Biroul Național de Statistică informează că, în conformitate cu datele provizorii, numărul născuților-vii în anul 2024, a constituit 23,6 mii, fiind în descreștere cu cca 0,5 mii copii (sau cu 2,0%) comparativ cu anul 2023.

Din numărul copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete (Tabelul 1 din Anexă).

Conform statutului juridic al mamei, în anul 2024, ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriei a fost de 80,7% (sau 19,1 mii copii), fiecare al 5-lea copil fiind născut în afara căsătoriei (4,5 mii persoane sau 19,3%).

În anul 2024, ponderea născuților-vii de rangul I  a constituit 37,1% din totalul născuților-vii, înregistrând o creștere față de anul precedent cu 7,3 p.p, în același timp ponderile născuților-vii  de rangul II (26,1%), III (16,4) și IV și peste (9,8%) au înregistrat o descreștere comparativ cu anul 2023 cu, respectiv, 2,4 p.p., 0,6 p.p. și 0,3 p.p.

În anul de referință, numărul născuților-vii în mediul urban a fost mai mic cu 3,7 mii copii (sau cu 27,3%) față de mediul rural. Astfel, în mediul urban s-au născut 9,9 mii copii (sau 42,1% din total născuți-vii), comparativ cu 13,7 mii născuți-vii (sau 57,9% din total născuți-vii) în mediul rural. Totodată, ponderea născuților-vii, de rangul I, din total născuți-vii, în mediul rural, a constituit 37,4%, fiind cu 0,7 p.p. mai mare decât cea din mediul urban – 36,7% (Figura 1). De asemenea, în orașe se observă o proporție mai mică a familiilor cu patru și mai mulți copii, majoritatea copiilor născuți în aceste familii revenind mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2,3 mii născuți-vii de rangul IV și peste, 74,5% s-au născut în mediul rural (Tabelul 2 din Anexă).

Figura 1. Ponderea născuților-vii după rang și medii de reședință, în anul 2024, %

Datele graficului în format .xlsx

Repartizarea născuților-vii în funcție de vârsta mamei accentuează concentrarea acestora în intervalul de vârstă 25 - 34 ani (cu 53,9% din totalul născuților-vii). Cel mai mare număr al născuților-vii în mediul urban se înregistrează la mamele cu vârste cuprinse în același interval de vârstă de 25-34 ani (5,9 mii copii născuți-vii sau 59,2% din totalul de născuți-vii în mediu urban), iar în cel rural - între 20-29 ani (7,2 mii copii sau 52,2% din totalul de născuți-vii la sate) (Figura 2).

Figura 2. Ponderea născuților-vii după vârstă mamei și medii de reședință în anul 2024

Datele graficului în format .xlsx

Ponderea născuților-vii de la mamele cu vârstă sub 20 de ani a scăzut față de anul precedent cu 0,7 p.p., constituind 5,2% din numărul total al acestora.

În anul 2024, vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani, fiind în creștere față de anul 2023 (25,3 ani). În funcție de mediul de reședință, mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără (25,4 ani), comparativ cu mamele din mediul urban (28,7 ani) (Tabelul 3 din Anexă).

În profil teritorial, vârsta medie a mamei la prima naștere a înregistrat diferențe foarte mici de la o regiune la alta. Astfel, mamele care au născut la o vârstă mai tânără sunt cele din regiunea de Nord (25,1 ani), iar la nivel de raioane, în Șoldănești, Fălești, Râșcani, Florești, Glodeni, Sângerei și Căușeni, vârsta medie la prima naștere a înregistrat cele mai mici valori, situându-se în intervalul 23,6 – 24,2 ani. Mamele cu cea mai mare vârstă la prima naștere continuă să fie cele din municipiul Chișinău (29,7 ani). În raioanele Taraclia și Ialoveni, vârsta medie a mamei la prima naștere s-a situat puțin peste valoarea medie a indicatorului pe țară (Figura 3).

Figura 3. Vârsta medie a mamei, la prima naștere, în profil teritorial, în anul 2024

Datele graficului în format .xlsx

Anexe:

• 3 tabele

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Rangul născutului - număr de ordine, care arată al câtelea copil s-a născut în raport cu numărul total de născuți la o femeie.

³ Datele privind numărul născuților-vii în anul 2024 sunt provizorii. Sursa datelor o constituie Agenția Servicii Publice, responsabilă de înregistrarea actelor de stare civilă, precum și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, responsabilă pentru înregistrarea datelor medicale privind nașterile (odată cu implementarea Sistemului Informațional eConstatare Medicală Naștere și Deces (eCMND), în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.278/2024 cu privire la instituirea Sistemului informațional „Constatarea medicală a nașterii și a decesului” (eCMND). Datele se referă la data evenimentului și includ informația din actele de stare civilă ordinare și transcrise, care satisfac următoarele condiții: nașterile au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova, au fost înregistrate timp de un an de la nașterea copilului şi mama are viza de reședință pe teritoriul țării, cu excepția mamelor cu viza de reședință în raioanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender). Transcrierea actelor de stare civilă reprezintă - recunoașterea în Republica Moldova a valabilității actelor de stare civilă eliberate de către organele competente ale țărilor străine.

⁴ Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populația și procesele demografice
• Metadate de referinţă "Populaţie şi demografie"
• Concepte şi definiţii "Populaţie şi demografie"
• Calendarul de diseminare în anul 2025