile reprezintă 41 la sută în structura beneficiarilor, iar persoanele din mediul rural reprezintă circa 67 la sută.

Tabelul 2. Numărul persoanelor cu dizabilităţi beneficiari de alocaţii sociale de stat, 2012-2016

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate în descreştere

Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, în anul 2016 s-au adresat pentru a fi expertizate 15,2 mii persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate 12,6 mii persoane (83%), inclusiv 10,9 mii adulți (81%) și 1,7 mii copii (98%). Astfel, în anul 2016 în medie la 10 mii locuitori în vîrstă de 18 ani şi peste revin 38 persoane cu dizabilitate primară, comparativ cu 44 persoane la 10 mii locuitori în anul 2012. La 10 mii copii revin 24 cazuri noi de dizabilitate, comparativ cu 21 cazuri în anul 2012.

Figura 3. Persoane cu dizabilitate primară la 10 mii locuitori de vîrsta respectivă, 2012-2016

Rata dizabilităţii primare este mai mare în rîndul bărbaţilor şi persoanelor cu vîrsta de peste 50 ani

Figura 4. Rata dizabilităţii primare pe grupe de vîrstă la 10 mii locuitori de vîrsta respectivă, 2012-2016

Majoritatea adulților recunoscuți cu dizabilitate pentru prima dată sunt în vîrstă aptă de muncă

Circa 94 la sută din persoanele cu dizabilitate primară sunt în vîrstă aptă de muncă, iar circa 64 la sută din ei sunt din mediul rural. Rata dizabilităţii primare în cazul persoanelor în vîrstă aptă de muncă a înregistrat tendinţe uşoare de scădere în ultimii ani. În anul 2016, la 10 mii locuitori în vîrstă aptă de muncă revin 44 persoane cu dizabilitate primară.

Figura 5. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă aptă de muncă, 2012-2016

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilitate pentru prima dată au dizabilitate accentuată

Conform gradului de dizabilitate menţionăm că 18,9% sunt persoane cu dizabilitate severă (gradul I), 50,9% cu dizabilitate accentuată (gradul II) şi 30,2% cu dizabilitate medie (gradul III). Totodată, în structura persoanelor cu grad sever de dizabilitate, ponderea femeilor constituie 34,6%, 37,5% din persoanele cu dizabilitate accentuată și 41,7% din total persoane cu dizabilitate medie. Comparativ cu anii precedenți ponderea persoanelor cu dizabilitate accentuată a scăzut, dar a crescut în cazul persoanelor cu dizabilitate severă.

Figura 6. Structura persoanelor cu dizabilitate primară după gradul de dizabilitate, 2013-2016

Rata dizabilităţii primare este mai mare în mediul rural constituind 63,0% în anul 2016. Comparativ cu anii precedenţi la adulți se constată o reducere a ratei dizabilităţii primare atît în mediul urban, cît și în mediul rural, în timp ce la copii dimpotrivă se atestă o creștere.

Figura 7. Rata dizabilităţii primare la 10 mii locuitori, pe medii de reşedinţă, 2013-2016

Dizabilitatea primară este determinată în principal din cauza tumorilor și bolilor aparatului circulator

Cauzele principale care determină dizabilitatea primară sunt tumorile (18,5%), bolile aparatului circulator (17,7%), după care urmează bolile sistemului osteo – articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv (11,0%). În cazul a peste o mie de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza bolilor sistemului nervos (8,9%), iar circa nouă sute din cauza bolilor aparatului digestiv (7,1%). Pentru populaţia din mediul urban în structura dizabilităţii primare predominante rămîn a fi tumorile (21,8%), iar în mediul rural bolile aparatului circulator (17,2%).

Figura 8. Distribuţia persoanelor cu dizabilitate primară după maladiişi mediu de reşedinţă, în anul 2016

În anul 2016, constatăm că printre maladiile care determină gradul de dizabilitate severă în proporţie de 36,7% sunt tumorile, 14,1% din cazuri sunt determinate de bolile aparatului circulator, după care urmează bolile sistemului nervos - 9,6%. Dizabilitatea accentuată este acordată preponderent persoanelor care suferă de boli ale aparatului circulator – 21,0% şi tumori – 17,6%. În cazul dizabilităţii medii în topul afecţiunilor se plasează bolile aparatului circulator -14,3% şi bolile sistemului nervos – 12,9%. În categoria altor boli sunt incluse tuberculoza, bolile ochiului şi anexelor, bolile aparatului respirator, care însă ocupă ponderi mai mici în structura dizabilităţii.

Figura 9. Structura dizabilităţii primare după grade şi forme de boală, în anul 2016

Dizabilitatea la o vîrstă mai timpurie este determinată în principal din cauza malformațiilor și tulburărilor mentale și de comportament

Copiii sunt recunoscuți cu dizabilitate preponderant din cauza malformațiilor congenitale (24,0%) și tulburărilor mentale și de comportament (22,7%), iar în cazul persoanelor adulte, începînd cu 18 ani și peste preponderent din cauza tumorilor. Astfel, pentru persoanele cu vîrsta 18-29 ani, dizabilitatea primară a fost stabilită în proporţie de 15,9% din cauza tumorilor și 13,4% din cauza tulburărilor mentale şi de comportament. Persoanele cu vîrsta 30-39 ani cel mai des au fost recunoscute cu dizabilitate avînd tumori (17,7%) și tuberculoză (12,4%). Pentru grupul de vîrstă 40-49 ani în top sunt tumorile (20,3%) și bolile aparatului circulator (13,9), iar începînd cu vîrsta de 50 ani, dat fiind faptul că, structura morbidităţii generale a populaţiei este dominată de bolile caracteristice acestei vîrste, respectiv şi dizabiltatea primară este determinată în cea mai mare măsură de boli ale aparatului circulator (27,5%), la care se adaugă tumorile (21,7%).

Dizabilitatea repetată şi fără termen de reexpertizare

Numărul persoanelor reexpertizate s-a redus în ultimii 5 ani

Dizabilitatea repetată reprezintă expertizarea repetată a capacităţilor vitale pentru aprecierea reabilitării sau agravării stării de sănătate a persoanei şi reacordarea gradului de dizabilitate. Pe parcursul anului 2016 au fost expertizate repetat 48,9 mii persoane, cu 4,5% mai puţin comparativ cu anul precedent (46,8 mii persoane). Ponderea persoanelor reîncadrate în grad de dizabilitate după reexpertizare rămîne practic constantă, constituind 98,5% în anul 2016.

Numărul persoanelor cu dizabilitate stabilită fără termen³ de reexpertizare este în continuă scădere

Există o tendinţă stabilă de diminuare a numărului de persoane cărora li s-a stabilit grad de dizabilitate fără termen de reexpertizare atît pentru încadrarea primară, cît şi încadrarea repetată într-un anumit grad. Dizabilitatea fără termen de reexpertizare a fost stabilită pentru 3,3% din total persoane cu dizabilitate primară (420 persoane) şi pentru 11,2% (5380 persoane) din cei reîncadraţi într-un anumit grad de dizabilitate. Totodată, din numărul total al persoanelor încadrate repetat în grad de dizabilitate fără termen de reexpertizare 11,4% - copii, 10,7% sunt femei în vîrstă de 57 ani şi peste, iar 8,7% - bărbaţi cu vîrsta de 62 ani şi peste.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi

Mărimea medie a pensiei de dizablitate este mai mică decît mărimea medie a pensiei per total

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate⁴ la 1 ianuarie 2017 a constituit 1018,3 lei, comparativ cu 1275,2 lei pentru total pensionari. În funcţie de gradul de dizabilitate mărimea acesteia variază de la 646,7 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, pînă la 1273,1 lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu anul 2012 mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat în medie cu 30,6%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total a crescut cu 33,2%. Pentru participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl şi militarii în termen mărimea medie a pensiei a constituit 2340,7 lei.

Figura 10. Mărimea medie a pensiei de dizabilitate după categorii de pensii, 2012-2016

Alocaţii sociale mai mari primesc copiii cu dizabilităţi severe şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie

Persoanele cu dizabilităţi beneficiază şi de anumite prestaţii sociale sub formă de compensaţii, alocaţii, indemnizaţii, ajutor social, etc. Astfel, persoanele cu dizabilităţi care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea dreptului la pensie, din bugetul asigurărilor sociale de stat pot beneficia de alocaţii sociale de stat. În anul 2016, mărimea medie a alocaţiei sociale de stat pentru toate categoriile de beneficiari a constituit 405,6 lei, fiind în creştere cu 63,4 % faţă de anul 2012. Cuantumul alocaţiei este mai mare la copiii în vîrstă de pînă la 18 ani cu dizabilităţi severe (539,5 lei) şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie (526,8 lei).

Mai puţini beneficiari de alocaţii de îngrijire, alocaţii lunare, suport financiar și compensații pentru transport comparativ cu anul precedent

Persoanele cu dizabilitate severă beneficiază şi de alocaţie pentru îngrijire. În anul 2016 aceasta s-a majorat, constituind 711,4 lei. De această alocaţie, au beneficiat 15,3 mii persoane cu dizabilităţi.

Persoanele cu dizabilităţi de pe urma războiului beneficiază de alocaţii lunare de stat. În anul 2016, numărul acestor beneficiari a constituit 2,8 mii persoane cu dizabilităţi. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul acestei alocaţii este de 722 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 574 lei şi dizabilitate medie – 511 lei.

Totodată, de suport financiar au beneficiat 160,7 mii persoane cu dizabilităţi a căror cuantum după indexarea pensiei nu a depăşit 1500 lei. Pentru o persoană cu dizabilitate severă cuantumul acestei alocaţii este de 180 lei, pentru cei cu dizabilitate accentuată – 120 lei şi dizabilitate medie – 100 lei.

Pentru compensarea parţială a călătoriilor în transportul public urban, suburban şi interurban, de către autorităţile administraţiei publice locale sunt alocate compensaţii pentru transport, cuantumul mediu al căreia constituie 46 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi copii cu dizabilităţi şi 23 lei/lunar pentru persoanele cu dizabilităţi accentuate. În anul 2016 au beneficiat de aceste compensaţii 147,3 mii persoane cu dizabilităţi. De asemenea, 14,1 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor au beneficiat de compensaţii anuale de transport, în mărime de 800 lei. Numărul acestor beneficiari a crescut cu 3,7% comparativ cu anul 2015.

Pe parcursul anului 2016, circa 49 mii persoane au beneficiat de ajutoare materiale în mărime medie de 607,0 lei, iar 7,6 mii familii care au la întreţinere copii cu dizabilităţi au beneficiat de ajutoare în mărime de 585,0 lei.

Servicii sociale

Serviciile sociale primare se acordă la nivel de comunitate şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială. Unul din aceste servicii sunt cantinele de ajutor social, care au menirea de a oferi beneficiarilor alimentaţia necesară pentru o perioadă de cel mult 30 zile în trimestru. Pe parcursul anului 2016 au activat 68 cantine sociale, care au deservit în medie 7,7 mii persoane lunar, inclusiv persoane cu dizabilităţi. Costul mediu al unui prînz, conform a constituit 15,8 lei/persoană/zi comparativ cu 23 lei/persoană/zi în anul precedent.

Serviciile sociale specializate pot fi prestate atît la nivelcomunitar, cît şi raional sau naţional. În anul 2016, activau 18 centre de zi, 12 centre de plasament temporar, 38 centre multifuncţionale, 6 centre de reabilitare socio-medicală şi 31 centre de plasament de lungă durată care au prestat servicii sociale lunar pentru 12,2 mii persoane/familii adulte, vîrstnici, inclusiv persoane cu dizabilităţi.

Tabelul 3. Evoluţia numărului de beneficiari pe unele tipuri de servicii sociale specializate, 2013-2016

Servicii sociale cu specializare înaltă includ o combinaţie dintre serviciile socio-medicale specializate. Aceste servicii sunt prestate inclusiv şi în cele 6 instituţii rezidenţiale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi şi 2 instituţii pentru copii. În anul 2016, în instituţiile cu profil somatic 53% din beneficiari au fost persoane cu dizabilități, iar în instituţiile cu profil psihoneurologic 83% erau persoane adulte cu dizabilități. Durata medie de aflare a unei persoane în instituţiile date este de circa 9,6 ani în internatele psihoneurologice şi de 7,4 ani în cele de tip somatic.

Copii cu dizabilitate rămaşi fără ocrotire părintească

Cei mai mulţi dintre copiii rămaşi fără ocrotire părintească, inclusiv cu dizabilităţi sunt din mediul rural

La sfîrşitul anului 2016 în evidenţa organelor de asistenţă socială se aflau 16,3 mii copii rămaşi fără îngrijire părintească, inclusiv 0,5 mii cu dizabilităţi (3,3%). În proporţie de 72 la sută din aceşti copii sunt din mediul rural. Circa ¾ din copii sunt din grupul de vîrstă 7-15 ani.

Totodată, din 10,9 mii copii plasaţi sub tutelă/curatelă, 65 copii erau cu dizabilităţi (0,6%); din 686 copii plasaţi în serviciul asistenţă parentală profesionistă, 48 copii erau cu dizabilităţi (7,0%) şi respectiv 18 copii erau cu dizabilităţi (6,1%) din 296 copii plasaţi în cele 66 case de copii de tip familial.

Copii cu necesități speciale⁵

Majoritatea copiilor cu necesități speciale sunt integrați în şcolile obişnuite

Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul special, în anul de studii 2016/17 a constituit 860 persoane, diminuîndu-se comparativ cu anul de studii 2015/16 (cu 16,7%). Majoritatea elevilor din cadrul acestor instituţii (15 unităţi) sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 58,8%, cu auz slab – 18,4% şi cu vederea slabă – 14,7%, etc. În același timp, numărul de copii cu necesități speciale și cu dizabilități, integrați în școlile obișnuite a constituit 10130 persoane. Pentru susținerea acestor copii în cadrul a 183 instituții din mediul urban și 600 instituții din mediul rural au fost deschise Centre de Resurse pentru Educația Incluzivă.

Tabelul 4. Elevi cu cerinţe educaţionale speciale și cu dizabilități, după tipul instituţiei, 2012/13-2016/17

Nivelul de trai al gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi

Persoanele cu dizabilităţi severe sunt ocupate într-o proporţie mult mai mică

Conform estimărilor studiului selectiv în gospodării Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 46,9% din persoanele cu dizabilitate în vîrstă de 15 ani şi peste sunt ocupate în cîmpul muncii, comparativ cu 66,1% în cazul persoanelor fără dizabilitate. Nivelul de ocupare al persoanelor cu dizabilități este determinat de gradul de severitate, astfel încît în cazul persoanelor cu dizabilitate medie sunt ocupate 60,3%, persoanele cu dizabilitate accentuată în proporţie de 51,5%, iar cele cu dizabilitate severă - 13,6%.

Persoanele cu dizabilităţi sunt ocupate mai mult în agricultură, în special cele din mediul rural

După statutul ocupațional, preponderent persoanele cu dizabilităţi sunt angajate pe cont propriu în agricultură (69,0%), preponderent fiind cazul persoanelor din mediul rural (78,7%). Totodată, persoanele cu dizabilități din mediul urban în proporţie de 71,6% din total persoane ocupate sunt salariați.

Figura 11. Structura persoanelor cu dizabilităţi după statutul ocupaţional, în anul 2016

Ponderea persoanelor cu dizabilități în total salariați este mai mare în activitatea sănătate și asistență socială

Din numărul de salariați, la sfârșitul anului 2016, doar 0,9% reprezintă persoanele cu dizabilități. Ponderea persoanelor cu dizabilități în totalul salariaților este mai mare în activitățile: sănătate și asistență socială -1,8% din totalul salariaților din activitatea dată, urmată de industrie - 1,2%, agricultură, silvicultură și pescuit - 1,0%.

Salariații cu dizabilități activează preponderent în administrație publică, învățământ, artă, activități de recreere și în industrie

În rândul persoanelor salariate cu dizabilități fiecare a patra lucrează în administrație publică, învățământ, artă, activități de recreere, fie în industrie, iar fiecare a cincea activează în sănătate și asistență socială. În agricultură, silvicultură și pescuit sunt angajați aproape 8 la sută din totalul salariaților cu dizabilități.

Figura 12. Structura persoanelor cu dizabilităţi pe tipuri de activităţi, în anul 2016

Din total gospodării care au în componenţă persoane cu dizabilităţi, fiecare a patra gospodărie este formată doar din persoane cu dizabilităţi

În anul 2016 din total gospodării, 16,7% au avut în componenţa lor cel puţin o persoană cu dizabilitate. Din aceste gospodării, 24,4% erau formate doar din persoane cu dizabilităţi, iar restul 75,6% fiind gospodării în componenţa cărora erau şi alte persoane. Majoritatea gospodăriilor cu persoane cu dizabilităţi sunt gospodăriile în componenţa cărora persoana cu dizabilitate este un adult şi doar în cazul a 5,2% din gospodării, persoana cu dizabilităţi este copilul. În cazul a 9,9% din gospodării aveau în componenţă 2 persoane cu dizabilităţi, fiind înregistrate şi cazuri cu 3 persoane şi mai mult (0,3% din total gospodării cu persoane cu dizabilităţi).

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi sunt mai puţin dotate cu comodităţi

În general, gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi rămîn a fi în condiţii mai puţin avantajoase, dacă ne referim la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor. Astfel, aceste gospodării dispun de apeduct în interiorul locuinţei în proporţie de 60,2% comparativ cu 65,1% în cazul gospodăriilor fără persoane cu dizabilităţi, grup sanitar în interiorul locuinţei (WC) este disponibil pentru 33,2%, comparativ cu 44,5%. Cu un nivel inferior de dotare al gospodăriilor cu principalele utilităţi se confruntă în special persoanele cu dizabilităţi din mediul rural care, în proporţie de 45,6% dispun de apeduct în interiorul locuinţei, comparativ cu 86,5% în mediul urban şi doar 13,6% dispun de grup sanitar în interiorul locuinţei (WC) faţă de 68,6%.

Gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi mai rar îşi apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun

Prezenţa cel puţin a unei persoane cu dizabilitate în gospodărie influenţează nivelul de trai al acesteia. Astfel, gospodăriile care nu au în componenţă persoane cu dizabilităţi mai frecvent apreciază nivelul de trai ca fiind foarte bun sau bun (13,6%), pe cînd cele cu persoane cu dizabilităţi mai rar apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun (6,9%). La fel e şi în cazul aprecierii nivelului de trai comparativ cu anul precedent, unde ponderea celor care trăiesc mai rău este mai mare pentru gospodăriile cu cel puţin o persoană cu dizabilităţi (21,3% faţă de 17,2% gospodării fără persoane cu dizabilităţi).

Note

¹ Numărul total al persoanelor cu dizabilități este estimat în baza beneficiarilor de pensii pentru dizabilitate și ai alocațiilor sociale conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Informaţii şi Securitate, Departamentul Instituţii Penitenciare, Ministerul Apărării.
² Conform legii Nr.60 din 30.03.2012, gradele I, II şi III se echivalează cu dizabilitatea severă, accentuată şi dizabilitatea medie. 
³ La copii dizabilitatea este stabilită doar pentru perioada de pînă la 18 ani. 
⁴ Cu excepţia pensionarilor participanţil la lichidarea avariei de la Cernobîl şi militarilor în termen. 
⁵ Sunt incluși atît copiii cu dizabilități, cît și cei cu cerințe educaționale speciale.

• Anexă
• Versiunea format PDF