RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 05.08.2021
Prima / Comunicate de presă / Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2014
Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2014
03.06.2015
Versiune tipar

Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 20141

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în anul 2014 evoluţia proceselor demografice se caracterizează prin creştere faţă de anul 2013 atât a natalităţii, cât şi a mortalităţii generale, la fel şi a valorii indicatorului de scădere naturală a populaţiei. Pe parcursul perioadei analizate rata totală de fertilitate rămîne a fi scăzută (1,24 – 1,28 naşteri la o femeie).

Tabelul 1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în anii 2012-2014

Denumirea indicatorilor

2012

2013

2014

2013 în % faţă de 2012

2014 în % faţă de 2013

Numărul populaţiei la sfârşitul anului, mii persoane

3559,5

3557,6

3555,2

99,9

99,9

Născuţi-vii, persoane

39435

37871

38616

96,0

102,0

Decedaţi, persoane

39560

38060

39494

96,2

103,8

din care, copii sub 1 an

387

359

372

92,8

103,6

Scădere naturală

125

189

878

de 1,5 ori

de 4,6 ori

Rata totală de fertilitate

1,28

1,24

1,26 

96,9

101,6

Numărul căsătoriilor

24262

24449

25624

100,7

104,8

Numărul divorţurilor

10637

10775

11130

101,3

103,3

Numărul populaţiei stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2015 a constituit 3555,2 mii persoane, din care 1507,3 mii (42,4%) – populaţia urbană şi 2047,9 mii (57,6%) – cea rurală. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1844,9 mii persoane) – femei şi 48,1% (1710,3 mii persoane) – bărbaţi, menţinîndu-se, astfel, proporţiile anului precedent.

Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii din ultimii ani. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii copiilor (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,0% (-297,9 mii persoane), şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 10,3% (+26,0 mii persoane).

Natalitateа şi fertilitatea. Numărul născuţilor-vii în anul 2014 a fost de 38616, majorîndu-se cu 745 (2,0%) faţă de anul 2013, rata natalităţii constituind 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori.

Nivelul natalităţii în localităţile rurale (12‰) este mai înalt decât în localităţile urbane (9,3‰).

Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete. În 2014, din numărul copiilor născuţi-vii 51,6% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 107 băieţi la 100 fete. 

Majoritatea copiilor (99%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală.

În funcţie de greutate la naştere, 94,5% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (97%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei, evocă concentrarea acestora până la vârsta de 30 ani. Se păstrează tendinţa de micşorare a numărului născuţilor de mame în vârstă sub 20 de ani, reprezentând 7,7% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 7,9% – în anul 2013.

Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 24 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică (23,6 ani) decât mamele din mediul urban (25,1 ani).

În anul de referinţă s-a înregistrat o scădere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind 46,5%, pe când ponderea născuţilor-vii de rangul II a crescut. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural.

Conform situaţiei juridice, în anul 2014 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de 8233 (21,3% din numărul total al născuţilor-vii), cu 1,0 la sută mai puţin decât în 2013.

Din totalul născuţilor-vii, 28,9 mii (75%) revin mamelor care sînt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

Rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în raioanele: Ocniţa (a cîte 8,2‰), Basarabeasca (8,8‰), mun. Chişinău (8,9‰), Briceni (9,1‰), mun. Bălţi (9,6‰), Cimişlia şi Soroca (respectiv a cîte 9,9‰), iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în: Criuleni (13,3‰), Ungheni şi Şoldăneşti (a cîte 13,0‰), Sîngerei (12,9‰), Făleşti (12,8‰), Orhei şi Străşeni (a cîte 12,5‰).

Mortalitatea. În anul 2014 au decedat 39494 persoane, cu 1434 persoane (3,8%) mai mult comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 11,1 decedaţi la 1000 locuitori. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii: în mediul urban au fost înregistraţi 8,7 decedaţi la 1000 locuitori, în cel rural – 12,9. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în mun. Chişinău (7,8‰), mun. Bălţi (8,9‰), în raioanele: Basarabeasca (10,1‰), Anenii Noi şi Ialoveni (a cîte 10,3‰) şi iar cele mai înalte rate – în raioanele: Donduşeni (17,7‰), Briceni (15,4‰), Şoldăneşti şi Ocniţa (a cîte 14,9‰), Edineţ (14,7‰) şi Floreşti ( 14,4‰).

Structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de deces practic nu s-a schimbat: analogic anilor anteriori, cele mai multe decese (57,9%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (15,1%), bolile aparatului digestiv (9,2%), accidentele, intoxicaţiile şi traumele (7,7%), bolile aparatului respirator (4,3%).

Mortalitatea masculină, specificată pe cauze de deces, diferă de cea feminină. „Supramortalitatea masculină” a fost de 3,5 ori mai mare – bolilor infecţioase şi parazitare de 4 ori - în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor, de 2,4 ori – bolilor aparatului respirator şi de 1,5 ori – tumorilor. „Supramortalitatea feminină” s-a înregistrat numai în cazul bolilor aparatului circulator (de 13,6%).

Mortalitatea generală pe cauze de deces diferă semnificativ şi în profil teritorial. Decesele cauzate de boli ale aparatului circulator au fost mai pronunţate în partea de nord al Republicii Moldova, în raioanele: Donduşeni, Briceni, Ocniţa, Edineţ şi Şoldăneşti; de tumori – în Donduşeni, Taraclia, UTA Găgăguzia, Rîşcani, Floreşti, Soroca şi şi Cimişlia; de boli ale aparatului digestiv cele mai pronunţate au fost în zona centrala a republicii – în Călăraşi, Orhei, Străşeni, Şoldăneşti, Rezina şi Teleneşti. Cel mai înalt nivel al mortalităţii provocat de cauzele externe s-a înregistrat în raioanele: Cimişlia, Cantemir, Ştefan-Vodă, Edineţ şi Criuleni; de boli ale aparatului respirator în Donduşeni, Briceni, Edineţ şi Nisporeni.

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2014, a fost de 372, rata mortalităţii infantile constituind 9,6 decedaţi în vârstă sub un an la 1000 născuţi-vii. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii infantile au fost înregistrate în raioanele: Cimişlia, Orhei, Hînceşti, Cahul, Nisporeni, Drochia, Glodeni (5,0-5,8‰), iar cele mai înalte - în raioanele: Rezina, Edineţ, Floreşti, Sîngerei, Căuşeni şi Cantemir (14,9-21,0‰).

Principalele clase ale cauzelor de deces ale copiilor au rămas stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 39,5% din totalul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 28,8%, bolile aparatului respirator – 15,9%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele – 5,6%.

Speranţa de viaţă la naştere în 2014 s-a micşorat comparativ cu 2013 cu 0,27 an, în măsură mai mare s-a micşorat speranţa de viaţă a bărbaţilor ce locuiesc în mediul rural (cu 0,88 ani). În acelaşi timp durata medie a vieţii bărbaţilor orăşeneşti a crescut cu 0,45 ani. Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 7,9 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, cu 4,4 ani.

Tabelul 2. Speranţa de viaţă la naştere în anii 2012-2014

Anii

Total

Mediul urban

Mediul rural

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

Ambele sexe

Bărbaţi

Femei

2012

70,99

67,08

74,86

73,42

69,31

77,24

69,55

65,71

73,40

2013

71,85

68,05

75,55

74,01

70,08

77,60

70,53

66,76

74,29

2014

71,58

67,62

75,52

74,29

70,53

77,75

69,89

65,88

74,11

Nupţialitatea şi divorţialitatea. În 2014 s-au încheiat 25,6 mii căsătorii, cu 4,8 la sută mai mult comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 7,2 căsătorii la 1000 locuitori.

Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2014, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (38,9%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (42,2%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbaţi şi 24 ani pentru femei.

Căsătoriile pe medii după vârsta soţiilor se reprezintă astfel: 15,6% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 5,5%, în mediul urban.

Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2014, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,1% pentru bărbaţi şi 83,4% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate, care s-au recăsătorit, a fost de 16,7% la bărbaţi şi 14,8% la femei, iar proporţia persoanelor văduve care s-au recăsătorit a constituit respectiv 1,0 % şi 1,7%.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârile judecătoreşti a fost în 2014 de 11,1 mii, cu 3,3% mai mult faţă de anul 2013 revenind în medie 3,1 divorţuri la 1000 locuitori.

În anul 2014 din totalul divorţurilor, au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani şi 5-9 ani (a cîte 26,2%), urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 10-14 ani (13,4%), 15-19 ani (10,6%), 20 ani şi peste (23,6%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 12 ani.

Migraţia populaţiei. Migraţia externă. Pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2374 persoane2. Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu în Rusia a constituit 788 persoane, Ucraina – 602, S.U.A. – 285, Germania – 223, Israel – 210. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. În mare parte emigranţii, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 15,4% din total.

O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi imigraţie. În anul 20143, permis de şedere (permanentă şi temporară) au primit 4187 cetăţeni străini şi 440 repatriaţi. După scopul sosirii aceştia se caracterizează astfel: la studii – 22,2%, la muncă – 32,5%, imigraţia de familie – 29,7% şi alte cauze 15,6%.

Migraţia internă. Pe parcursul anului 2014, şi-au schimbat domiciliul în interiorul ţării 35,8 mii persoane. Intensitatea migraţiei interne poate fi măsurată după numărul de sosiri şi plecări la 1000 de locuitori. Indicele de mobilitate al populaţiei, în anul 2014, a înregistrat o valoare de 10,1 persoane la 1000 de locuitori comparativ cu 9,4 în anul 2013.

Intensitatea de plecări este mai mare în 18 raioane faţă de media pe ţară. Cel mai mare număr relativ de plecări s-a constatat în raioanele: Donduşeni, Floreşti, Făleşti, Rîşcani, Soroca, Călăraşi, Rezina, Teleneşti, Ungheni, Şoldăneşti, Căuşeni, Cantemir şi Leova (10-14 plecaţi la 1000 locuitori), iar 16 - în raionul Dubăsari. Ca şi în anul precedent un număr mai mic de plecări au fost în municipiul Bălţi, raioanele Ialoveni, Taraclia şi UTA Găgăuzia (mai puţin de 8 plecaţi la 1000 locuitori).

Intensitatea de sosiri a fost mai mare în municipiul Chişinău (16) şi în raionul Dubăsari (17 sosiţi la 1000 locuitori). In termeni absoluţi, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în municipiul Chişinău (13 mii persoane), municipiul Bălţi (1,3 mii persoane) şi în raioanele Cahul şi Ungheni (aproape 1,0 mii persoane). Soldul pozitiv al migraţiei interne este întîlnit în municipiile Chişinău şi Bălţi, în raioanele Dubăsari şi Ialoveni.

In mare parte, migranţii interni (mai mult de 90%) sunt persoanele în vârstă apta de muncă, cu o predominanţă a grupei de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri / plecări, privit prin prisma de gen, a constituit 58% femei şi respectiv 42% bărbaţi. Aproximativ 2/3 din numărul total al populaţiei care şi-au schimbat locul de trai în anul 2014 provin din mediul rural.

Notă:

1 Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender, inclusiv cazuri aparte de înregistrare a actelor de stare civilă a persoanelor de pe acest teritoriu.
2 Sursa: Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
3 Sursa: Ministerul Afacerilor Interne.

Persoana de contact:
Ecaterina Jardan
şef al secţiei statistica demografică
Tel. 0 22 40 31 08

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  /  Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
37944 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2021 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran