Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestru III 2017 populația economic activă (populația ocupată plus șomerii) a Republicii Moldova a constituit 1308,7mii persoane, fiind în descreștere cu 2,1% (28,3 mii) față de trimestrul III 2016.

Disparități importante pe sexe și medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților (50,4%) a fost puțin mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (49,6%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare față de cea a populației active din mediu urban: respectiv 54,9% și 45,1%.

Rata de activitate a populației de 15 ani și peste(proporția populației active de 15 ani și peste în populația totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 43,9%, fiind în descreștere cu 0,9 p.p. față de nivelul trimestrului III 2016 (44,8%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 46,9%, în comparație cu cea feminină – 41,1%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 45,1% în mediul urban și 42,9% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 31,6%, iar în categoria 15-64² ani – 48,5%. Rata de activitate a populației în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-56 ani pentru femei și 16-61 ani pentru bărbați) a fost de 51,2%.

Populația ocupată a constituit 1264,1 mii persoane, fiind în descreștere cu 2,6% față de trimestrul III 2016. Ca și în cazul populației economic active, nu au fost înregistrate disparități pe sexe (50,2% bărbați și 49,8% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (respectiv 56,0% mediul rural și 44,0% mediul urban).

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste(proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 42,4%, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului respectiv al anului precedent (43,5%). Rata de ocupare a bărbaților (45,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (39,9%). În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 42,4% în mediul urban și 42,3% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 49,3%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 46,8%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 29,1%.

Figura 1. Evoluția trimestrială a ratelor de activitate și ocupare

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economicerezultă că în sectorul agricol au activat 444,7 mii persoane (35,2% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 46 la sută (sau 16,3% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Față de trimestrul III 2016 numărul populației ocupate în agricultură s-a micșorat cu 35,3 mii sau cu 7,4%.

În activitățile non-agricole au fost ocupate 819,4 mii persoane, fiind practic, la nivelul anului 2016. Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 10,7% (11,8% in trimestrul III 2016) și în construcții5,4% (6,0% în trimestrul III 2016). Numărul persoanelor ocupate în industrie a scăzut cu 12,1% în comparație cu trimestrul respectiv al anului trecut, iar în construcții - cu 13,0%. În sectorul servicii au activat 48,8% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind în creștere cu 3,6 p.p. față de trimestrul III 2016 (45,2%).

În repartizarea după forme de proprietate 76,5% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 23,5% - în sectorul public.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților a constituit 63,4% din total. Marea majoritate a salariaților (89,6%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată³ în rândul salariaților a constituit 8,2%, fiind în creștere față de trimestrul III al anului precedent (7,7%). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (9,7%) decât salariații femei (6,9%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (49,9%) și comerț (17,0%).

În sectorul informal au lucrat 14,8% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 37,7% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 16,3%.

Din totalul salariaților, 9,7% aveau un loc de muncă informal. Salarii „în plic” au declarat că primesc 8,8% din salariați, inclusiv: 7,8% primesc tot salariul „în plic”, iar 1,0% - doar o parte. Cele mai mari ponderi ale salariaților care primesc salarii „în plic” se estimează pentru activitățile din agricultură (51,5%), comerț (16,5%) și industrie (5,4%).

Numărul persoanelor sub-ocupate⁴(persoane ocupate, care, în cursul perioadei de referinţă au dorit să lucreze ore suplimentare, a căror timp de lucru, la toate locurile de muncă avute, a fost sub un prag de ore stabilit (40 ore), şi care au fost disponibile să lucreze ore suplimentare, dacă ar fi avut această oportunitate) a fost de 65,4 mii, ceea ce reprezintă 5,2% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 11,6% (8,6 mii) în comparație cu trimestrul III 2016.

Rata șomajului(ponderea șomerilor BIM în populația activă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 3,4%, fiind  în creștere fată de trimestrul III 2016 (2,9%). Rata șomajului la bărbați a fost de 3,7%, iar la femei - de 3,1%. Disparități semnificative au fost înregistrate între medii: 5,8% în urban, față de 1,4% în rural. În rândul  tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 12,6%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,7%.

Rata șomajului este unul din cei patru indicatori ai sub-utilizării forței de muncă, denumit LU1 de BIM. Toți indicatorii privind sub-utilizarea forței de muncă⁶, calculați pentru Republica Moldova se prezintă astfel:

Figura 2. Evoluția trimestrială a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă

Sub-utilizarea forței de muncă are un caracter sezonier pronunțat, cele mai mari valori ale indicatorilor înregistrându-se în primul trimestru, atunci când activitatea agricolă este minimă.

Valoarea ridicată a indicatorului LU4 (indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă) indică existența unui potențial economic, neutilizat, oferit de circa 116,9 mii persoane.

Diferența mare dintre valorile indicatorilor LU4 (indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă) și LU1 (rata șomajului BIM) demonstrează limitările pe care le are analiza ratei șomajului BIM în contextul pieței muncii din țara noastră. Doar o treime (38,1%) din persoanele care doresc să lucreze pentru un venit, caută activ un loc de muncă și sunt identificate/ definite ca șomeri BIM.

Populația inactivă de 15 ani și peste a constituit 1675,2 mii persoane, sau 56,1% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în creștere față de trimestrul III 2016 (0,9 p.p.).

Din punct de vedere al relației cu piața muncii din țară, în cadrul populației inactive, se disting câteva categorii importante:

A. Persoane care nu doresc să lucreze: 1308,0 mii în trimestrul III anul 2017