Tinerii NEET în Republica Moldova în trimestrul I 20221
Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în trimestrul I 2022, numărul tinerilor care formează grupul NEET3 în vârstă de 15-24 ani a constituit 52,0 mii, de 15-29 ani – 116,4 mii și a tinerilor în vârstă de 15-34 ani - 193,8 mii persoane. În toate aceste trei grupe de vârstă majoritatea o alcătuiesc femeile (58,2% în rândul tinerelor de 15-24 ani, 62,6% la cele de 15-29 ani și 67,4% la tinerele de 15-34 ani).
În totalul tinerilor NEET cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 ani predomină persoanele de 30-34 ani cu o pondere de 39,9%, urmate de tinerii de 25-29 ani - 33,2%. Cota parte a tinerilor în vârstă de 20-24 ani constituie 21,5% și a celor de 15-19 ani – 5,4%. În rândul femeilor majoritatea o formează, la fel, grupele de vârstă 30-34 ani (44,2%) și 25-29 ani (32,5%). Printre bărbați, cei mai mulți tineri NEET revin grupei de vârstă 25-29 ani (34,7%), urmată de grupa tinerilor de 30-34 ani (31,2%).
Ponderea tinerilor NEET în numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ania constituit 19,5% (indicator ODD 8.6.14), în rândul tinerilor de 15-29 ani - 26,7% și în rândul celor de 15-34 ani - 30,3%. În rândul tinerilor de 15-19 ani rata NEET a fost de 7,6%, la 20-24 ani – 32,1%, la 25-29 ani – 38,2% și la tinerii de 30-34 ani - 37,7%.
În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații, ecartul de gen fiind de 6,8 p.p. la tinerii de 15-24 ani, 13,2 p.p la tinerii de 15-29 ani și, respectiv, de 19,4 p.p la tinerii de 15-34 ani (Figura 1).
Datele graficului în format .xlsx
În comparație cu trimestrul I 2021, în trimestrul I 2022, rata tinerilor NEET a crescut cu 1,2 p.p. în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 ani. Totodată, acest indicator a înregistrat valori în scădere cu 2,3 p.p. în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, cu 2,9 p.p. în rândul celor de 15-34 ani (Figura 2) .
Datele graficului în format .xlsx
Analiza indicatorilor în funcție de sexe relevă faptul că, la tinerii de 15-24 ani rata a crescut, în principal, în rândul femeilor (cu 2,2 p.p.), în timp ce la bărbați valoarea indicatorului a rămas aproximativ la nivelul anului precedent (plus 0,2 p.p.).
Pe de altă parte, diminuarea valorii indicatorului la persoanele de 15-29 ani se datorează bărbaților, care au înregistrat o rată în scădere cu 2,8 p.p. în comparație cu perioada respectivă a anului 2021 (Figura 3).
Datele graficului în format .xlsx
În distribuția tinerilor NEET după categorii predomină persoanele care îngrijesc de familie, cu o pondere de 41,5% în grupa de vârstă 15-24 ani, 48,6% în grupa celor de 15-29 ani și, respectiv, 50,8% la persoanele de 15-34 ani (la persoanele de 25-29 ani – 54,4%). O altă categorie o formează tinerii care au un loc de muncă peste hotare sau care intenționează să plece la lucru peste hotare. Odată cu înaintarea în vârstă, procentul acestora în totalul tinerilor scade: 29,0% la tinerii de 15-24 ani, 26,2% la cei de 15-29 ani și 23,9% - la tinerii de 15-34 ani (Figura 4).
Structura acestor categorii în funcție de sexe scoate în evidență discrepanțe semnificative la toate trei grupe de vârstă. Femeile formează majoritatea persoanelor cu responsabilități familiale, înregistrând valori cuprinse între 70,2% și 77,1% (în grupa 25-29 ani – 82,1%), în timp ce bărbații dețin ponderi în jur de doar 1%. Pe de altă parte, bărbații dețin ponderi mai mari în comparație cu femeile în categoria persoanelor care au un loc de muncă peste hotare sau care intenționează să plece la lucru peste hotare: 46,8% la bărbații de 15-24 ani (femeile – 16,4%), 52,9% la cei de 15-29 ani (femeile – 10,2%) și 55,2% la bărbații de 15-34 ani (femeile – 8,8%). La bărbații în vârstă de 30-34 ani această pondere este de peste 60 la sută (Figura 4).
Datele graficului în format .xlsx
În rândul tinerilor NEET, indiferent de grupa de vârstă sau sex, predomină persoanele cu studii gimnaziale, având ponderi de 48,0% la tinerii de 15-24 ani, 39,3% la cei de 15-29 ani și 36,3% la persoanele de 15-34 ani. Totodată, la grupa de vârstă 15-19 ani majoritatea este formată de tinerii cu studii gimnaziale (70,8%). Odată cu înaintarea în vârstă, valoarea acestui indicator descrește, ajungând la 31,8% la persoanele de 30-34 ani.
În grupa de vârstă de 15-24 ani, tinerii cu studii gimnaziale sunt urmați de cei cu studii secundar-profesionale (20,1%), în timp ce la grupele de vârstă de 15-29 ani și 15-34 ani pe al doilea loc se situează tinerii cu studii superioare, înregistrând 18,7% și, respectiv, 19,9% per total tineri NEET. Plasarea pe locul doi a studiilor superioare se datorează femeilor, care alcătuiesc în jur de 25% în aceste două grupe de vârstă. Totodată, în rândul bărbaților, în toate trei grupe de vârstă, pe locul doi se situează studiile secundar-profesionale (în jur de 22%) (Figura5).
Datele graficului în format .xlsx
Relația între statutul de ocupare al tinerilor, pe de o parte, și participarea acestora la procesul de educație sau formarea profersională, pe de altă parte, poate fi prezentată prin următoarele categorii:
- tineri care nu fac parte din populația ocupată și care nu urmează un nivel de educație și un curs de formare profesională (grupul NEET);
- tineri care nu fac parte din populația ocupată, dar urmează un nivel de educație și/sau un curs de formare profesională;
- tineri care fac parte din populația ocupată, dar nu urmează un nivel de educație și un curs de formare;
- tineri care fac parte din populația ocupată și, totodată, urmează un nivel de educație și/sau un curs de formare profesională;
- tinerii care sunt plecați peste hotare la lucru sau în căutare de lucru și nu urmează un nivel de educație și un curs de formare profesională.
Analiza repartizării tinerilor după aceste categorii diferă mult de la o grupă de vârstă la alta. Astfel, pentru tinerii de 15-19 ani activitatea principală este dobândirea unei profesii: 85,4% din ei nu lucrează, dar sunt încadrați în procesul de educație/formare profesională. În rândul persoanelor de 20-24 ani ponderea acestei categori scade până la 33,3%. În grupele de vârstă 25-29 ani și 30-34 ani ponderea acestei categorii de tineri este nesemnificativă.
Cota parte a tinerilor care lucrează și care nu sunt cuprinși în procesul de educație/formare crește pe măsura înaintării în vârstă. Această categorie constituie 5,3% la tinerii de 15-19 ani și ajunge la 51,7% la tinerii de 30-34 ani.
Categoria tineriilor care fac parte din ocupare și, care, în același timp, participă la procesul de educație/formare reprezintă un grup mic de persoane. Ponderea cea mai mare a acestora, de 4,6%, a fost înregistrată la tinerii de 20-24 ani.
În numărul total de tineri o categorie aparte o formează persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru care nu urmează un nivel de educație sau formare profesională (Figura 6).
Datele graficului în format .xlsx
- Anexe (3 tabele format .xlsx)
Note:
1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.2 Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.3Tineri NEET: tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație(din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training). Se estimează pentru grupele de vârstă 15-24 ani, 15-29 ani și 15-34 ani.4 Indicatorul global SDG 8.6.1 se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-24 ani. Indicatorul respectiv Eurostat, SDG_08_20 – se estimează pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani.
Precizări metodologice:
Informații relevante:
- Banca de date statistice/Statistica sociala/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și somaj
- Metadate de referinţă/Ancheta Forţei de Muncă. Principalii indicatori
- Metadate/Concepte şi definiţii/Forța de muncă
- Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2022
Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:
ILO:
Eurostat:
- Mariana Alerguș-SoloviovȘef direcție
Direcția statistica forței de muncă
- Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER