Glosar

Absolvent este persoana, care în cursul anului de studii de referință a finalizat cu succes un program de educație.

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327 din Codul Penal al RM) - folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

 

Prin accident de muncă se subînțelege evenimentul care a produs vătămarea violentă a organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere, intoxicaţie acută, leziuni corporale provocate de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.), ca urmare a acţiunii unor factori de risc (însușire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu unui element al sistemului de muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă), provocând pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori decesul salariatului, survenit:

• în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu;
• înainte de începerea sau după încetarea lucrului, când salariatul se deplasează de la intrarea în incinta întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (în continuare – unitate) până la locul de muncă şi invers, îşi schimbă îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie şi de lucru şi invers, preia sau predă locul de muncă şi mijloacele de producţie;
• în timpul pauzelor stabilite, când salariatul se află pe teritoriul unităţii sau la locul său de muncă, precum şi în timpul frecventării încăperilor sanitaro-igienice sau auxiliare;
• în timpul deplasării de la domiciliu şi invers cu transportul oferit de unitate, în modul stabilit, precum şi în timpul îmbarcării sau debarcării din acest mijloc de transport;
• în timpul deplasării de la unitatea la care este încadrat salariatul, până la locul de muncă, orga­nizat în afara teritoriului unității, sau până la altă unitate şi invers, ori până în altă localitate şi invers, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă sau a obligaţiilor de serviciu, în timpul util pentru aceasta şi pe traseul stabilit al deplasării, indiferent de modul de deplasare sau mijlocul de transport utilizat;
• în cadrul participării la acţiuni culturale, sportive sau la alte activităţi organizate de unitate în baza ordinului sau dispoziţiei emise de angajator;
• în cadrul acţiunii întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pe­ri­col ori pentru salvarea altui salariat de la pericol în circumstanţele specificate în punctele a), b), c), d) şi f) de mai sus;
• în timpul instruirii de producţie sau practicii profesionale în bază de contract încheiat între angajator și instituția de învățământ, între angajator elevi şi studenţi.

Accident rutier sau accident de circulaţie – eveniment, produs ca urmare a încălcării regulilor de circulaţie, în care au fost implicate unul sau mai multe vehicule aflate în circulaţie pe drumul public, rezultat cu vătămarea sănătăţii, integrităţii corporale, decesul uneia sau a mai multor persoane ori au fost cauzate pagube materiale.

Notă:  În datele statististice diseminate de BNS nu sunt incluse accidentele rutiere care au cauzat doar pagube materiale.

Active biologice imobilizate – activele biologice mature care asigură obţinerea multiplă a produselor agricole şi/sau a activelor biologice adiţionale pe parcursul unei perioade ce depăşeşte un an (de exemplu, viile, livezile, plantaţiile de pomuşoare roditoare, culturi multianuale de flori, de furaje, legumicole, vacile, ovinele, porcinele, cabalinele adulte), precum şi activele biologice imature care se află în perioada de pregătire spre utilizare după destinaţie (de exemplu, viile şi livezile plantate, până la transferarea lor în categoria pe rod).

Active imobilizate – active deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea entităţii sau pentru a fi transmise în folosinţă terţilor.

Activitatea de cercetare-dezvoltare - activitate de cercetare științifică și de dezvoltare tehnologică luate în ansamblu.

Activitatea de construcţii reprezintă sectorul economiei naţionale, în care se desfăşoară procesul de execuţie a lucrărilor de construcţii, destinate creării de mijloace fixe, precum şi menţinerii construcţiilor existente la un nivel tehnic constructiv cât mai apropiat de cel iniţial.

Activitatea de reasigurare completează activitatea de asigurare prin cedarea şi primirea unor riscuri pe piaţa internă şi externă de asigurări. În operaţiunile de reasigurare, raporturile dintre asigurător (cedent) şi reasigurător (cesionar), drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contractul de reasigurare.

Activitate de asigurare – activitate care constă, în principal, din: oferirea, negocierea şi încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, efectuarea de acţiuni de regres şi de recuperare.

Activitate de intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări – activitate care constă din prezentarea sau propunerea contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare, din alte acţiuni de pregătire a încheierii unor astfel de contracte, din încheierea lor, sau de contribuţie la gestionarea contractelor, în special în cazul solicitării de daune.

Activitate economică – proces care conduce la obţinerea unui asortiment similar de producţie (bunuri, servicii) ce caracterizează cele mai generale categorii ale clasificării genurilor de activitate.

Actuar – persoană fizică specializată în evaluarea riscurilor financiare prin metode actuariale (statistice, matematice şi economice) titulară a unui certificat de calificare eliberat de autoritatea de supraveghere.

Administraţia publică cuprinde unităţile instituţionale, a căror funcţie principală este de a produce servicii non-piaţă destinate consumului individual şi colectiv şi de a efectua operaţiuni de redistribuire a veniturilor statului. Resursele lor provin din contribuţiile obligatorii vărsate de unităţile aparţinând altor sectoare instituţionale.

Administrator autorizat - persoană fizică învestită potrivit legii cu atribuţii de supraveghere şi/sau de administrare a persoanelor juridice de drept privat sau a întreprinzătorilor individuali aflaţi în proces de insolvabilitate sau de dizolvare.

Agenţiile de turism sunt persoane fizice sau juridice care vând sau oferă spre vânzare servicii turistice proprii sau contractate de la alți furnizori, precum și pachete de servicii turistice stabilite de turoperator.

Turoperatorii sunt persoane fizice sau juridice care organizează pachete de servicii turistice și le vând sau le oferă spre vânzare direct sau prin intermediul unei agenții de turism.

Agregatele monetare reprezintă volumele şi structura masei monetare destinate studierii circulației banilor cu scopul reglementării acesteia.

Alte impozite pe producţie cuprind toate impozitele, fără impozitele pe produse, care sunt suportate de către întreprinderi şi organizaţii în cadrul participării lor în procesul de producţie.

Alte lucrări include valoarea lucrărilor tehnico-culturale; lucrărilor privind recultivarea pământului şi ameliorarea primară a suprafeţelor agricole; lucrărilor de curăţare a sistemelor de irigare şi asanare; lucrărilor de asanare a suprafeţelor fondului forestier; lucrărilor de gazificare a apartamentelor executate din contul mijloacelor populaţiei; lucrărilor de înlocuire a zidăriei refractare ale agregatelor termice şi tehnice, lucrărilor de foraj al sondelor tehnice şi de diminuare a apei, efectuate pentru activitatea de bază a întreprinderii; lucrărilor de foraj pentru efectuarea cercetărilor în construcţie; serviciilor privind transmiterea în locaţiune (arendă) a maşinilor, mecanismelor şi altui utilaj (cu personalul (propriu) de deservire al întreprinderii).

Alte subvenţii pe producţie – sume acordate de buget pentru acoperirea pierderilor.

Amenda este o sancţiune pecuniară ce se aplică de instanţa de judecată în cazurile şi în limitele prevăzute de legislația în vigoare. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. Unitatea convenţională de amendă este egală cu 50 de lei.

 

Antecedent penal - starea juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, generând consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării.

 

Apă livrată consumatorilor – cantitatea de apă livrată populaţiei, instituţiilor bugetare şi altor consumatori pentru nevoi productive şi neproductive.

Apartament – locuinţă alcătuită din una sau mai multe camere de locuit cu încăperi auxiliare, care satisface cerinţele de trai ale unei persoane sau familii şi face parte din blocul locativ.

Asigurare – transfer al unui risc eventual, inclusiv al riscului unei pierderi financiare şi/sau al unei pagube materiale, de la asigurat la asigurător, în conformitate cu contractul de asigurare.

Asigurat – persoană care are încheiat sau pentru care s-a încheiat un contract de asigurare cu asigurătorul.

Asistenţă socială – componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate.
 

Autorecenzare – acțiune prin care are loc înregistrarea informațiilor cuprinse în chestionarele de recensământ pentru o anumită unitate de recenzare și care este efectuată de către persoana respectivă în regim online sau prin chestionare pe suport de hârtie;

Autorizaţie de construire – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcţie în temeiul şi cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare şi a documentaţiei de proiect elaborate şi verificate.

Avocat - persoana care a obţinut licenţă conform legii şi care dispune de dreptul de a participa la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare, de a se pronunţa şi de a acţiona în numele clienţilor săi şi/sau de a-şi reprezenta şi consulta clienţii în domeniul dreptului.

Balanţa energetică este compusă din două compartimente mari: „Resurse” şi „Distribuţii”.

În compartimentul „Resurse” sunt oglindite sursele de formare a resurselor energetice, în timp ce capitolul „Distribuții” – principalele direcţii de distribuţie şi consum ale acestora.
Compartimentul balanţei „Resurse” conţine informaţii privind crearea resurselor energetice:
- producţia de energie primară şi energie recuperată;
- importul;
- stocuri la începutul perioadei.

Producţia de energie primară cuprinde energia obţinută din exploatarea surselor de energie existente în natură (în zăcăminte, păduri, cursuri de ape etc.), care poate fi utilizată ca atare sau după o prelucrare prealabilă (sortare, spălare, purificare etc.) şi care nu schimbă structura lor iniţială, ci doar îmbunătăţeşte calitatea în vederea utilizării sale drept combustibil sau materie primă pentru producerea altor produse combustibile sau necombustibile. În producţia de energie primară se mai cuprind: producţia de energie hidroelectrică, energie solară, geotermală, eoliană, biogaz etc.

Alte surse de energie recuperată includ produsele combustibile prove­nite în urma unor activităţi, altele decât producerea de energie, cum sunt: prelucrarea lemnului, agricultura etc.

Importul cuprinde cantităţi de energie primară şi transformată intrate pe teritoriul ţării de peste hotare. Nu sunt incluse cantităţile care tranzitează teritoriul naţional.

Stocurile la începutul perioadei de referinţă cuprind stocurile de energie primară şi transformată existente la producători, distribuitori şi consumatori, precum şi cele aflate în custodie la agenţii economici.

Compartimentul „Distribuţii” cuprinde cantitatea resurselor energetice distribuite după destinaţii, pierderile, exportul şi stocurile la sfârșitul anului. Sectorul de transformare în alte surse de energie este prezentat prin cantităţi de combustibil consumat în instalaţii pentru producerea energiei electrice (indiferent de tipul instalaţiei şi tipul agenţilor economici), cât şi pentru producerea energiei termice.

Consumul final de resurse pentru necesităţi tehnologice de producţie este reprezentat prin consumurile destinate producţiei industriale (specificate pe tipuri de activităţi), în agricultură, construcţii, transporturi, pentru iluminat, încălzit, ventilaţie, alimentare cu apă, alte sectoare ale economiei.

Exportul cuprinde cantităţile livrate în afara teritoriului ţării. Pentru energia electrică exportul cuprinde cantităţile livrate de sistemul energetic. Nu este cuprinsă energia electrică care tranzitează teritoriul tării.

Pierderile cuprind:
- la energia electrică: consumul tehnologic în instalaţiile de transport, transformare şi distribuţie;
- la energia termică: cantitatea de energie termică din abur uzat şi condensatul nereturnat la cazanele de abur; energia termică sub formă de apă caldă nereturnată la sursa de producere a apei calde;
- la combustibili: cantităţile pierdute la transportare, manipulare şi depozitare de către producători, distribuitori și consumatori.

Stocurile la sfârșitul perioadei cuprind cantităţile de combustibili şi carburanţi aflate la producători, distribuitori şi consumatori, la sfârșitul perioadei de referinţă, indiferent de sursa acestora.

Bibliotecă publică – bibliotecă enciclopedică ce serveşte întreaga populaţie a unei comunităţi locale sau regionale şi care este, de obicei, finanţată integral sau parţial din fonduri publice.

Pe lângă întreprinderi, instituţii de învăţământ superior, alte instituţii, de asemenea, există biblioteci ştiinţifice, de studii, tehnice şi alte biblioteci speciale.

Broşură – publicaţie neperiodică cu un număr de la 5 până la 48 pagini.

Bugetul public naţional reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Cale ferată este calea de comunicaţie pe şine destinată exclusiv pentru uzul vehiculelor de cale ferată.

Liniile de cale ferată reprezintă ansamblul de construcţii speciale compus din una sau mai multe căi ferate cu instalaţii aferente, destinate transportului de marfă şi pasageri cu vehicule feroviare. Linia de cale ferată poate fi „în exploatare” sau în conservare.

Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică in exploatare include numai liniile deschise traficului de pasageri şi mărfuri, in care transporturile se fac pe bază de legitimaţii de călătorie sau documente care însoţesc mărfurile.  

La liniile cu căi paralele, la care pentru fiecare sens de mers sunt construite mai multe perechi de căi (duble, triple etc.), lungimea liniei se stabileşte prin măsurarea unei singure căi.  

Cale navigabilă interioară reprezintă întinderea de apă - fluviu, lac, rîu, canal - care nu este parte a unei mări şi care in mod natural sau prin intervenţia omului este accesibil navigaţiei, în primul rînd pentru nave destinate transportului pe căi navigabile interioare. Calea navigabilă interioară care constituie frontiera dintre ţara noastră şi alte ţări este inclusă in lungimea căii.  

Lungimea fluviilor, râurilor, canalelor este măsurată pe mediană.  

Capitalul statutar reflectă valoarea capitalului statutar, înregistrată în documentele de constituire: în societățile pe acțiuni – valoarea nominală a acțiunilor emise; în societățile cu răspundere limitată – valoarea cotelor de participare; în întreprinderile de stat și municipale – valoarea mijloacelor statului, investite în capitalul statutar.

Caracteristică esențială a recensământului – înregistrare individuală; simultaneitate; universalitate în cadrul unui teritoriu definit; disponibilitatea datelor pe zone geografice mici; periodicitate definită;

Carte – publicaţie neperiodică care are cel puţin 49 pagini.

Casă de locuit individuală – locuinţă (construcţie separată) alcătuită din una sau mai multe camere locuibile şi încăperi auxiliare, cu unul sau mai multe niveluri, destinată traiului permanent, de regulă al unei familii.

Casă internat – instituţie de asistenţă socială pentru întreţinerea bătrânilor, copiilor orfani etc.

Căsătorie este uniunea dintre un bărbat și o femeie, încheiată în concordanță cu legislația țării.

Câștigul salarial mediu lunar brut reprezintă raportul dintre sumele brute calculate salariaților în perioada de referință (indiferent pentru ce perioadă se cuvin) și numărul mediu al salariaților și numărul de luni din perioada de referință.

Sumele brute calculate salariaților (câștigul salarial) includ plăți brute în bani sau în natură, acordate salariaților, de regulă, peste intervale regulate de timp, pentru timpul lucrat sau lucrul efectuat. În câștigul salarial se includ de asemenea plățile pentru timpul nelucrat (concedii, zile de sărbătoare, șomaj tehnic, staționare etc.), primele anuale, sezoniere sau alte prime acordate neregulat.
 

Câștigul salarial mediu lunar net reprezintă raportul dintre sumele brute calculate salariaților în perioada de referință exceptând impozitul pe venitul persoanelor fizice, contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii și primele individuale de asigurare obligatorie de asistență medicală și numărul mediu de salariați și numărul de luni din perioada de referință.

Câștigurile salariale includ plățile pentru timpul lucrat, timpul nelucrat și drepturile în natură. Ele cuprind plățile pentru munca în acord sau pentru munca în schimburi, sporuri, indemnizații, bacșișuri, comisioane etc. Ele se înregistrează în perioada în care lucrul este îndeplinit. Cu toate acestea, sporurile suplimentare și alte plăți excepționale (al treisprezecelea salariu, plățile pentru perioadele precedente etc.) se înregistrează în momentul în care trebuie plătite.

Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) este un studiu selectiv care are drept scop determinarea multiaspectuală a nivelului de trai al populaţiei prin prisma veniturilor, cheltuielilor, consumului, condiţiilor de trai şi a altor indicatori.

Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice se efectuează lunar, pe un eşantion reprezentativ la nivel de ţară şi pe medii de reşedinţă. Anual sunt cercetate circa 5 mii gospodării (fără localităţile din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender).

Rezultatele cercetării se elaborează trimestrial şi anual. Informaţia generală privind gospodăriile cercetate se colectează în baza unui interviu „faţă în faţă”, iar pentru colectarea informaţiei privind veniturile şi cheltuielile gospodăriei se utilizează registre de evidenţă zilnică a acestora.
 

Cercetare prin sondaj – metodă de observare statistică, care vizează cunoașterea unei populații statistice pe baza observațiilor efectuate asupra unui eșantion reprezentativ, extras prin metode științifice din colectivitatea totală;

Cercetători - specialişti din activitatea de cercetare-dezvoltare care realizează nemijlocit crearea de noi cunoştinţe, produse, procedee, metode şi sisteme, precum şi gestionarea acestor genuri de activitate.

Cheltuieli cu forța de muncă (costul forței de muncă) reprezintă totalitatea cheltuielilor directe și indirecte suportate de către angajator cu forța de muncă salariată.

Cheltuielile directe cu forța de muncă reprezintă sumele brute calculate salariaților (câștigurile salariale) și includ: sume calculate pentru timpul lucrat, sume calculate pentru timpul nelucrat și drepturi în natură.

În sumele calculate pentru timpul lucrat se includ:
- salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar (inclusiv indexări, indemnizații de conducere, salarii de merit și alte drepturi care potrivit actelor normative fac parte din salariul de bază);
- sporurile și indemnizațiile acordate sub formă de procent din salariul de bază brut sau sume fixe;
- alte adaosuri la salarii potrivit legii sau stabilite prin contracte colective de muncă;
- premiile în cursul anului şi cele anuale sub diferite forme din fondul de salarii, al 13-lea salariu etc.;
- alte sume plătite din fondul de salarii, profitul net, alte fonduri potrivit legii sau conform contractelor colective de muncă.

În sumele calculate pentru timpul nelucrat se includ sumele calculate pentru: concediile de odihnă, studii, pentru zile de sărbători, evenimente familiale deosebite (căsătorie, nașterea copilului, deces etc.), șomaj tehnic, staționare etc.

Drepturile în natură includ valoarea nominală a produselor, chiriei, combustibilului, energiei, transportului, hranei, tichetelor de masă etc., acordate salariaților ca remunerare a muncii, potrivit unor acte normative sau prevederilor contractelor colective de muncă.

Cheltuielile indirecte cu forța de muncă reprezintă cheltuielile suportate de angajator, altele decât câștigurile salariale și includ:
- contribuțiile angajatorului pentru asigurările sociale obligatorii de stat
- primele de asigurare obligatorie de asistență medicală plătite de angajator
- costurile formării profesionale
- cheltuieli cu angajarea de personal
- examen medical, echipament individual de protecție, alimentație specială/de protecție, pentru materiale igienico-sanitare de protecție etc.

Costul mediu lunar al forței de muncă reprezintă totalitatea cheltuielilor (directe și indirecte) efectuate de unitate cu forța de muncă, în medie, pe un salariat; se obține prin raportarea sumei anuale a cheltuielilor cu forța de muncă la numărul mediu anual al salariaților și numărul de luni în perioada de referință.

Cheltuielile bugetului public naţional sunt determinate de alocațiile prevăzute de legea bugetară anuală destinate satisfacerii necesităţilor societăţii pentru acoperirea cheltuielilor social-culturale şi de cercetări ştiinţifice, întreţinerea aparatului de stat, acoperirea necesităţilor militare, achitarea datoriei de stat, acordarea de subvenţii, dezvoltarea sectorului economic etc.

Cheltuielile de consum ale populaţiei corespund cheltuielilor în bani şi în natură pentru necesităţile curente de consum ale gospodăriei: produse alimentare, procurarea mărfurilor nealimentare şi plata serviciilor.

Cheltuielile de consum ale populaţiei în funcţie de destinaţia acestora se divizează în:
- Cheltuieli pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice – totalitatea cheltuielilor pentru cumpărarea produselor alimentare consumate, precum şi contravaloarea consumului uman de produse alimentare din resursele proprii ale gospodăriei.
- Cheltuieli pentru băuturi alcoolice și tutun – totalitatea cheltuielilor pentru cumpărarea băuturilor alcoolice, a tutunului şi accesoriilor pentru fumat, precum şi contravaloarea consumului de aceste produse din resursele proprii ale gospodăriei.
- Cheltuieli pentru îmbrăcăminte și încălţăminte – totalitatea cheltuielilor pentru procurarea îmbrăcămintei şi a încălţămintei, precum şi cheltuielile efectuate pentru plata serviciilor ce ţin de confecţionarea şi repararea acestora.
- Cheltuieli pentru locuință, apă, electricitate și gaze – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru chirie, energie, apă şi alte servicii comunale, precum şi cheltuielile ce ţin de amenajare şi reparaţie a locuinţei.
- Cheltuieli pentru mobilier, dotarea și întreținerea locuinței – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru dotarea şi înzestrarea locuinţei cu diverse mărfuri de folosinţă îndelungată, articole de menaj, precum şi plata serviciilor ce ţin de întreţinerea acestora.
- Cheltuieli pentru sănătate – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea medicamentelor, aparatelor medicale, obiectelor sanitare şi de igienă, plata serviciilor medicale şi a tratamentului spitalizat.
- Cheltuielile pentru transport – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea mijloacelor de transport auto-moto, piese de schimb, servicii ce ţin de deservirea şi repararea acestora, precum şi plata diverselor servicii de transport.
- Cheltuieli pentru telecomunicații – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru achitarea serviciilor poştale, de telecomunicaţie, precum şi cheltuielile ce ţin de deservirea aparatelor de telecomunicaţie.
- Cheltuieli pentru recreere și cultură – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea obiectelor de menire social-culturală, pentru odihnă şi sport; a producţiei imprimate (manuale, material didactic, ziare, articole de birotică etc.); inclusiv plata diferitor activităţi culturale şi a serviciilor de turism, etc.
- Cheltuieli pentru educație – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea manualelor, rechizitelor şcolare, etc., precum şi plăţile pentru achitarea serviciilor de educaţie, inclusiv activităţi extraşcolare şi servicii de mediere.
- Cheltuieli pentru restaurante și hoteluri – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru cazare şi alimentaţie în afara gospodăriei în diferite localuri specializate.
- Cheltuieli pentru diverse produse și servicii – totalitatea cheltuielilor efectuate pentru servicii de îngrijire personală, procurarea articolelor de igienă şi cosmetică, bunuri de voiaj; achitarea serviciilor de asigurare a vieţii, imobilului, mijloacelor de transport etc.; taxe administrative; servicii juridice și de contabilitate etc.

Cheltuielile pentru consumul final însumează cheltuielile gospodăriilor populaţiei, cheltuielile administraţiei publice pentru bunurile şi serviciile individuale şi serviciile colective, precum şi cheltuielile instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.

Cheltuielile pentru consumul final al administraţiei publice pentru bunuri şi servicii individuale cuprind cheltuielile administraţiei publice pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în folosul individual al gospodăriilor populaţiei.

Cheltuielile pentru consumul final al administraţiei publice pentru servicii colective includ serviciile prestate din contul Bugetului Public Naţional de întreprinderi şi organizaţii în folosul colectivităţii sau a unor grupuri de gospodări.

Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei însumează cheltuielile gospodăriilor populaţiei pentru procurarea bunurilor şi serviciilor utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor umane individuale ale gospodăriilor rezidente.

Cheltuielile pentru consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei reprezintă cheltuielile acestor unităţi pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în vederea furnizării lor gratis gospodăriilor populaţiei cu titlu de transferuri sociale în natură.

Cheltuieli pentru alte activităţi inovatoare includ: formarea profesională proprie sau externă pentru personal, pentru dezvoltarea şi/sau introducerea produselor şi proceselor noi sau îmbunătățite semnificativ, activități proprii sau contractate pentru introducerea pe piață a inovărilor, inclusiv cercetarea de piaţă şi lansarea de publicitate, activități de design sau pentru schimbarea formei sau aspectului bunurilor sau serviciilor, alte activități proprii sau contractate cum ar fi: studii de fezabilitate, testări, dotare, inginerie industrială pentru implementarea produselor şi proceselor noi sau îmbunătățite.

Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare – sumele cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare (costul) în cursul unei perioade, indiferent de sursele din care provin mijloacele.

Chestionar de recensământ – instrument de cercetare statistică, inclusiv în formă electronică, care constă într-un set de întrebări concepute pentru colectarea datelor despre populație și locuințe în vederea realizării obiectivelor recensământului;

Cifra de afaceri (exclusiv TVA) reprezintă suma veniturilor obţinute din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare.

Clădire – construcție permanentă care include spații locuite sau locuințe pentru uz sezonier, locuințe secundare ori care nu sunt locuite;

Clădiri nerezidențiale sunt clădirile destinate în exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele rezidențiale (clădirile administrative și de producție, magazinele, depozitele, cinematografele etc.).

Clădiri rezidențiale (de locuit) se consideră clădirile prevăzute cu un termen de exploatare îndelungat, amplasate pe un lot de pământ în cadrul unor hotare, cu toate construcțiile auxiliare aferente și elementele de confort, în care suprafața locuibilă deține mai mult de jumătate din suprafața totală a clădirii.

Coeficientul Gini – stabileşte gradul de deviere a repartiţiei efective a veniturilor/cheltuielilor după grupe egale de populaţie de la linia repartiţiei uniforme a veniturilor/cheltuielilor. Mărimea statistică a coeficientului variază de la 0 la 1, egalându-se cu 0 – egalitate totală a veniturilor/cheltuielilor la toate grupele de populaţie; la 1 – inegalitatea totală, când tot venitul/cheltuielile aparţine unei persoane.

Coeficientul îmbătrânirii populației – numărul persoanelor în vârstă de 60 ani și peste la 100 locuitori.

Colecţia este un ansamblu de bunuri culturale şi naturale, constituit în mod sistematic şi coerent de către persoane fizice sau juridice de drept public sau privat.

Comerţul cu amănuntul include revânzarea (vânzarea fără transformare) de mărfuri noi şi second hand, în principal către marele public, pentru consum sau utilizare personală sau casnică, prin supermagazine, magazine, centre comerciale, pavilioane, chioşcuri, gherete, tarabe, automate de vânzări, prin corespondenţa, prin Internet, cooperative de consum şi farmacii etc. Această diviziune include, de asemenea, vânzarea cu amănuntul a carburanţilor şi a produselor lubrifiante şi de răcire. În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzarea de vehicule cu motor, motociclete şi piese ale acestora, vânzările de produse agroalimentare de către persoane fizice pe piaţa ţărănească, comerţul cu cereale, seminţe, minereuri, ţiţei brut, produse chimice pentru industrie, fier şi oţel, maşini şi echipamente industriale,vânzarea de alimente şi băuturi pentru consumul în localuri şi vânzarea preparatelor alimentare la pachet, închirierea de bunuri personale şi gospodăreşti pentru publicul larg.

Comerțul cu ridicata cuprinde activităţile de revânzare a bunurilor noi şi a celor folosite (vânzarea fără transformare), către comercianţii cu amănuntul, utilizatori industriali, comerciali sau profesionali, ori către alţi vânzători cu ridicata ce activează ca agenţi sau brokeri în cumpărarea mărfii pentru ei, sau pentru vânzarea mărfii către alte persoane sau firme. La comerţul cu ridicata se atribuie şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (activităţile comisionarilor intermediarilor de mărfuri, precum şi toate intermedierile care se realizează în numele sau în contul altora), indiferent dacă vânzarea se face pe piaţa internă sau pentru export. Această diviziune nu include comerţul cu autovehicule şi motociclete.

Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul al autovehiculelor și a motocicletelor, întreținerea și repararea acestora include: vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul autovehiculelor şi motocicletelor; vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul a vehiculelor noi şi second hand, repararea şi întreţinerea vehiculelor; vânzarea cu ridicata şi cu amănuntul a pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule şi motociclete. Sunt incluse, de asemenea, activităţi ale agenţilor comisionari implicaţi în vânzarea cu ridicata sau cu amănuntul a vehiculelor, vânzarea cu ridicata a autoturismelor la licitaţie sau prin internet. Această diviziune include, de asemenea, activităţile de spălare și lustruire a vehiculelor etc.

Comerțul exterior de mărfuri cuprinde totalitatea bunurilor materiale care se adaugă la sto­cul de resurse materiale ale țării (importuri) sau se scad din acesta (exporturi), prin intrarea pe teritoriul țării sau prin părăsirea acestuia.

Comunicații poștale – sistem tehnologic de unități și itinerare poștale care asigură recepționarea, prelucrarea, transportul și distribuirea trimiterilor poștale, precum și prestarea serviciilor de plăți poștale.

Servicii de comunicaţii poştale – produs al activităţii de primire, prelucrare, transmitere şi distribuire a expedierilor poştale.

Unităţile de poştă sunt unităţi ce efectuează servicii de primire, transport şi predare la destinaţie a unor comunicări scrise, documente, valori şi bunuri materiale, pentru întreprinderi, instituţii şi pentru populaţie.

Oficiu poştal urban – unitate poştală deschisă publicului pentru prestarea serviciilor poştale în mediul urban.

Oficiu poştal rural – unitate poştală deschisă publicului pentru prestarea serviciilor poştale în mediul rural.

Puncte de acces – instalaţii fizice, inclusiv cutiile poştale, puse la dispoziţia publicului fie pe drumuri publice, fie în localurile furnizorului de serviciu poştal universal, prin intermediul cărora trimiterile poştale pot fi introduse de utilizatori în reţeaua poştală publică.

Trimitere de corespondență - comunicare în formă scrisă, tipărită sau înregistrată pe orice fel de suport fizic, care urmează să fie transportată şi distribuită la adresa indicată de expeditor pe acest suport sau pe ambalajul acestuia. Cărţile, cataloagele, ziarele şi publicaţiile periodice nu sunt considerate trimiteri de corespondenţă.

Trimitere expresă – trimitere care este colectată, ambalată, transmisă şi distribuită prin mijloace fizice într-un mod cât mai rapid posibil.

Trimitere poştală – bun având înscrisă o adresă la care urmează să fie distribuit de furnizorul de servicii poştale. Din această categorie fac parte trimiterile de corespondenţă, precum şi cărţi, cataloage, ziare, publicaţii periodice şi colete poştale conținând bunuri cu sau fără valoare comercială.

Trimitere poştală internaţională – trimitere poştală expediată de pe teritoriul Republicii Moldova la o adresă care nu se află pe teritoriul acesteia sau expediată din afara Republicii Moldova la o adresă aflată pe teritoriul acesteia.

Imprimatele (cărţi, cataloage, presa periodică) sunt trimiteri poştale care nu sunt incluse în categoria trimiterilor de corespondenţă.

Trimiterile (expedierile) poştale recomandate sunt acele trimiteri pentru care se oferă o garanţie forfetară împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totală sau parţială, deteriorare şi pentru care se eliberează la cerere o dovadă privind depunerea la punctul de acces sau la destinatar.

Trimiterile (expedierile) poştale cu valoare declarată sunt acele trimiteri care sunt asigurate împotriva pierderii, furtului, distrugerii totale sau parţiale, deteriorării, pentru o sumă egală cu valoarea declarată de expeditor.

Coletele poştale sunt trimiteri poştale conținând bunuri cu sau fără valoare comercială; coletele poştale nu trebuie să conţină alte trimiteri poştale.

Cecograme – trimiteri poştale cecografice prezentate deschise, clişee care poartă însemne ale cecografiei, înregistrări sonore şi pe hârtie specială destinate numai pentru folosinţa nevăzătorilor, dacă sunt expediate de sau către o instituţie pentru nevăzători.

Condamnat - persoana în privinţa căreia a rămas definitivă hotărârea instanţei de judecată, prin care aceasta a fost condamnată la o pedeapsă penală privativă de libertate.

Conductele magistrale de gaze sunt mijloace care asigură, in general cu acţiune continuă, transportul  gazelor intre două sau mai multe localităţi.

Lungimea conductelor magistrale pentru transportul  gazelor se determină prin însumarea lungimii tuturor liniilor prin care se livrează gazele. Ele nu cuprind lungimea reţelei de distribuţie prin care se livrează gazele consumatorilor pentru necesităţi menajere. 

Construcții inginerești (speciale) sunt construcții care nu îndeplinesc caracteristicile de clădiri și care au ca scop crearea condițiilor pentru realizarea activităților de producție, servicii sau pentru desfășurarea activităților social-culturale (drumuri, căi ferate, poduri, stadioane, reţele electrice, reţele de canalizare, apeducte, gazoducte, reţele de telecomunicaţii etc.).

Construcţiile sportive, centrele de cultură fizică şi de întremare a sănătăţii sunt prevăzute pentru activităţile didactice şi de antrenament, de întremare a sănătăţii şi pentru competiţii. Sunt amplasate aparte sau fac parte din complexe, corespund regulamentelor de competiţii pe genuri de sport şi sunt înregistrate de direcţiile (secţiile) pentru învăţământ, tineret şi sport (paşaportizate sau cu fişe speciale).

Consumul de capital fix prezintă diminuarea valorii capitalului fix, utilizat în procesul de producţie în perioada de raport, în rezultatul uzurii fizice şi morale, sau în rezultatul unor deteriorări.

Consumul intermediar reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor (excluzînd consumul de capital fix) care sunt fie transformate, fie consumate în totalitate în timpul procesului de producţie.

Contrabanda (art. 248 din Codul Penal al RM) - introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, a valorilor culturale, a mărfurilor supuse accizelor, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, a substanțelor toxice și nocive, a armelor și munițiilor interzise în circuitul civil sau supuse autorizării, a componentelor esențiale ale armelor de foc, a mărfurilor strategice, a dispozitivelor militare, a materialelor explozibile, nucleare sau radioactive, prin locuri stabilite pentru control vamal sau prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. Înstrăinarea sau punerea în libera circulație, fără achitarea drepturilor de import, a mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. Scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prin declarare neautentică a originii mărfii ca fiind obținute integral în Republica Moldova.

 

Contractant al asigurării – persoană care încheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare, fără a obţine calitatea de asigurat.

Contribuții de asigurări sociale efective ale angajatorilor reprezintă plățile efective, vărsate de angajatori în fondurile de asigurare socială de stat sau private pentru a asigura salariaţii săi cu dreptul de a primi prestaţii sociale în cazurile unor anumite evenimente sau a unor condiţii deosebite, care pot avea un impact negativ asupra bunăstării salariaţilor - boală, accidente de muncă, plecarea la pensie, şomaj etc. Aceste plăți cuprind contribuțiile obligatorii, convenționale, contractuale și voluntare cu titlu de asigurare împotriva riscurilor sau nevoilor sociale.

Conturile naţionale reprezintă un set coerent şi consistent de indicatori macroeconomici ce oferă o imagine comparabilă şi completă a activităţii economice a unei ţări. Indicatorii obţinuţi în rezultatul elaborării conturilor naţionale reprezintă cele mai complexe instrumente de analiză macroeconomică, care generează posibilitatea reala ca societatea să-şi măsoare performanţele şi să-şi ajusteze comportamentele viitoare.

Corupere pasivă (art. 324 din Codul Penal al RM) - pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia.

Corupere activă (art. 325 din Codul Penal al RM) - promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unei persoane publice sau unei persoane publice străine de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia.

 

Costurile ulterioare indică costurile efectuate de întreprindere legate de producerea și/sau construirea activelor imobilizate noi care se includ în componența activelor pe termen lung ale întreprinderii. Aici se includ și cele efectuate în procesul de reparaţie sau dezvoltare a imobilizărilor cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora și respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului (capitalizate).

Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane fizice şi juridice la un termen anumit.

Datoriile reprezintă surse de finanţare din afară, puse la dispoziţia întreprinderii de către furnizori, terţi etc., care trebuie achitate la un termen anumit, stabilit conform contractului şi altor acte normative. În componenţa datoriilor se includ datoriile financiare, comerciale, calculate.

Datorii calculate – datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice (faţă de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, buget, diverşi creditori).

Datorii comerciale – datoriile rezultate din operaţiunile comerciale (datorii faţă de furnizori şi antreprenori privind materia primă, mărfurile şi mijloacele fixe primite, precum şi pentru serviciile prestate).

Datorii financiare – datoriile aferente capitalului atras (credite bancare şi împrumuturi primite de întreprindere de la persoane fizice şi juridice).

Decedat este persoana căreia i-au încetat definitiv funcțiile vitale după trecerea unui timp oarecare de la naștere.

Decila – este una din cele nouă valori ce divizează seria de frecvenţe în zece părţi egale, astfel încât, primele 10% (decila I) reprezintă populaţia cu cele mai mici venituri/cheltuieli, iar ultimele 10% (decila X) cu cele mai mari venituri/cheltuieli.

Deficitul bugetar reprezintă depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor.

Deflația  este un fenomen economic care reprezintă opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor.

Delapidarea averii străine (art. 191 din Codul Penal al RM) - însuşirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredinţate în baza unui titlu şi cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile.

 

Deşeuri – substanţe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de intrebuinţare, dintre care unele sunt reutilizabile după prelucrare.

Deşeuri de producție și consum sunt deşeuri rezultate în urma unor procese tehnologice și de consum.

Deşeuri toxice – deşeuri care conţin substanţe periculoase cu proprietăţi toxice sau care conţin agenţi patogeni ale bolilor infecţioase.

Depozitarea deşeurilor - depunerea deşeurilor în locuri autorizate şi special amenajate în acest scop (poligoane, gunoişti, spaţii subterane), în vederea înhumării sau păstrării lor temporare pentru o posibilă prelucrare şi utilizare ulterioară.

Prelucrarea deşeurilor - efectuarea unor operaţiuni tehnologice (dezmembrare, tăiere, presare, brichetare, măcinare, topire-turnare, fermentare etc.), care modifică compoziţia şi proprietăţile fizice, chimice sau biologice ale deşeurilor în scopul transformării acestora în materii prime secundare.

Utilizarea deşeurilor - reintroducerea în circuitul economic a deşeurilor, în calitate de materii prime secundare sau utilizarea lor după prelucrare în calitate de semifabricate produse finite sau energie.

Detenţie – orice formă de privare instituţională de libertate, dispusă în baza unei hotărâri definitive sau executorii a instanţei de judecată (judecător de instrucţie), emise în condiţiile Codului de Procedură Penală.

Detenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieţii. Detenţiunea pe viaţă se stabileşte numai pentru infracţiunile excepţional de grave. Detenţiunea pe viaţă nu poate fi aplicată femeilor şi minorilor.

 

Deţinut - persoană privată de libertate în condiţiile legii, care se deţine în penitenciare, indiferent de statutul acestuia (condamnat sau prevenit).

 

Dezvoltări tehnologice (elaborări) – lucrările sistematice, bazate pe cunoştinţele existente obţinute în rezultatul cercetărilor şi (sau) a experienţei practice şi orientate spre crearea de noi materiale, produse, procedee, dispozitive, servicii, sisteme sau metode.

Disparitatea salarială de gen (în formă neajustată) – ponderea diferenței dintre câștigul salarial mediu brut lunar al bărbaților și cel al femeilor în câștigul salarial mediu brut lunar al bărbaților, exprimată procentual. Indicatorul a fost definit ca neajustat, deoarece oferă o imagine de ansamblu a diferențelor dintre bărbați și femei în ceea ce privește salariul și măsoară un concept care este mai larg decât conceptul de plată egală pentru muncă de valoare egală.

Divorț este desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a organelor judecătorești.

Dizabilitate – termen generic pentru afectări/deficienţe, limitări de activitate şi restricţii de participare, care denotă aspectele negative ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii contextuali în care se regăseşte (factorii de mediu şi cei personali).

Dizabilitate fără termen de reexpertizare – stabilirea gradului de dizabilitate fără termen de reexpertizare, de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. La copii, dizabilitatea fără termen de reexpertizare este stabilită doar pentru perioada de până la 18 ani.

Dizabilitate primară – stabilirea gradului de dizabilitate pentru prima dată în anul de referință, în urma expertizării capacităților vitale, de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.

Dizabilitate repetată - reâncadrarea în grad de dizabilitate după expertizarea repetată a capacităţilor vitale, pentru aprecierea reabilitării sau agravării stării de sănătate a persoanei, în anul de referință, de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă.

Doctoratul se realizează prin activitate de cercetare ştiinţifică.

Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor. 

Drumurile locale (de interes raional/municipal) sunt drumuri care asigură legătura dintre oraşelereşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului (municipiului), precum şi legătura dintre sate (comune), inclusiv accesul către acestea dinspre drumurile naţionale. Drumurile respective sunt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. 

Drumuri naţionale – drumuri care sunt proprietate publică a statului, care asigură principale legături rutiere internaționale, legătura între capitala țării și orașele-reședință, municipiile și obiectivele de importanță republicană, precum și legătura între ele. 

Drumurile publice – drumuri de utilitate publică destinate circulației rutiere și pietonale în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport rutier ale economiei naţionale, ale populaţiei, de apărare a ţării. Aceste drumuri sunt proprietate publică.  

Durata medie zilnică a muncii plătite și lucrului casnic - numărul mediu de ore pe zi alocate de femei/bărbați, care au desfășurat activități de muncă plătită și lucru casnic.

 

Ecartul salarial reprezintă diferența dintre câștigul salarial mediu brut lunar al bărbaților și cel al femeilor raportată la câștigul salarial mediu brut lunar al bărbaților, exprimată procentual.

 

Economia brută reprezintă soldul contului de utilizare a venitului disponibil brut şi măsoară partea din venitul disponibil brut care nu este destinată cheltuielii pentru consum final.

Rata de cuprindere pe nivele de învățământ - numărul de fete/băieți cuprinse(şi) în nivelul respectiv de învăţământ, indiferent de vârstă, raportat la total fete/băieți din grupa oficială de vârstă corespunzătoare nivelului de învăţământ.

Rata de cuprindere în învățământul primar și gimnazial - numărul de fete/băieți cuprinse(şi) în învăţământul primar și gimnazial, indiferent de vârstă, raportat la total fete/băieți din grupa oficială de vârstă corespunzătoare nivelului primar (7-10 ani) și gimnazial (11-15 ani).

Rata de cuprindere în învățământul secundar și terțiar - numărul de fete/băieți cuprinse(şi) în învăţământul secundar și terțiar, indiferent de vârstă, raportat la total fete/băieți din grupa oficială de vârstă corespunzătoare nivelului secundar (16-18 ani) și terțiar (19-23 ani).

Indicele parității de gen - rata de cuprindere a fetelor într-un anumi nivel de învățământ raportat la rata de cuprindere a băieților în nivelul respectiv.

Rata de tranziţie de la învăţămîntul primar la învăţămîntul gimnazial reprezintă raportul dintre numărul de elevi admişi în primul an de studii al învăţământului gimnazial într-un anumit an de studii, exprimat ca raport procentual din numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului primar din anul şcolar anterior.

Absolvent (ă) este elevul (a) sau studentul (a) care a promovat cu succes ultimul an de studii al unei şcoli sau facultăţi.

Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional - numărul fetelor/băieților de 18-24 ani cu nivel de educație elementar (scăzut: gimnaziu, școală primară sau fără școală), care nu urmează nici o formă de instruire, raportat la total fete/băieți de 18-24 ani.

Gradul de alfabetizare - numărul fetelor/băieților de 15-24 ani, absolvente(ți) a unui nivel educațional cel puțin primar, raportat la total fete/băieți de 15-24 ani.

Structura populației după nivelul de educație - proporția femeilor/bărbaților de 25-64 ani după nivelul de educație absolvit (scăzut: gimnazial, primar, fără școală primară; mediu: liceal, general, secundar profesional, specialitate; superior: universitar, postuniversitar) în total femei/bărbați de 25-64 ani.

Ponderea femeilor și bărbaților în personalul didactic - numărul femeilor/bărbaților angajați în sistemul de învăţământ, care predau în cadrul procesului educațional și de instruire (cu normă întreagă și parțială) raportat la numărul total de personal didactic.

Ponderea femeilor și bărbaților rectori în universități/instituții de învățământ superior - numărul femeilor/bărbaților în funcții de conducători ai universităților (rectori) raportat la numărul total de rectori.

Educație formală – ansamblul acțiunilor didactice și pedagogice proiectate instituțional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri și cicluri de studii, în cadrul unui proces de instruire realizat cu rigurozitate, în timp și spațiu.

Efectivul de animale - efectivul vitelor şi păsărilor în toate exploataţiile care desfăşoară activitate agricolă, indiferent, pentru vânzare pe piaţă sau pentru consum intern al gospodăriei (alimentaţie, etc.).

Principalele specii de animale agricole sunt:
- bovine;
- porcine;
- ovine şi caprine;
- cabaline.

Bovine - toate animalele din specia bovinelor, indiferent de sex, vârstă sau destinaţie economică.
Vaci - femelele care au fătat cel puţin o dată.
Tauri de reproducţie - masculi folosiţi efectiv pentru montă.
Bovine de muncă - masculii castraţi în vârstă de peste 2 ani.
Tineret de peste 1 an – numărul tineretului mascul şi femelă peste 1 an.
Porcine - toate animalele din specia porcine, indiferent de sex, vârstă şi destinaţie economică.
Scroafe – femelele care au fătat o dată şi mai multe ori.
Porcine de 4 luni şi peste - numărul de porcine în vârstă de peste 4 luni. În grupele date se indică atît tineretul femelă cît şi cel mascul fără includerea efectivului de vieri de reproducţie. 
Ovine - toate animalele din specia ovine, indiferent de sex, vârstă şi destinaţie economică
Oi fătătoare - femelele care au fătat o dată şi mai multe ori.
Mioare de 1 an şi peste - mioarele, indiferent dacă au fost sau nu montate.
Caprine - numărul total al caprinelor (adulte şi tineret), precum şi ţapi.
Caprine fătătoare - numărul femelelor care au fătat cel puţin o dată.
Cabaline – numărul total de cabaline, indiferent de sex, vârstă sau destinaţie economică
Păsări – numărul total de păsări, indiferent de vârstă şi sex
Iepuri de casă – numărul total al iepurilor de casă pentru carne, blană, păr de angoră.
Familiile de albine - numărul total al familiilor de albine.
 

Efectivul salariaților la sfârșitul anului reprezintă numărul de persoane din în ultima zi a anului, angajate cu contract individual de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrători sezonieri, managerul/administratorul), care au lucrat sau care nu și-au putut îndeplini obligațiile de muncă aflându-se în concedii medicale, concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului, concedii de odihna, concedii fără plată, șomaj tehnic, staționare, grevă etc. Nu se includ în categoria de salariați întreprinzătorii individuali care prestează servicii unității în baza unor contracte de drept civil.
 

Emigranți - persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Emigrație reprezintă acțiunea prin care o persoană care a avut anterior reședința obișnuită pe teritoriul Republica Moldova încetează să mai aibă reședința obișnuită pe teritoriul țării pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.

Emisie – orice introducere de poluanţi în mediu ca rezultat al oricărei activităţi umane, indiferent dacă este intenţionată sau accidentară, planificată sau extraordinară.

Emisiile de poluanţi în atmosferă – evacuarea în aerul atmosferic a substanţelor poluante de la sursele de evacuare staţionare şi mobile. Se iau in evidenţă toţi poluanţii emişi in aerul atmosferic precum după trecerea lor prin instalaţiile de captare a prafului şi gazelor la sursele de poluare organizate, aşa şi fără epurare de la sursele de poluare organizate şi neorganizate.

Emisie limitat admisibilă (ELA) – este evacuare a poluanţilor, stabilită prin calculul dispersiei în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau de un grup de surse de emisie, care nu depăşesc normativele calităţii aerului, prevăzute pentru populaţie, regnul animal şi vegetal.

Emisie de poluanţi coordonate provizoriu (ECP) – este evacuare de substanțe poluante care, fiind evacuate şi dispersate în aerul atmosferic de la suprafaţa solului de o sursă sau de un grup de surse de emisie, depăşesc normativele calităţii aerului şi pentru care este prevăzut, în volumul ELA, planul de măsuri de micşorare a nivelului de emisii.

Epurarea gazelor - eliminarea substanţelor poluante din conţinutul amestecului de gaze la evacuarea lor de la sursele de poluare a aerului atmosferic cu ajutorul unor dispozitive speciale, instalaţii şi echipamente.

Cantitatea de substanţe poluante captate (neutralizate) include toate tipurile de poluanţi captaţi (neutralizaţi) la instalaţiile de captare a prafului (de epurare a gazelor) din volumul total de poluanţi emişi de sursele staţionare.

Sursă staţionară de poluare a atmosferei este un agregat tehnologic imobil, care în procesul de exploatare elimină in atmosferă substanţe poluante.

Captarea apei din corpurile de apă naturale pentru utilizare – extragerea de apă din bazinele acvatice de suprafaţă şi subterane in scopul utilizării apei ulterior. În volumul total al apei captate se includ apele de mină, obţinute în rezultatul extracţiei minereurilor.

Utilizarea apei – utilizarea resurselor acvatice extrase din diferite surse pentru satisfacerea necesităţilor economice, sociale și casnice. Aici nu se include utilizarea apei reziduale şi de drenaj și apa utilizată repetat și prin circulaţie inchisă.
 

Emitent – autoritatea executivă a administraţiei publice locale.

Escrocherie (art. 190 din Codul Penal al RM) - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privinţa naturii, calităţilor substanţiale ale obiectului, părţilor (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile.

 

Excedentul bugetar reprezintă depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor.

Executorul judecătoresc - persoană fizică care a obținut licența și a fost învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public pentru a putea efectua executarea silită prevăzută de legislația în vigoare.

Expert judiciar – persoană calificată și abilitată, conform legii, să efectueze expertize și să formuleze concluzii în specialitatea în care este autorizată, cu privire la anumite fapte, circumstanțe, obiecte materiale, fenomene și procese, organismul și psihicul uman, şi care este inclusă în Registrul de stat al experților judiciari.

Exporturile de bunuri si servicii constau din tranzacţiile de bunuri si servicii (vânzări, barter, donaţii etc.) efectuate de rezidenţi câtre nerezidenţi.

Fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti falsesau a titlurilor de valoare false (art. 236 din Codul Penal al RM) - fabricarea în scopul punerii în circulaţie sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti (bancnotelor şi monedelor metalice, inclusiv a celor jubiliare şi comemorative, emise de Banca Naţională a Moldovei sau de organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine), a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare false, utilizate pentru efectuarea plăţilor.

 

Fâneţele sunt terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă crescută pe cale naturală şi recoltată pentru obţinerea fânului.

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate, situate pe teritoriul RM, ce includ case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case speciale pentru bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi locative în construcţii nelocuibile.

Încăpere locativă este o încăpere izolată, care se consideră proprietate imobiliară şi poate fi utilizată pentru domicilierea permanentă a cetăţenilor (corespunde normelor şi regulilor tehnice şi sanitare în vigoare, precum şi altor prevederi legale).

Casă de locuit – clădire determinată individual, care este alcătuită din camere, cât şi încăperi auxiliare, destinate pentru satisfacerea diverselor necesităţi casnice ale cetăţenilor, legate de locuirea acestora în clădire.

Apartament – încăpere separată structural într-un bloc locativ cu mai multe apartamente, care asigură posibilitatea accesului direct la încăperile de folosinţă comună din acest bloc, care poate avea una sau mai multe camere, precum şi încăperi auxiliare, destinate satisfacerii necesităţilor casnice ale cetăţenilor, legate de locuirea acestora în astfel de încăpere separată.

Camera este o parte a unei case de locuit sau apartament, destinată utilizării acesteia nemijlocit pentru locuirea cetăţenilor în casă sau apartament.

Suprafaţa totală a încăperilor de locuit se determină ca suma suprafeţelor tuturor părţilor unor astfel de încăperi, inclusiv suprafaţa încăperilor auxiliare, destinate pentru satisfacerea diverselor necesităţi casnice ale cetăţenilor, legate de traiul acestora în încăperile de locuit, cu excepţia balcoanelor, logiilor, verandelor şi teraselor.

Formarea brută de capital arată procurarea netă a bunurilor şi serviciilor de către unităţile - rezidente, produse în perioada considerată, dar nu şi consumate. Cuprinde formarea brută de capital fix, variaţia stocurilor.

Formarea brută de capital fix reprezintă valoarea bunurilor durabile dobîndite de unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie.

Formarea profesională continuă reprezintă ansamblul de măsuri sau activități de pregătire (cursuri sau alte forme de formare profesională) pe care întreprinderile le organizează și finanțează, total sau parțial, pentru angajații lor. Pentru ca o activitate să fie inclusă în categoria celor de formare profesională, aceasta trebuie să fie planificată în avans; să fie finanțată cel puțin parțial de către unitate sau din contul asistenței externe acordate unității (granturi, sponsorizări etc.) și să aibă ca obiectiv îmbunătățirea/însușirea de cunoștințe.

Forța de muncă cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.

Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.

Forța de muncă subutilizată cuprinde persoanele subocupate, șomerii și forța de muncă potențială.

Furt (art. 186 din Codul Penal al RM) - sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.

 

Gospodăria casnică (sau gospodăria) – un grup de două sau mai multe persoane care locuiesc împreună în mod obişnuit, având, în general, legături de rudenie şi care au un buget comun, participând integral sau parţial la formarea veniturilor şi la cheltuirea acestora, sau persoana care locuieşte şi se gospodăreşte separat şi nu aparţine altei gospodării.

Gospodărie cu copii se consideră gospodăriile în componenţa cărora sunt copii în vârstă de până la 18 ani.

Cupluri familiale – se consideră gospodăriile formate din cupluri cu sau fără copii în vârstă de până la 18 ani.

Persoane solitare – gospodăriile formate dintr-o singură persoană care nu are rude, precum şi cele care au rude, însă locuiesc permanent aparte de ele şi nu au un buget comun sau legături materiale.

Gospodării din mai multe nuclee familiale – se consideră gospodăriile formate din mai multe cupluri cu sau fără copii în vârstă de până la 18 ani, sau un părinte cu copii în vârstă de până la 18 ani.

Statutul socio-economic al gospodăriei se stabileşte în funcţie de sursa principală de venit a capului gospodăriei. În baza acestei determinări sunt posibile următoarele categorii:
- Salariați – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei este munca remunerată;
- Lucrători pe cont propriu în agricultură (fermieri) – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei este activitatea individuală agricolă;
- Lucrători pe cont propriu în activități neagricole – gospodăriile pentru care principala sursă de venit a capului gospodăriei sunt veniturile obținute din diverse activităţi pe cont propriu în sectorul non-agricol (comerţ, business, meşteşugărit etc.);
- Pensionari – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei este pensia;
- Alţii – gospodăriile pentru care principala sursă de venit al capului gospodăriei sunt diverse prestaţii sociale, venituri din proprietate, remitenţe şi alte venituri.

Statutul profesional: Persoanele sunt clasificate după statutul profesional în conformitate cu clasificarea internaţională ICSE-93. Statutul profesional reprezintă situaţia deţinută de o persoană în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin activitatea exercitată şi anume: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, ajutori familiali neremuneraţi, membri ai cooperativelor.

- Salariat este considerată persoana care-şi exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de proprietate – sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înţelegeri), în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc.
- Patron este persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria unitate (întreprindere individuală, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate angajează unul sau mai mulţi salariaţi permanenţi.
- Lucrător pe cont propriu este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja vreun salariat permanent, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi. Sunt încadraţi la acest statut întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi, meditatorii, taximetriştii particulari etc.), liber-profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), lucrători ocazionali, agricultorii individuali. Lucrătorul pe cont propriu poate avea salariaţi temporari.
- Lucrător familial neremunerat este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodăria ţărănească (de fermier) este considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – de regulă, capul gospodăriei – este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalţi – lucrători familiali neremuneraţi.
- Membru al unei cooperative este considerată persoana care a lucrat ca membru al unei cooperative, unde fiecare membru are drepturi egale la luarea deciziilor, soluţionarea problemelor de producţie/vânzare etc.

Gospodăriile populației – forma producerii producţiei agricole realizată prin munca proprie depusă de membrii gospodăriilor populaţiei ( pe loturile pe lângă casă şi grădini) în scopul satisfacerii necesităţilor în produse alimentare şi alte nevoi.

Gospodării ţărăneşti (de fermier) – forma activităţii de antreprenorial desfăşurată în baza utilizării terenului şi patrimoniului aflat în proprietate privată sau în folosinţa fermierului ce se ocupă cu producerea, prelucrarea şi vânzarea producţiei agricole. În această categorie de producători sunt incluse şi persoanele care au primit sectoare în contul cotelor de teren echivalent, dar n-au înregistrat gospodăria în modul stabilit. Volumul producţiei vegetale pe categoria dată de producători include numai recolta globală a culturilor agricole obţinută pe terenurile fermierilor, excluzând producţia de pe loturile pe lângă casă.

Huliganism (art. 287 din Codul Penal al RM) - acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Identificator statistic unic – cod alfanumeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice în urma aplicării asupra fiecărui număr de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) a unui algoritm specific de pseudonimizare, utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unități statistice;

Imigranți - persoanele care imigrează în Republica Moldova pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Imigrație reprezintă acțiunea prin care o persoană își stabilește reședința obișnuită pe teritoriul unui stat pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, după ce anterior, a avut reședința obișnuită într-un alt stat.

Imobilizările corporale includ mijloace fixe: clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, construcţii inginereşti (speciale), instalaţii de transmisie, maşini, utilaje, mijloace de transport şi alte mijloace fixe; terenuri; resurse minerale; active biologice imobilizate.

Imobilizările necorporale includ invenţii, mărci, licenţe, know-how-uri, francize, programe informatice, desene și modele industriale, website-uri, drepturi de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de aport la capitalul social, alte imobilizări necorporale.

Importurile de bunuri si servicii constau din tranzacţiile de bunuri si servicii (achiziţionări, barter, donaţii etc.) efectuate de nerezidenţi câtre rezidenţi.

Impozitele pe producţie şi importuri - impozite minus subvenţii pe producţie şi importuri.

Impozite pe produse – impozite prelevate proporţional cu cantitatea sau valoarea bunurilor şi serviciilor produse, comercializate sau importate de rezidenţi. Din ele fac parte taxa pe valoarea adăugată, accize, impozite pe bunurile şi serviciile importate.

Incidenţa printr-o anumită boală reprezintă numărul de persoane, care dezvoltă o anumită boală pentru prima dată, înregistrate de către o instituţie medico-sanitară, în perioada de referinţă.
 

Indicele câștigului salarial mediu brut reprezintă raportul dintre câștigul salarial mediu brut lunar din perioada curentă și cel din perioada de comparație.

Indicele câștigului salarial real reprezintă raportul dintre indicele câștigului salarial mediu brut și indicele prețurilor de consum.

Indicele cifrei de afaceri în industrie caracterizează situația economică și este utilizat la evaluarea tendințelor curente ale vânzărilor, şi prin urmare, la sesizarea fluctuațiilor pieţei. Indicele cifrei de afaceri în industrie oferă informații referitoare la perspectivele viitoare, la necesitatea şi posibilitatea finanţării investiţiilor dorite şi la cheltuielile de exploatare.

Indicele - deflator al produsului intern brut – raportul produsului intern brut, calculat în preţuri curente de piaţă la volumul produsului intern brut calculat în preţuri constante (preţurile anului precedent).

Indicele inflaţiei de bază este măsura ce reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaționiste care permite de a percepe trendul inflației în cazul când efectele influențelor temporare și tranzitorii sunt eliminate.

Indicele preţurilor de consum (IPC) este un indicator de evaluare, care caracterizează şi furnizează o estimare a evoluţiei de ansamblu a preţurilor la mărfurile cumpărate şi a tarifelor la serviciile utilizate de către populaţie pentru satisfacerea necesităţilor de trai într-o anumită perioadă (denumită perioadă curentă) faţă de o perioadă fixă (denumită perioadă de bază).

Calculul indicelui se efectuează în baza structurii cheltuielilor gospodăriilor şi a preţurilor înregistrate la 1200 mărfuri şi servicii reprezentative în toate formele de comerţ şi prestări de servicii, în 900 de puncte amplasate în 8 oraşe ale ţării. În calculul acestui indice se iau în considerare numai elementele care intră în consumul populaţiei (excluzând autoconsumul de bunuri şi servicii din producţia proprie a gospodăriei familiale; cheltuielile în formă de impozite, taxe, amenzi, dobînzi plătite la credite, rate de asigurare şi altele).

Nomenclatorul produselor alimentare, nealimentare şi al serviciilor, pentru care se înregistrează preţurile şi tarifele, include mărfurile şi serviciile cu cea mai mare pondere în cheltuielile de consum ale populaţiei, astfel încât schimbarea preţurilor acestora să reflecte evoluţia preţurilor grupei din care ele fac parte.

Indicele preţurilor în construcţii - raportul preţurilor curente la lucrările de construcţii-montaj, înregistrate trimestrial în 100 organizaţii reprezentative, către preţurile de deviz ale anului 1991 şi preţurile anului precedent.

Indicele sarcinii demografice – numărul persoanelor în vârstă inaptă de muncă la 100 persoane în vârstă aptă de muncă.

Volumul vânzărilor producţiei agricole cuprinde vânzarea producţiei agricole proprii obţinute de către întreprinderile agricole şi organizaţiile producătoare de produse agricole (inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole 50 ha şi peste), indiferent de formele organizatorico-juridice şi de proprietate prin toate căile de valorificare, inclusiv producţia valorificată prin tranzacţii barter. Cantitatea producţiei agricole vîndută la întreprinderi şi organizaţii de colectare şi prelucrare a producţiei agricole se indică în masă de echivalare, primită pentru achitare, pe alte căi de valorificare producţia se indică în masă fizică.

Valoarea producţiei agricole se reflectă: cu adaosurile şi bonificaţiile (reducerile) la preţ pentru calitatea producţiei vîndute, exceptînd impozitele pe produse care trebuie să fie achitate (taxa pe valoarea adăugată, accizele, cheltuieli de transportare, încărcare, descărcare a producţiei). În valoarea producţiei agricole nu se includ sumele dotaţiilor şi compensărilor cheltuielilor la producţia agricolă din bugetul de stat şi alte surse.

Preţul de vînzare a producţiei agricole – valoarea în bani al unei unităţi de producţie.

Preţul mediu de vînzare a producţiei agricole se calculează pe grupe de produse cu specificarea principalelor culturi agricole.

Indicii preţurilor la producţia agricolă se calculează în baza preţurilor medii efective, stabilite la producţia vîndută în perioada de raport, în procente faţă de anul precedent.

Indicii de preţ pot fi obţinuţi în două moduri:

- Indicii preţurilor produselor agricole individuale, care măsoară evoluţia preţurilor la anumite produse agricole vîndute în perioada curentă faţa de o perioadă de bază sau referinţă.
- Indicii agregaţi de preţ (pe formula Paaşe), care se calculează pe grupe de produse:
- cereale şi leguminoase-boabe
- culturi tehnice
- cartofi
- legume
- culturi bostănoase
- plante de nutreț
- fructe şi pomuşoare de cultură
- struguri
- material săditor pentru livezi, vii și arbuști fructiferi
- flori
- nuci uscate
- vite şi păsări (în masă vie)
- lapte
- ouă
- lână (în greutate fizică)
- caracul și pielicele
- miere de albine

Indicii volumului fizic al vînzărilor producţiei agricole - se calculează ca raportul cantităţii producţiei perioadei de raportare în preţurile perioadei de bază faţă de valoarea producţiei perioadei de bază în preţurile perioadei de bază.

Indicele preţurilor producţiei industriale determină evoluţia preţurilor la produsele industriale la primul nivel de comercializare (fără taxa pe valoarea adăugată şi accize). Indicele se calculează lunar, în baza observărilor statistice ale preţurilor la 1860 de produse reprezentative în circa 300 întreprinderi industriale.

Cercetarea preţurilor produselor este bazată pe Nomenclatorul produselor industriale PRODMOLD- 2013, armonizat la standardul european PRODCOM, lista 2013.

Pentru construirea indicelui preţurilor producţiei industriale în calcul sunt luate doar tranzacţiile corespunzătoare primului stadiu de comercializare a produselor, adică la ieşirea acestora din întreprinderile producătoare.

Obiectul tranzacţiilor comerciale efectuate de producătorii industriali către cumpărători sunt produsele vîndute la cel mai detaliat nivel (produse-sortiment). Lista acestora se stabileşte preventiv şi este constantă pentru o anumită perioadă de timp cu posibila actualizare la necesitate.

Tranzacţiile comerciale pot fi efectuate atât pe piaţa internă cît şi la export.

Variabila observată este preţul asociat tranzacţiei care va fi determinat în funcţie de vânzător (agentul economic), de specificul produsului supus tranzacţionării, de tipul de cumpărător şi de alte caracteristici ale tranzacţiei.

Preturile pentru produsele vândute de agenţii economici sunt înregistrate separat pentru livrările pe piaţa internă şi cele pentru export.

Indicii valorici prezintă tendința generală a evoluției exporturilor, importurilor și se determină ca raportul dintre volumele valorice (dolari SUA) din anul (perioada) de raport și cele din anul (perioada) de bază.

Indicii valorii unitare ai comerţului exterior caracterizează variaţia valorii exporturilor şi importurilor în baza schimbării preţurilor, în timp ce volumele fizice rămîn neschimbate. Calcularea indicilor valorii unitare se efectuează în baza datelor obţinute din declaraţiile vamale atît pe total exporturi şi importuri, cît şi separat, pentru fiecare marfă şi grup de mărfuri. În mărfurile alese pentru calcul (mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene din Nomenclatorul mărfurilor, codificate la nivel de 9 simboluri, cu informaţii disponibile asupra cantităţii şi costului, prezente atît în perioada de raport, cît şi în perioada de bază. Drept bază pentru calcularea indicilor valorii unitare se ia anul precedent.

Inflația reprezintă creșterea generală a prețurilor, și se caracterizează prin scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale.

Infracţiune înregistrată – o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

Contravenţie – acţiunea sau inacţiunea - ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decât infracţiunea, săvârșită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege şi este pasibilă de sancţiune contravenţională.

Infracţiune excepţional de gravă - se consideră infracţiunea săvârşită cu intenţie pentru care legea penală prevede detenţiune pe viaţă.

Infracţiune deosebit de gravă – se consideră infracţiunea săvârşită cu intenţie pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depăşeşte 12 ani.

Infracţiune gravă – se consideră fapta pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 12 ani inclusiv.

Infracţiune mai puțin gravă – se consideră fapta pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 5 ani inclusiv.

Infracţiune uşoară – se consideră fapta pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv.

Infracţiuni legate de circulaţia ilicită a drogurilor (art. 217 - art. 219 din Codul Penal al RM) activitățile ilegale privind:
- Semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care conţin droguri sau etnobotanice, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante,
- Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora
- Sustragerea sau extorcarea drogurilor sau etnobotanicelor,
- Consumul ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii ale acestora, săvârşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora
- Introducerea ilegală intenţionată, indiferent de mod, în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii ale acestora,
- Prescrierea fără necesitate a drogurilor, falsificarea reţetei sau a altor documente care permit obţinerea drogurilor
- Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor, precum şi punerea la dispoziţie a localurilor în aceste scopuri.


 

Inovarea reprezintă introducerea în întreprindere a unui produs, proces, metodă de organizare sau metodă de marketing, noi sau semnificativ îmbunătățite. Inovarea trebuie să aibă caracteristici sau intenții de utilizare noi sau care furnizează o îmbunătățire semnificativă faţă de ceea ce a fost anterior utilizat sau vândut de către întreprindere.

Inovarea de produs reprezintă introducerea pe piaţă a unui bun sau serviciu nou sau semnificativ îmbunătățit, cu privire la capacitățile sale, ușurința în utilizare, componente sau sub-sisteme. De exemplu înlocuirea unor materii prime cu altele având caracteristici îmbunătățite (textile respirabile, amestecuri ușoare dar rezistente, materiale plastice nepoluante pentru mediul ambiant); introducerea unor componente noi sau îmbunătățite la liniile de produse existente (sisteme de frânare ABS, sisteme navigabile GPS în echipamentul de transport, camera față/verso încorporate în telefoane mobile, sisteme de fixare pentru îmbrăcăminte).

Inovarea de proces corespunde implementării unui proces de producție, unei metode de distribuție sau unei activități suport, noi sau îmbunătățite semnificativ. De exemplu instalarea unor tehnologii de fabricare noi sau îmbunătățite, cum ar fi echipament de automatizare sau senzori care pot regla procesele; echipament nou necesar pentru produse noi sau îmbunătățite.

Inovarea de organizare reprezintă implementarea unei metode de organizare noi în practicile de afaceri ale întreprinderii (inclusiv în gestionarea cunoștințelor), în organizarea locului de muncă şi a relaţiilor externe, care nu a mai fost folosită înainte de întreprindere. De exemplu prima introducere a unor stimulente pentru performanță individuală sau de grup; reducere sau creștere în structura ierarhică de luare a deciziilor.

Inovarea de marketing reprezintă implementarea unui concept de marketing nou sau o strategie de marketing care diferă semnificativ de metodele de marketing existente în întreprindere şi care nu a mai fost utilizată înainte în întreprindere. De exemplu utilizarea internetului pentru comercializarea unui tip de produs se consideră inovare de marketing, iar a doua utilizare pentru alt tip de produs nu mai este deja o inovare.

Instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei regrupează unităţile instituţionale care prestează servicii non-piaţă pentru gospodării şi ale căror resurse, provin din contribuţiile voluntare efectuate de gospodării şi din veniturile din proprietate. În acest sector se includ sindicatele, partidele politice, cultele religioase, asociaţiile culturale şi sportive, etc.

Instituţiile de concerte sunt filarmonici, orchestre sau alte formaţiuni instrumentale, corale sau vocalinstrumentale, care deţin un ansamblu artistic permanent, capabil să susţină activitatea unei stagiuni de concerte.

Instituţiile de spectacole şi concerte sunt unităţi de cultură, proprietate publică sau privată, aflate în serviciul societăţii cu rol de educare şi recreare, precum şi de promovare a valorilor cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internaţional. Acestea prezintă publicului spectacole dramatice, lirice, coregrafice, de divertisment, folclorice, de varietăţi, de circ, de păpuşi sau de marionete, precum şi concertele, indiferent de gen, sau orice tip de reprezentaţie prezentate direct publicului.

Instituţii penitenciare – instituţii subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor în care conform hotărârii instanţei de judecată, îşi execută pedeapsa privativă de libertate persoanele condamnate la închisoare şi detenţiune pe viaţă, precum şi locurile de detenţie provizorii pentru persoanele faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv. Instituţii penitenciare sunt: penitenciarele de tip închis, semiînchis, deschis, penitenciarele pentru minori, penitenciarele pentru femei, izolatoarele de urmărire penală şi spitalele penitenciare.

Intermediar în asigurări – persoană fizică sau persoană juridică ce desfăşoară activitate de intermediere în asigurări în schimbul unei remuneraţii şi are calitatea de broker de asigurare, agent de asigurare sau agent bancassurance.

Invenţie – soluţie ce rezolvă o problemă tehnică prin mijloace tehnice.

Investiţiile în active imobilizate reprezintă totalitatea cheltuielilor îndreptate la crearea, procurarea şi reproducerea imobilizărilor necorporale şi imobilizărilor corporale.

Investițiile ulterioare și reparații capitale includ costurile ulterioare efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a imobilizărilor necorporale și corporale cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale și respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului, care au fost capitalizate prin adăugarea la valoarea contabilă.

Jaf (art. 187 din Codul Penal al RM) - sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane.

 

Judecător - persoana învestită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută în baza legii.

Leasing – activitate de întreprinzător, în care o parte (locator) se obligă la cererea altei părţi (locatar) să-i asigure posesiunea şi folosinţa temporară a unui bun, achiziţionat sau produs de locator contra unei plăţi periodice (rata de leasing), iar la expirarea contractului de leasing să respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face să înceteze raporturile contractuale.

Lichiditatea – disponibilitate de active suficiente pentru a face față obligațiilor de plată, când acestea ajung la scadență.

Locuință  – construcție sau încăpere izolată, alcătuită din una sau mai multe încăperi de locuit și din încăperi auxiliare (bucătărie, bloc sanitar etc.), care satisface cerințele de trai ale uneia sau ale mai multor persoane. În calitate de locuință sunt recunoscute casele de locuit individuale, apartamentele, încăperile locuibile din cămine și din clădirile cu altă destinație, precum și alte unități de locuit, mobile sau improvizate, care sunt utilizate ca locuințe la data de referință a recensământului;

Locuință neocupată (vacantă)– reprezintă locuința în care la momentul recensământului nu locuiește nimeni permanent și nici nu sunt persoane temporar prezente.

Exemple: locuință nou construită gata pentru a fi locuită; locuință prevăzută pentru chirie sau vânzare; care este în proprietatea unei gospodării, membrii căreia locuiesc peste hotare mai mult de 12 luni; locuința în care nu locuiește nimeni deoarece proprietarii au decedat etc.

Locuință ocupată– locuință aflată în folosință a cel puțin unei gospodării, respectiv în ea locuiește  cel puțin o persoană prezentă sau temporar absentă;

Locuința sezonieră – reprezintă orice locuință care este locuită temporar (continuu cel puțin 1 lună, sezonier, pe parcursul unui anotimp), în care pe parcursul celor 3 luni de recenzare (8 aprilie - 7 iulie 2024) se va găsi cel puțin o persoană.

Lucrări de construcţii noi (inclusiv lucrările de reconstrucţie şi extindere) – reprezintă valoarea lucrărilor de construcţii executate pentru prima dată, cuprinse în articolele de deviz.

Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente reprezintă valoarea lucrărilor efectuate cu scopul păstrării sau restabilirii posibilităţii obţinerii de la acestea a avantajelor (profitului) economice viitoare în proporţiile determinate la intrarea iniţială. Lucrările de întreţinere şi reparaţie curentă includ totalitatea de operaţii de zugrăvire, vopsire, reparare a unor părţi neînsemnate ce se realizează la o construcţie existentă pentru a asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide şi prelungirea duratei de funcţionare. Aici se includ şi instalarea unor sisteme mecanice, electrice sau de încălzire, înlocuirea canalizaţiilor, conductelor de apă (chiar dacă acestea sunt noi).

Lucrări de reparaţii capitale reprezintă valoarea complexului de lucrări şi măsuri privind restabilirea capacităţii sau stării de funcţionare a clădirilor, construcţiilor, elementelor şi părţilor lor, inclusiv construcţiilor şi utilajului ingineresc. La reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor se efectuează înlocuirea pieselor şi construcţiilor uzate sau schimbul lor cu altele mai rezistente şi avantajoase, care îmbunătăţesc posibilităţile de exploatare a obiectului reparat, măresc durata de funcţionare utilă, în comparaţie cu durata stabilită la constatarea (înregistrarea) iniţială, cu excepţia înlocuirii depline a construcţiilor de bază (pereţilor, fundamentelor, planşeelor intermediare ş.a.).

Lucrările de construcţii reprezintă ansamblul de activităţi desfăşurate în scopul producerii de bunuri imobiliare concretizate în clădiri şi construcţii inginereşti noi, precum şi restaurarea, reconstrucţia şi extinderea, repararea şi întreţinerea celor existente.

Lucrările (serviciile) cu caracter industrial sunt cele executate de agenţii economici în cadrul unor acţiuni de cooperare, în care nu se prevăd transformări esenţiale ale formei produselor supuse prelucrării. Sunt raportate numai acele lucrări care sînt executate pentru terţi sau pentru alte sectoare neindustriale ale întreprinderii.

Lucrător familial neremunerat este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodăria ţărănească ( de fermier) este considerată o astfel de unitate. Dacă mai multe persoane dintr-o gospodărie lucrează în gospodăria agricolă proprie, una dintre acestea – de regulă, capul gospodăriei – este considerat lucrător pe cont propriu, iar ceilalţi – lucrători familiali neremuneraţi.

Lucrător pe cont propriu este persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau întro afacere individuală, fără a angaja vreun salariat permanent, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi. Sânt încadraţi la acest statut întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi, meditatorii, taximetriştii particulari etc.), liber-profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), lucrători ocazionali, agricultorii individuali. Lucrătorul pe cont propriu poate avea salariaţi temporari.

Lungimea drumurilor publice se obţine prin însumarea drumurilor naționale şi drumurilor locale (de interes raional/municipal). 

Marcă – orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice şi juridice.

Mărfurile în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova (pentru motive de transport), intrate în ţară sau ieşite din ea, exclusiv cu scopul livrării lor unei terţe ţări, nu se supun evidenţei statis­tice, dacă acestea nu se adaugă stocului de resurse materiale din ţără sau nu diminuează acest stoc.

Mărfurile şi poşta transportate în transportul aeroportuar reprezintă cantitatea de mărfuri şi poştă expediată printr-un anumit zbor (cu acelaşi număr) înregistrată o singură dată. Sunt incluse încărcăturile de mărfuri incluzînd greutatea containerelor şi a ambalajelor, poşta expres, valiza diplomatică, dar fiind excluse proviziile de bord şi bagajele pasagerilor.

 

Mărfurile temporar admise sau expediate - mărfurile moldoveneşti aflate temporar în străină­tate şi respectiv mărfurile străine aflate temporar în ţara noastră (care după o scurtă perioadă de utilizare se vor reîntoarce în ţara de provenienţă) pentru tîrguri, expoziţii, mostre comercia­le, materiale didactice, am­balaje, materiale de transport, containere şi echipamente legate de transport, animale pentru împe­re­chere, spectacol sau curse, se exclud din statistica comerţului exterior de mărfuri.

Mașini şi utilaje reprezintă mașinile, echipamentele, aparatele de măsură și control care pot funcționa numai după asigurarea lucrărilor de montaj precum și cele care pot funcționa fără montaj.

Mediator – persoană terţă, atestată în condiţiile legislației în vigoare, care asigură desfășurarea procesului de mediere în vederea soluționării litigiului dintre părți.

Membru al unei cooperative este considerată persoana care a lucrat ca membru al unei cooperative, unde fiecare membru are drepturi egale la luarea deciziilor, soluţionarea problemelor de producţie/vânzare etc.

Mici producători agricoli - această categorie de producători include gospodăriile populației, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu terenurile de pământ până la 10 ha, înregistrate în modul stabilit, şi persoanele care au primit sectoare în contul cotelor de teren echivalent, dar n-au înregistrat gospodăria în modul stabilit.

Migrație – permutarea teritorială a persoanelor, însoțită de schimbarea locului de trai.

Permutarea în cadrul țării este migrație internă, iar în afara acesteia  - migrație internațională.

Începând cu 2014 mișcarea migratorie internațională se calculează în baza datelor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind traversările frontierei de stat de către persoanele fizice.

Mijloacele fixe puse în funcţiune includ valoarea obiectelor construcţiei terminate şi date în exploatare în ordinea stabilită: a clădirilor, construcţiilor, întreprinderilor, complexelor care urmează să fie puse în funcţiune, precum şi a utilajului, uneltelor, inventarului, plantaţiilor multianuale, animalelor de producţie şi reproducţie.

Minimul de existenţă reprezintă volumul minimal de bunuri materiale şi servicii necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale, asigurarea menţinerii sănătăţii şi susţinerii viabilităţii omului.

Minor - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani.

Morbiditatea populației – reprezintă totalitatea cazurilor de îmbolnăvire înregistrate pe parcursul anului, la adresarea în instituția medico-sanitară sau în timpul examenului profilactic.

Munca nedeclarată – prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.

Munca neremunerată în folosul comunităţii constă în antrenarea condamnatului, în afara timpului serviciului de bază sau de studii, la muncă, determinată de autorităţile administraţiei publice locale.


 

Muzeul este instituţia publică de cultură, aflată în serviciul societăţii, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării sau recreării, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, precum şi ale mediului înconjurător.

Născut-viu este produsul concepției, expulzat sau extras complet din corpul mamei a fătului la termen de 22 de săptămâni încheiate de gestaţie şi/ sau cu masa copilului de la 500 grame și mai mult, care respiră sau prezintă alte semne de viață(respirație, activitate cardiacă, pulsații ale cordonului ombilical sau contracții musculare dependente de voință). Până în anul 2007 născutul-viu era definit ca expulsia totală sau extragerea din organismul mamei a fătului independent de durata sarcinii.

Naşteri asistate de către personal medical calificat reprezintă naşterile asistate de către personal medical calificat (medic, sora medicală, etc.) ca procent din numărul total de nașteri în aceeași perioadă.

Nivelurile de educație reprezintă un set ordonat care grupează programele de educație în raport cu cunoștințele, abilitățile și competențele pe care fiecare program este conceput să le ofere.

Nomenclatura Combinată a Mărfurilor reprezintă clasificarea multifuncțională a mărfurilor care circulă pe piața mondială și cuprinde codurile, denumirile și descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internațională, introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum și cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri. Nomenclatura este utilizată în scopul realizării măsurilor tarifare și netarifare de reglementare a activității economice externe a statului, perfecționării evidenței statistice și a schimbului de informație referitoare la circulația mărfurilor pe plan extern, cu alinierea acestora la standardele internaționale. Criteriul care stă la baza acestei nomenclaturi îl reprezintă natura mărfurilor, enumerarea mărfurilor fiind făcută în funcție de gradul de prelucrare: materii prime, produse semifinisate și produse finisate.

Notar - persoana autorizată de stat să presteze în numele acestuia servicii publice prin desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei în condițiile legislației în vigoare.

Nucleu familial – unitate constituită din: soț sau partener și soție sau parteneră, fără copii; soț sau partener și soție sau parteneră, cu copii necăsătoriți; unul dintre părinți cu copii necăsătoriți;

Numărul mediu al salariaților  (în echivalent timp complet) reprezintă media aritmetică simplă, calculată în baza sumei efectivelor zilnice ale salariaților din perioada de referință (inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbătorile legale și alte zile nelucrătoare), împărțită la numărul total al zilelor calendaristice din perioada de referință.

Nu se includ în numărul mediu salariații: aflați în concedii fără plată, concedii medicale, greve, alte persoane absente neplătite, detașați la lucru în străinătate. Salariații aflați în șomaj tehnic/staționare, care beneficiază de o indemnizație din salariul de bază, se includ în numărul mediu proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă.

Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă (sau efectiv lucrează mai puțin de o normă întreagă) se includ în numărul mediu proporțional cu timpul efectiv lucrat sau prevăzut în contractul individual de muncă.

Numărul mediu anual al populației – media aritmetică a numărului populației la începutul anului de referință și la începutul anului viitor.

Numărul mediu anual al populației – media aritmetică a numărului populației la începutul anului de referință și la începutul anului viitor.

Ocuparea forţei de muncă acoperă toate persoanele angajate în unele activităţi de producţie (în graniţele de producţie a conturilor naţionale). Ocuparea forţei de muncă include salariaţii (lucru în baza unui contract individual de muncă pentru altă unitate rezidentă sau gospodării particulare ale populației, şi este remunerat) şi non-salariaţii (patronii - proprietari de întreprinderi fără drept de persoană juridică, lucrătorii pe cont propriu etc.). 

Ocupaţiile sunt clasificate corespunzător Clasificatorului Ocupaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr. 22 din 3 martie 2014, armonizat cu standardul respectiv internaţional ISCO-08.

 

Pachet turistic (pachet de vacanţă, pachet de călătorie) este combinaţie prestabilită a cel puţin două servicii turistice, vîndute sau oferite spre vînzare ca un singur produs, la un preţ în care costul fiecărui component nu este identificat separat, aceste prestaţii depăşind 24 de ore.


 

Parcursul mărfurilor se determină în funcţie de greutatea mărfurilor transportate şi de distanţele parcurse de vehiculele care efectuează transporturile, de la locul de încărcare (expediţie) pînă la locul de descărcare (destinaţie).

Parcursul de exploatare net al mărfurilor - pentru trenurile de marfă - se calculează prin însumarea rezultatelor înmulţirii greutăţii mărfurilor încărcate cu distanţa parcursă de trenuri pe calea ferată, pe teritoriul Moldovei.

Parcursul tarifar al mărfurilor - pentru trenurile de marfă - se calculează prin însumarea rezultatelor înmulţirii cantităţii mărfurilor transportate cu distanţele parcurse pentru transportul mărfurilor, de la locul de expediţie pană la locul de destinaţie pentru transportul naţional. Pentru transportul internaţional şi de tranzit se ia în calcul numai distanţa parcursă pe reţeaua de cale ferată de pe teritoriul ţării.

Parcursul tarifar al mărfurilor se calculează pe ruta dintre locul de încărcare şi locul de descărcare în funcţie de distanţa înscrisă pe documentul de transport al mărfii. Parcursul mărfurilor se înregistrează in perioada calendaristică în care a avut loc expediţia.

Distanţa medie de transport a mărfurilor caracterizează lungimea medie parcursă de o marfă, exprimată în km. Se calculează ca raport între parcursul mărfurilor şi volumul mărfurilor transportate.

 

Ponderea femeilor și bărbaților deputați în Parlament - numărul de mandate deținute de femei/bărbați raportat la numărul total de mandate în Parlament.

Ponderea femeilor și bărbaților în funcții de ministre/ miniștri - numărul de femei/bărbați care dețin funcții de miniștri raportat la numărul total de funcții de miniștri în Guvern.

Ponderea femeilor și bărbaților în funcție de judecătoare/ judecători - numărul de femei/bărbați care activează în calitate de judecători raportat la numărul total de judecători.

Ponderea femeilor și bărbaților în organele de poliție - numărul de femei/bărbați din cadrul organelor de poliție raportat la numărul total de colaboratori ai organelor de poliție.

Pasager este orice persoană care se deplasează cu un mijloc de transport, exceptând personalul de serviciu al mijlocului de transport de pasageri.

Pasager-kilometru unitate de măsură reprezentînd transportul unui pasager pe o distanţă de un kilometru. Este considerată distanţa parcursă efectiv de către pasager.

 

Pasagerii transportaţi reprezintă pasagerii îmbarcaţi cu orice destinaţie, indiferent dacă plecarea se face de pe teritoriul ţării sau nu, cu condiţia ca vehiculul să aparţină operatorului de transport din ţara noastră sau să fie închiriat de acesta.

Pasagerii transportaţi exprimă numărul persoanelor care au constituit obiectul transportului în decursul anului, inclusiv pasagerii beneficiari de gratuităţi de transport. Se includ persoanele transportate pe baza biletelor, abonamentelor, legitimaţiilor de călătorie şi a altor documente de transport.

Parcursul pasagerilor exprimă volumul transportului de pasageri (în pasageri-km) şi se determină pe baza numărului de pasageri transportaţi şi a distanţei efective in km parcurse de fiecare pasager.

Parcursul pasagerilor cu troleibuzele se calculează ca produs între numărul pasagerilor transportaţi şi distanţa medie de circulaţie a pasagerilor cu troleibuzele. Distanţa medie de circulaţie se stabileşte o dată în cinci ani în urma cercetării fluxului de pasageri pe traseele de troleibuze ale oraşului respectiv, se aprobă în ordinea stabilită şi se ia în calcul ca o mărime constantă.

Distanţa medie de transport a pasagerilor, exprimată în km. Se calculează ca raport între parcursul pasagerilor şi numărul de pasageri transportaţi.

Transport rutier de pasageri: operaţiune prin care se realizează deplasarea persoanelor, cu un autovehicul, pe un drum deschis circulaţiei publice, pe distanţe şi în condiţii prestabilite. Din punctul de vedere al activităţii, se clasifică în transport rutier public şi transport rutier în cont propriu.

Transport rutier public de pasageri este transportul rutier efectuat pe bază de contract, contra plată, de către operatorii de transport rutier numai cu autovehicule deţinute, la bordul cărora se află, pe toată durata transportului, o copie conformă a licenţei de transport, precum şi licenţa de traseu ori autorizaţia de transport internaţional sau documentul de transport corespunzător serviciilor ocazionale, după caz.
 

Transportul turistic este serviciul ocazional de transport care asigură deplasarea în scopuri turistice a unui grup de persoane.

Serviciu ocazional de transport de persoane este activitate de transport public de persoane, realizată pe bază de contract unic pentru fiecare cursă, care nu poate fi definită ca serviciu regulat sau ca serviciu regulat special, prin care se transportă grupuri de persoane dinainte constituite, la iniţiativa unei persoane, cu ocazia unor evenimente, manifestări speciale, călătorii circulare cu caracter de agrement, turism şi altele asemenea.

 

Pasagerii transportaţi cu transportul aerian reprezintă pasagerii unui zbor avînd acelaşi număr, înregistraţi o singură dată. Sunt excluşi pasagerii în tranzit direct – pasagerii care, după o scurtă oprire, continuă călătoria cu acelaşi zbor sau unul avînd acelaşi număr cu zborul de sosire.


 

Păşunile sunt terenurile acoperite cu vegetaţie ierboasă crescută pe cale naturală, destinate păşunatului animalelor.

Patron este persoana care-și exercită ocupația (meseria) în propria unitate (întreprindere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate angajează unul sau mai mulți salariați permanenți.

Pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârşit infracţiuni, cauzând anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.


 

Pensie – drept bănesc cuvenit asiguratului, corelativ obligaţiilor privind plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Numărul pensionarilor include persoanele, cărora le-au fost stabilite pensiile conform Legii Republicii Moldova cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat şi Legii Republicii Moldova privind asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.

Persoană decedată - persoana decedată la locul accidentului sau pe parcursul unei perioade de până la 30 de zile după accident, ca urmare a leziunilor corporale sau complicaţiilor survenite în urma accidentului.

 

Persoană traumatizată – persoana care a suferit vătămarea gravă, medie sau ușoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, sau care a decedat după a 30-a zi de la data producerii accidentului, sau leziuni corporale ce nu cauzează prejudiciu sănătăţii, dar care a avut drept urmare o incapacitate temporară de muncă sau necesitatea spitalizării pe un termen nu mai mic de 24 de ore, sau a unui tratament ambulatoriu după acordarea primului ajutor medical.

 

Persoane descurajate sunt persoanele inactive, disponibile să lucreze în următoarele 15 zile, care nu au un loc de muncă şi au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu au întreprins nimic în acest scop în ultimele 4 săptămâni sau că nu caută un loc de muncă din următoarele motive:
− au crezut ca nu există locuri libere sau nu au ştiut unde să mai caute;
− nu se simt pregătite profesional;
− cred că nu vor găsi de lucru din cauza vârstei;
− au căutat altă dată şi nu au găsit.

Personal auxiliar - lucrători care participă la executarea temelor de cercetare-dezvoltare sau care sunt direct implicaţi în executarea unor astfel de teme: lucrătorii subdiviziunilor de planificare economică, financiară, ai subdiviziunilor de informaţii tehnico-ştiinţifice; lucrătorii care efectuează montarea, reglarea, deservirea şi reparaţia utilajelor ştiinţifice şi aparatelor; laboranţii fără studii superioare şi medii de specialitate.

Personal temporar de recensământ – persoane contractate pe o perioadă determinată, antrenate în organizarea și efectuarea recensământului, inclusiv a recensământului de probă și anchetei postrecenzare;

Personalul didactic – reprezintă persoanele fizice care sunt angajate în sistemul de învățământ şi predau în cadrul procesului educaţional şi de instruire (cu normă întreagă şi parţială). Fiecare cadru didactic se înregistrează o singură dată, numai în instituția de învățământ la care are funcția de bază.

Plantaţii multianuale sunt terenurile agricole plantate cu livezi, vii şi plantaţii nucifere:
- Livezile sunt plantaţiile pomicole, indiferent de vârstă şi specie (sămânţoase şi sâmburoase);
- Plantaţiile de arbuşti fructiferi sunt plantaţiile de pomușoare (zmeură, căpșuni, coacăză, agriș, etc.);
- Plantaţiile nucifere sunt plantaţiile de nuc, alune şi alte specii (migdalul, etc.);
- Viile sunt plantaţiile de viţă de vie, indiferent de vârstă, soi şi destinaţie.

Plata primei de asigurare se face integral sau în rate plătibile la termenele scadente prevăzute în contract conform negocierii părţilor, la sediul asigurătorului sau al reprezentanţilor săi dacă în contractul de asigurare nu se prevede altfel.

Poluant – orice substanţă în stare solidă, lichidă, gazoasă (de vapori) sau energie (radiantă, electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrantă), prezentă în mediu, care poate avea o acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor şi/sau a mediului.

Ponderea copiilor vaccinați reprezintă numărul copiilor cuprinși cu vaccinuri preventive, după tipul vaccinului, raportat la numărul total de copii aflați la evidență, exprimat la 100 %.

Ponderea persoanelor ocupate informal în sectorul non-agricol - numărul femeilor/bărbaților de 15 ani şi peste ocupați (au desfășurat o activitate economică/socială pentru venituri), informal în sectorul non-agricol, raportat la total femei/bărbați de vârsta respectivă ocupați în sectorul non-agricol.

 

Ponderea populației ocupate cu program parțial de lucru - numărul femeilor/bărbaților de 25-49 ani, care sunt ocupați (au desfășurat o activitate economică/socială pentru venituri), cu program parțial de lucru, raportat la total femei/bărbați de vârsta respectivă.

 

Populația cu reședință obișnuită (rezidentă) - totalitatea persoanelor ce dețin cetățenia Republicii Moldova, cetățenia altor state și apatrizii, care, la data de referință, au reședință obișnuită pe teritoriul țării.

Estimarea numărului populației cu reședință obișnuită are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat născuților-vii, s-au scăzut decesele (sporul natural), și s-a inclus sporul migrator (migrația netă).

Reședință obișnuită - loc în care o persoană își petrece, în mod obișnuit, timpul de odihnă zilnică, indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, al vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase.

Populația de vârstă școlară – reprezintă populația din grupa de vârstă teoretică corespunzătoare unui anumit nivel de educație, așa cum este indicat de vârsta teoretică de intrare și durată.

Populaţia în afara forței de muncă (sau populația inactivă din punct de vedere economic) cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă.

Populaţie ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care desfăşoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri şi servicii în scopul obţinerii unor venituri în formă de salarii sau alte beneficii.

Numărul populației prezente se determină în baza rezultatelor recensământului din anul 2004 și a datelor referitoare la mișcarea naturală și migratorie oficial înregistrate în anul de referință. Totodată, se ia în considerație schimbarea numărului populației în urma reorganizării teritorial-administrative.

Populație rezidentă – totalitatea persoanelor ce dețin cetățenia Republicii Moldova, cetățenia altor state și apatrizii, care, la data de referință a recensământului, au reședința obișnuită pe teritoriul țării;

Populație stabilă – numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv persoanele absente temporar.

Postdoctoratul constituie o formă de aprofundare a cunoştinţelor teoretice şi a cercetărilor ştiinţifice ale persoanelor ce deţin gradul ştiinţific de doctor. Numărul doctoranzilor şi postdoctoranzilor conform situaţiei la sfârşitul anului.

Preţul curent de piaţă include marjele comercială şi de transport, impozitele pe produse şi exclude subvenţiile pe produse.

Preţul de bază reprezintă preţul primit de producător pentru o unitate de bun şi serviciu, excluzînd impozitele pe produse şi incluzînd subvenţiile pe produse.

Producţia non-piaţă se evaluează în preţuri curente utilizînd preţurile de piaţă la bunurile şi serviciile analogice realizate pe piaţă, în caz că acestea pot fi identificate, sau după cheltuieli de producţie, atunci cînd preţul de piaţă lipseşte.

Prevalenţa printr-o anumită boală reprezintă numărul total de persoane, care dezvoltă o anumită boală pentru prima dată (caz nou) și al persoanelor înregistrate anterior (caz vechi) cu o anumită boală, de către o instituţie medico-sanitară, în perioada de referinţă.

Prevenit - persoana faţă de care este aplicată, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura arestului preventiv (nu include persoanele în arest contravențional), care așteaptă decizia primei instanțe de judecată cu privire la condamnare sau achitare.

 

Primă brută subscrisă – primă calculată de asigurător (reasigurător) conform unui contract de asigurare (reasigurare), înainte de deducerea oricăror sume din aceasta.

Prima de asigurare reprezintă suma pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului, la eliberarea poliţei de asigurare, în modul şi în termenul prevăzut de contractul de asigurare, în schimbul preluării de către asigurător a riscului asigurat.

Primă netă subscrisă – primă brută calculată de asigurător (reasigurător) conform unui contract de asigurare (reasigurare) după deducerea părţii din prima transmisă în reasigurare.

Principiile evaluării.În sistemul conturilor naţionale evidenţa operaţiunilor economice se efectuează în preţurile la momentul efectuării operaţiunii (preţuri curente).

Procesarea datelor – etapă complexă a procesului statistic, realizată prin activități de codificare, clasificare, validare, agregare, corelare, modelare, analiză statistică, stocare și arhivare, care se bazează pe metode științifice, utilizând infrastructura tehnică, sistemele informaționale și aplicațiile informatice;

Producția include toate produsele fabricate și serviciile prestate în decursul anului calendaristic.

Producția agricolă - expresie valorică e evaluată în prețuri curente, precum şi în preţurile comparabile – pentru comparabilitate la calcularea indicatorilor relativi şi este determinată ca suma producţiei vegetale şi animaliere.

Producţia cărnii include carnea de animale şi păsări de toate tipurile, grăsimea-semifabricat, subprodusele alimentare. Datele prezentate vizează atât sacrificarea industrială a animalelor şi păsărilor, cât şi cea din cadrul gospodăriei.

Producţia (creșterea) vitelor şi păsărilor - este volumul (greutatea) masei vii a produşilor obţinuţi, sporului în masă obţinut la creştere şi îngrăşare minus masa vitelor pierite. Volumul producţiei de creştere a animalelor se calculează pe tipurile de bază a animalelor productive.

Producţia de piaţă reprezintă producţia vândută sau destinată vânzării pe piaţă la un preţ semnificativ din punct de vedere economic.

Producția globală în preţuri curente include de asemenea valoarea serviciilor destinate pieţei (contra plată), prestate de întreprinderile de deservire a agriculturii şi întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti producătoare de producţie agricolă, şi a serviciilor nedestinate pieţei, prestate de instituţiile şi organizaţiile bugetare.

Producţia industrială reprezintă:
– rezultatul direct şi util al proceselor de extragere a materiilor prime şi materialelor existente în natură;
– rezultatul prelucrării primare a produselor agricole şi silvice;
– rezultatul prelucrărilor executate ulterior asupra produselor industriale;
– lucrările de restabilire a parametrilor tehnici şi calitativi iniţiali ai produselor industriale (cum ar fi: lucrările de reparaţii, de întreţinere etc.).

Producţia lânii include toată lâna de oaie, indiferent de faptul dacă ea a fost realizată sau folosită în gospodăria proprie. Lâna tunsă de pe blana de ovine în timpul prelucrării industriale pentru piele (aşa-numita “lână acidulată”) nu este inclusă în producţie. Producţia de lână este indicată în greutate fizică (greutatea lânii nespălate) nemijlocit după tunsul oilor.

Producţia laptelui – cantitatea de lapte muls de vacă, de oaie, de capră, indiferent de faptul dacă acesta a fost vândut sau o parte din el a fost folosit în gospodăriile pentru alăptarea viţeilor şi purceilor. Laptele care a fost supt de viţeii alăptaţi nu se include în producţie şi nu se calculează la determinarea cantităţii medii de lapte muls de la o vacă.

Producţia non-piaţă reprezintă producţia furnizată altor unităţi, fie gratuit, fie la un preţ nesemnificativ din punct de vedere economic.

Producţia ouălor – toată cantitatea de ouă strânsă într-un an de la toate tipurile de păsări de casă, inclusiv ouăle care au fost folosite pentru reproducerea păsărilor (incubarea ş.a.).

Producţia (vânzarea) vitelor şi păsărilor pentru sacrificare în masă vie - include masă vie a animalelor şi păsărilor de toate tipurile pentru sacrificare. Calculul volumului producţiei de carne se determină prin numărul de vite sacrificate şi masa lor. Numărul de vite sacrificate include vitele vândute organizaţiilor de achiziţii, prin alte vânzări pentru sacrificare, precum şi vitele sacrificate în gospodăria proprie. La alte vânzări pentru sacrificare se atribuie vitele vândute la piaţa, cu excepţia viţeilor, mieilor, caprinelor până la 6 luni, porcilor – 2 luni şi puilor de păsări.

Produse finite sunt considerate produsele ale căror prelucrare a avut loc în cadrul întreprinderii (au parcurs integral procesul tehnologic) şi corespund standardelor sau condiţiilor tehnice prevăzute în contract. În statisticile industriale produsele sînt exprimate cantitativ şi valoric.

Produsul intern brut (PIB) – principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale care reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie din unităţile producătoare rezidente şi care corespunde valorii bunurilor şi serviciilor produse de către aceste unităţi pentru consumul final.

Profitul net – rezultatul financiar obţinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune, după impozitare.

Profitul (pierderile) până la impozitare reflectă rezultatul financiar al întreprinderii, obţinut din toate activităţile.

Programul de lucru al persoanelor ocupate este definit ca fiind complet sau parţial, conform declaraţiei respondenţilor. În general, pentru salariaţi se consideră complet programul aferent unei norme întregi, aşa cum este prevăzută prin contractul colectiv de muncă (durata normală) şi parţial programul a cărui durată prevăzută prin contractul individual de muncă este semnificativ mai mică decât durata normală.

Pungășia (art. 192 din Codul Penal al RM) - acţiunea în scopul sustragerii bunurilor altei persoane din buzunare, genţi sau din alte obiecte prezente la persoană.

 

Quintila – este una din cele patru valori ce divizează seria de frecvenţe în cinci părţi egale, astfel încât, primele 20% (quintila I) reprezintă populaţia cu cele mai mici venituri/cheltuieli, iar ultimele 20% (quintila V) cu cele mai mari venituri/cheltuieli.

Rangul născutului-viu se referă la ordinea numerică a unui născut-viu în raport cu numărul total de născuți-vii al mamei.

Raportul elev-cadru didactic – se referă la numărul mediu de elevi pe cadru didactic la fiecare nivel educațional (învățământ preșcolar, primar, secundar ciclul I şi ciclul II) într-un anumit an de studii.

Rata accidentelor reprezintă raportul dintre numărul victimelor accidentelor de munca în perioada de referință și numărul total de salariați, exprimat în promile.

Rata accidentelor mortale reprezintă raportul dintre numărul accidentaţilor mortal în perioada respectivă şi numărul total de salariați, exprimat în promile.

Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100.

Rata brută de cuprindere – reprezintă numărul total de copii/elevi/studenți cuprinși într-un anumit nivel educațional, indiferent de vârstă, ca raport procentual din populația de vârstă școlară oficială corespunzătoare aceluiași nivel educațional.

Rata brută de cuprindere în învățământul terțiar – reprezintă numărul total de studenți din învățământul terțiar, indiferent de vârstă, exprimat ca procent din populația din grupa de vârstă de 5 ani imediat după învățământul secundar Ciclul II (liceal).

Rata brută de reproducere – numărul mediu de fete pe care l-ar avea  o femeie, care nu ar fi supusă riscului mortalității, în cursul vieții sale fertile, în condițiile fertilității anului respectiv.

Rata de activitate a populației pe medii - numărul femeilor/bărbaților de 15 ani și peste active(i) economic (incluzând populația ocupată și șomerii), raportat la total femei/ bărbați de vârsta respectivă.

Rata de activitate a populației pe nivele de educație - numărul femeilor/bărbaților de 15 ani și peste active(i) economic (incluzând populația ocupată și șomerii), raportat la total femei/bărbați de vârsta respectivă.

Rata de dependență a persoanelor tinere – reprezintă numărul de tineri ce revin la 100 persoane de vârsta 15 - 64 ani, la începutul anului de referință.

Rata de dependență a persoanelor vârstnice – reprezintă numărul de vârstnici ce revin la 100 persoane de vârsta 15 - 64 ani, la începutul anului de referință.

Rata de fertilitate la adolescente și femei de vârstă fertilă - numărul copiilor născuți-vii la 1000 femei de o anumită vârstă (în limitele vârstei fertile de 15-49 ani) raportat la numărul total de femei de această vârstă.

Rata de inactivitate a populaţiei de 15 ani şi peste reprezintă proporţia populaţiei inactive de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste (%).

Rata de inactivitate economică a populaţiei - numărul femeilor/bărbaților de 15 ani şi peste inactive(i) (nu au lucrat cel puțin o oră și nu sunt în șomaj), raportat la total femei/ bărbați de vârsta respectivă.

Rata de mortalitate infantilă indică numărul copiilor decedați în vârsta sub un an la 1000 de născuți-vii într-un an de referință.

Rata de ocupare - raportul dintre populaţia ocupată în vârstă de 15 ani şi peste şi totalul populaţiei de aceiaşi grupă de vârstă, exprimat procentual.

Rata de ocupare a populației în funcție de prezența copiilor în vârstă de 0-6 ani - numărul femeilor/bărbaților de 25-49 ani ocupați (au desfășurat o activitate economică/socială pentru venituri), cu/fără copii, raportat la total femei/bărbați de vârsta respectivă.

 

Rata de ocupare a populației - numărul femeilor/bărbaților de 15 ani şi peste ocupați (au desfășurat o activitate economică/socială pentru venituri), raportat la total femei/bărbați de vârsta respectivă.

 

Rata de participare la activități casnice - numărul femeilor/bărbaților, care au participat la diverse activități casnice, raportat la total femei/bărbați.

Rata de participare la formarea profesională continuă (FPC) reprezintă ponderea participanților la toate tipurile de FPC în total salariați din unitățile care au oferit FPC.

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani şi peste (sau rata de activitate) reprezintă proporţia forței de muncă în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste (%).

Rata de subutilizare a forței de muncă reprezintă raportul dintre forța de muncă subutilizată și forța de muncă extinsă (%).

Rata de tranziție în învățământul secundar ciclul I (gimnazial) – reprezintă numărul de noi admiși în primul an al învățământului gimnazial într-un anumit an de studii, exprimat ca raport procentual din numărul de elevi înscriși în ultimul an al învățământului primar din anul de studii anterior.

Rata dizabilitatății primare a copiilor în vârstă de până la 18 ani reprezintă frecvenţa copiilor cu vârsta 0 -17 ani 11 luni 29 zile cu dizabilitate, caz nou, la 1000 copii cu vârsta 0 -17 ani 11 luni 29 zile, într-un spaţiu şi timp dat.

Rata dizabilității primare reprezintă frecvenţa de îmbolnăviri care întrerup total sau parţial capacitatea de muncă, caz nou, înregistrat pentru prima dată în anul de referinţă, la 10 mii locuitori, într-un spaţiu şi timp dat.

 

Rata globala de participare la formarea profesională continuă (FPC) reprezintă ponderea participanților la toate tipurile de FPC în total salariați din toate unitățile cercetate.

 

Rata incidenţei generale prin boli reprezintă frecvenţa cazurilor noi a tuturor bolilor, înregistrate pentru prima dată de către o instituţie medico-sanitară, în rândul populaţiei, la 100 mii locuitori, într-un spaţiu şi timp dat.

Rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a unui an faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Rata se calculează în baza produsului indicilor lunari cu baza în lanţ raportaţi la 100. Din acest produs exprimat în procente, se scade 100.

Rata întreruperilor de sarcină reprezintă numărul întreruperilor de sarcină la femei raportat la 1000 copii născuţi – vii.

Rata lichidităţii este un indicator de lichiditate al întreprinderii, care reflectă gradul de acoperire a obligaţiilor de plată pe termen scurt cu active circulante.

Rata lunară a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună faţă de luna precedentă.
 

Rata medie anuală a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent.
Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent, din care se scade 100. La rîndul lor, indicii medii ai preţurilor din cei doi ani se determină ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an, calculaţi faţă de aceeaşi bază.

Rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creşterilor lunare ale preţurilor. Se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu bază în lanţ din care se scade baza de comparaţie egală cu 100.

Rata netă de cuprindere – reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenților din grupa de vârstă oficială corespunzătoare unui anumit nivel educațional, cuprinși în nivelul educațional dat, ca raport procentual din populația corespunzătoare.

Rata netă de reproducere – numărul mediu de fete născute de o femeie și care supraviețuiesc până la sfârșitul perioadei de reproducere la nivelul dat de fertilitate și mortalitate din anul de referință.

Rata prevalenţei generale prin boli reprezintă frecvenţa cazurilor noi a tuturor bolilor, înregistrate pentru prima dată de către o instituţie medico-sanitară şi a cazurilor vechi (înregistrate anterior), în rândul populaţiei, la 100 mii locuitori, într-un spaţiu şi timp dat.
 

Rata şomajului - raportul dintre numărul şomerilor definiţi conform criteriilor BIM şi populaţia activă totală, exprimat procentual.

Rata şomajului - numărul femeilor/bărbaților-șomeri conform criteriilor BIM, raportat la total femei/bărbați activi de vârsta respectivă.

Criteriile BIM:
1. nu are loc de muncă și nu lucrează;
2. caută activ un loc de muncă;
3. disponibil să înceapă lucrul.

 

Rata specifică de cuprindere pe vârste – reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenților de o anumită vârstă, cuprinși în instituțiile de învățământ la toate nivelurile de educație, ca raport procentual din totalul populației de aceiași vârstă.

Rata specifică de mortalitate pe vârste – este frecvența deceselor pe vârste la 1000 persoane de vârsta respectivă.

Rata totală de dependență demografică reprezintă numărul de copii în vârsta de 0 - 14 ani și a persoanelor vârstnice (în vârstă de 65 ani și peste) ce revin la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani, la începutul anului de referință.

Rata totală de fertilitate – numărul mediu de copii născuți per femeie de vârstă fertilă (15 - 49), în condițiile fertilității anului respective.

Ratele mortalității standardizate – ratele ajustate înlătură efectul structurii diferite a populației ceea ce permite comparații valide între două sau mai multe populații.

Reasigurare – cedare parţială sau integrală a unor riscuri subscrise de un asigurător, denumit reasigurat (cedent), unui alt asigurător, denumit reasigurător (cesionar), care, la rîndul său, îşi asumă angajamentul să recupereze o parte corespunzătoare din despăgubirea de asigurare acordată.

Recensământ al populației și locuințelor – proces de planificare, colectare, prelucrare, evaluare, diseminare și analiză a datelor despre persoanele (date demografice, sociale și economice), despre gospodăriile casnice și locuințele din  Republica Moldova, cu referire la un anumit moment;

Recensământ combinat – recensământ în cadrul căruia informațiile despre persoane, gospodăriile casnice și locuințe sunt colectate prin combinarea datelor colectate cu utilizarea diferitelor metode: a unei sau mai multor cercetări prin sondaj, a recensământului tradițional și/sau a recensământului pe bază de registre;

Recensământ de probă – exercițiu de testare a recensământului la o scară mai mică, care are drept scop verificarea tuturor activităților de recensământ, inclusiv metodologia recensământului, conținutul chestionarelor de recensământ, instruirea personalului temporar de recensământ, măsurile organizatorice, procesul tehnologic de prelucrare a datelor, măsurile de protecție a datelor individuale și altele;

Recensământ pe bază de registre – recensământ realizat cu utilizarea unui set de registre de bază care conțin date cuprinzătoare despre unitățile de recenzare;

Recensământ tradițional – cercetare exhaustivă în teren, cu colectarea datelor prin autorecenzare și prin interviuri față în față realizate de către personalul de recensământ;

Recenzare – colectarea datelor individuale despre o persoană, o locuință și/sau o gospodărie casnică, fie cu participarea directă a persoanei sau a gospodăriei respective, fie indirect, utilizând datele individuale înregistrate în sursele de date administrative și/sau în sursele private de date;

Recidivă - comiterea cu intenţie a uneia sau mai multor infracţiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie.

 

Recolta globală (sau roada) constituie volumul producţiei vegetale obţinut de pe toate suprafeţele culturilor agricole/plantaţiilor multianuale (pe culturi aparte şi grupe de culturi) în expresie naturală, mai puţin pierderile la recoltare, inclusiv producţia rezultată din schimbul de destinaţie a culturilor.

Recolta globală a culturilor agricole constituie volumul producţiei vegetale obţinut de pe toate suprafeţele culturilor agricole/plantaţiilor multianuale (pe culturi aparte şi grupe de culturi) în expresie naturală, inclusiv producţia obţinută pe semănăturile succesive, între rânduri şi producţia rezultată din schimbul de destinaţie a culturilor.

Remunerarea salariaților se definește ca totalul remunerațiilor, în bani sau în natură, pe care angajatorul o plătește unui salariat în schimbul lucrului îndeplinit în timpul perioadei de referință. Remunerarea salariaților include (a) câștigurile salariale (salarii directe, sporuri și indemnizații) și (b) contribuțiile sociale ale angajatorilor.

Rentabilitatea constituie o forma sintetică de exprimare a eficientei economice, care reflectă capacitatea unei firme de a obţine din activitatea pe care o desfăşoară un profit sau un beneficiu. Rentabilitatea se măsoară prin raportul dintre rezultatele (un indicator de profit (brut, net, etc.) şi mijloacele (resursele sau capitalurile) utilizate pentru obţinerea lor.

Reparația capitală reprezintă complexul de lucrări şi măsuri privind restabilirea capacităţii sau stării de funcţionare a clădirilor, construcţiilor, elementelor şi părţilor lor, inclusiv construcţiilor şi utilajului ingineresc. La reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor se efectuează înlocuirea pieselor şi construcţiilor uzate sau schimbul lor cu altele mai rezistente şi avantajoase, care îmbunătăţesc posibilităţile de exploatare a obiectului reparat, măresc durata de funcţionare utilă, în comparaţie cu durata stabilită la constatarea (înregistrarea) iniţială, cu excepţia înlocuirii depline a construcţiilor de bază (pereţilor, fundamentelor, planşeelor intermediare ş.a.).

Repatriat – cetățeanul Republicii Moldova și/sau persoana care s-a născut în Republica Moldova și urmașii acesteia, precum și persoana care anterior a locuit permanent pe teritoriul țării și are dreptul să se stabilească cu domiciliul permanent pe teritoriul Republicii Moldova în condițiile legii.

Reședință obișnuită – loc în care o persoană își petrece, în mod obișnuit, timpul de odihnă zilnică, indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, al vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase.

Se consideră că au reședință obișnuită într-o unitate administrativ-teritorială persoanele care:

a) au locuit la locul lor de reședință obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de data de referință a recensământului; sau

b) au sosit la locul lor de reședință obișnuită cu cel mult 12 luni înainte de data de referință a recensământului, cu intenția de a locui cel puțin un an.

În cazul în care nu se pot determina circumstanțele descrise la lit. a) și b), reședință obișnuită se consideră domiciliul sau reședința temporară a persoanei;

Reședință obișnuită - loc în care o persoană își petrece, în mod obișnuit, timpul de odihnă zilnică, indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, al vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase.

Relaţiile economice cu alte ţări se efectuează prin “Restul lumii” care uneşte toate unităţile instituţionale – nerezidente în cazul cînd acestea interacţionează cu rezidenţii.

Spital public – reprezintă instituţia medico-sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care prestează servicii medicale specializate în condiţii de staţionar. Spitalele publice includ spitalele subordonate Ministerului Sănătăţii și spitalele din subordinea altor Ministere şi autorităţi publice centrale.

Spital privat – spital organizat ca persoană juridică de drept privat. Instituţiile medico-sanitare înfiinţate în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale sau al unor societăţi comerciale, care acordă servicii medicale spitaliceşti în condiţiile legii se echivalează cu spitalele private.

Instituţiile de asistenţă medicală de urgenţă acordă asistenţă medicală urgentă prespitalicească şi transportarea medicală asistată la apelul pacientului, altor persoane sau la cererea lucrătorilor medicali în regim continuu, de la locul accidentului sau îmbolnăvirii şi în timpul transportării până la transmiterea pacientului instituţiei medico-sanitare, inclusiv în situaţii de crize, pe întreg teritoriul republicii.

Instituţii de asistenţă medicală primară - instituţiile ce furnizează servicii medicale primare acordate de către medicul de familie către pacienţii înscrişi pe lista proprie, în baza cererii depuse conform principiului de liberă alegere, indiferent de statutul persoanei (asigurată sau neasigurată), inclusiv din alte instituţii în caz de urgenţe medico-chirurgicale, sau alte situaţii justificate din punct de vedere medical. Asistența medicală primară se acordă în Centre ale Medicilor de Familie, Centre de sănătate, inclusiv autonome, Oficii ale Medicului de Familie, Oficii de Sănătate. (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 695 din 13.10.2010).

Instituții de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu - instituții în care se acordă asistență specializată de ambulator şi servicii medicale în condiţii de staţionar de către medicul specialist de profil împreună cu personalul medical mediu.

Întreprinderi individuale de ambulator - instituţiile private, care prestează servicii medicale în condiţii de ambulatoriu – servicii de asistenţă medicală primară şi specializată de ambulatoriu.

Farmacie - întreprindere farmaceutică, parte componentă a sistemului de sănătate, cu drept şi obligaţiune de acordare a asistenţei cu medicamente, cu alte produse farmaceutice şi de prestare a altor servicii farmaceutice orientate spre beneficiul populaţiei.

Personal medical - numărul de medici sau personal medical mediu, în perioada de referinţă.

Resurse minerale sunt imobilizări corporale sub formă de costuri capitalizate ale lucrărilor de explorare (lucrări de cercetare topografică, geologică, geochimică, geofizică, forare în faza de explorare), pentru care este demonstrată fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială.

Reţea de transport rutier – totalitate a drumurilor deschise circulaţiei publice de pe întreg teritoriul ţării. 

Reţeaua cultural-artistică reprezintă ansamblul unităţilor şi instituţiilor din diferite domenii culturale şi artistice: biblioteci, muzee, instituţii de spectacole şi concerte, edituri (ziare şi reviste).

Revistă – publicaţie periodică care conţine articole sau referate de interes general sau unele de specialitate din diverse domenii: legislaţie, politică, economie, cultură, filozofie, tehnică, medicină, modă, sport etc.

Risc – eveniment inconvenient, posibil şi viitor care ar putea afecta bunurile, capacitatea de muncă, viaţa ori sănătatea persoanei.

Risc asigurat – fenomen, eveniment sau grup de fenomene sau evenimente prevăzute în contractul de asigurare care, odată produse, pot genera prejudicii bunurilor sau persoanei asigurate. (În asigurările de viaţă, fenomenul de supravieţuire şi fenomenul de deces se încadrează în noţiunea de risc asigurat).

Ritmul de creştere a veniturilor disponibile/cheltuielilor de consum – reprezintă evoluţia în timp a veniturilor/cheltuielilor de consum şi pentru calcularea acestuia se utilizează două valori ale aceluiaşi indicator înregistrat în unităţi diferite de timp.

Roada medie la hectar a culturilor agricole este calculată, luând ca bază recolta globală de pe semănăturile principale, de pe 1 ha de suprafaţă recoltată a culturii în cauză.

Roada medie la hectar a plantaţiilor multianuale este calculată luând ca bază recolta globală obținută de pe suprafețele pe rod raportată la suprafața pe rod.

Rundă mondială – perioadă, de regulă, de 10 ani, recomandată de către Organizația Națiunilor Unite, în cadrul căreia statele ar urma să efectueze cel puțin un recensământ al populației și locuințelor;

Salariat – persoană care prestează o muncă în baza unui contract individual de muncă/raport de serviciu cu angajatorul în schimbul unei remunerații sub formă de salariu în bani și/sau în natură.

Rata mortalității generale - numărul de decese ale femeilor/bărbaților raportat la total femei/bărbați, exprimați în decese la 1000 persoane.

Rata mortalității pe principalele cauze de deces - numărul de decese ale femeilor/bărbaților determinate de o anumită cauză, raportat la total femei/bărbați, exprimat în decese la 100 mii persoane.

Rata mortalității materne - numărul femeilor decedate în urma complicațiilor din timpul sarcinii sau nașterii, raportat la numărul total de născuți-vii, exprimat în decese la 100 mii născuți-vii.

Rata mortalității infantile - numărul de decese ale fetelor/băieților sub un an, raportat la numărul total de născuți-vii de sexul respectiv, exprimat în decese la 1000 născuți-vii.

Incidența HIV - numărul de cazuri noi HIV la femei/ bărbați în anul de referință, raportat la total femei/ bărbați, exprimat în cazuri noi la 100 mii persoane.

Ponderea femeilor de 15-49 ani care au suferit în urma violenței fizice sau sexuale din partea soțului/ partenerului - numărul femeilor de 15-49 ani, care au raportat cel puțin un caz de violență fizică sau sexuală, în ultimele 12 luni, din partea soțului/ partenerului, raportat la numărul total de femei intervievate.

Ponderea femeilor de 15-49 ani care au suferit în urma violenței fizice sau sexuale din partea altor persoane decât soțul/partenerul - numărul femeilor de 15-49 ani, care au raportat cel puțin un caz de violență fizică sau sexuală, în ultimele 12 luni, din partea altor persoane, raportat la numărul total de femei intervievate.

Ponderea femeilor de 15-49 ani care au suferit în urma violenței economice din partea soțului/partenerului - numărul femeilor de 15-49 ani, care au raportat cel puțin un caz de violență economică, pe parcursul vieții, din partea soțului/ partenerului, raportat la numărul total de femei intervievate.

Ponderea femeilor de 15-49 ani care au suferit în urma violenței psihologice din partea soțului/partenerului - numărul femeilor de 15-49 ani, care au raportat cel puțin un caz de violență psihologică, pe parcursul vieții, din partea soțului/ partenerului, raportat la numărul total de femei intervievate.

Sector bugetar - totalitatea unităților finanțate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele unităților administrativ-teritoriale și din mijloace speciale, indiferent de subordonarea ramurală.

Sector real - totalitatea unităților cu autonomie financiară, inclusiv a celor care beneficiază de dotații bugetare, indiferent de subordonarea ramurală, tipul de proprietate și forma de organizare juridică. (conform Legii salarizării, 847/2002).

Sectorul instituţional – regruparea unităţilor instituţionale în ansambluri pe baza funcţiei lor principale şi a surselor de finanţare.

Sejurul turistic reprezintă intervalul de timp în care un turist consumă pachetul de servicii turistice în aceeaşi destinaţie turistică.

Durata medie a sejurului - raportul numărului de turişti–zile la numărul de turişti participanţi la acţiunile turistice organizate de agențiile de turism și turoperatori.

Serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor cuprind acele servicii care pot să constituie obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă, precum și servicii de transport şi depozitare, informaţii şi telecomunicaţii, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarife, preţuri de vânzare) şi modalităţile de încasare.

Serviciile de piață prestate populaţiei sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă, având ca principal beneficiar populaţia, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare). În ancheta lunară la serviciile de piaţă prestate în principal populaţiei se atribuie următoarele activităţi: de cazare şi alimentaţie publică, veterinare, ale agenţiilor turistice şi ale turoperatorilor, alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, învățământ, sănătate şi asistenţă socială, de recreare, de agrement, reparaţii de calculatoare, de articole personale şi de uz gospodăresc, alte servicii pentru persoane fizice.

Sistem de alimentare cu apă – ansamblu de instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări specifice prin care se realizează serviciul de alimentare cu apă. Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele componente: captări, aducţiuni, staţii de tratare, staţii de pompare cu sau fără hidrofor, rezervoare de înmagazinare, reţele publice de transport al apei, reţele de distribuţie a apei.

Sistem de canalizare – asamblu de instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări specifice, prin care se realizează serviciul de canalizare. Sistemul de canalizare este format din următoarele componente: reţele de canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar.

Sistem de educaţie – ansamblul instituţiilor şi organizaţiilor (educaţionale, economice, politice, ştiinţifice, culturale, obşteşti), precum şi al comunităţilor (familie, popor, naţiune, grupuri profesionale, mass-media) care, în mod direct sau indirect, explicit sau implicit, realizează funcţii educaţionale, asigurînd procesul de formare şi dezvoltare a personalităţii în cadrul educaţiei formale, nonformale şi informale.

Societăţi financiare cuprinde unităţile instituţionale a căror funcţie principală constă în finanţarea, adică colectarea, transformarea şi redistribuirea disponibilităţilor financiare. Resursele principale ale acestor unităţi sunt constituite din fonduri provenind din angajamentele contractate (depuneri, bonuri, obligaţiuni etc.) şi din dobânzi primite. La acest sector se referă instituţiile monetar - creditare, societăţile de asigurări şi alte instituţii financiare.

Societăţi nefinanciare cuprinde unităţile instituţionale nefinanciare a căror funcţie o constituie producţia de bunuri şi servicii nefinanciare destinate pieţei şi ale căror resurse principale provin din vânzarea producţiei.

Soldul balanţei externe de bunuri și servicii este diferenţa dintre exporturile si importurile de bunuri și servicii. Acestea pot fi calculate separat pentru tranzacţiile de bunuri si servicii.

Soldul migrației internaționale (migrația internațională netă) reprezintă diferența dintre fluxul de imigranți și fluxul de emigranți, în perioada de referință (anul t).

Soldul migrației interne /migrația internă netă (cu schimbarea domiciliului/reședinței temporare), la o dată determinată (e.g. 1 ianuarie anul t), reprezintă diferența dintre numărul persoanelor sosite într-o localitate și numărul persoanelor plecate din acea localitate.

Spațiu colectiv de locuit – una sau mai multe clădiri distincte, situate pe aceeași adresă, destinate a fi locuite pentru perioade diferite de către grupuri de persoane între care, în general, nu există legături de rudenie, care sunt reunite, de regulă, în scopuri și interese comune și care pot folosi în comun unele spații și instalații, precum bucătăriile, sălile de mese, băile etc.;

Spectacol – reprezentaţie dramatică, de păpuşi şi marionete, lirică, folclorică, coregrafică, de varietăţi, de divertisment, instrumentală, vocal-instrumentală, circ şi concerte.

Spectator – persoană care vizionează/audiază un spectacol sau concert.

Speranța de viață – este o estimare a numărului mediu de ani pe care o persoană i-ar trăi, dacă ratele de mortalitate specifice pe vârste ale unui an de referință ar rămâne neschimbate pe parcursul întregii sale vieți.

Speranța de viață la naștere – numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut în perioada respectivă, dacă în decursul vieții nivelul mortalității la fiecare vârstă va rămâne același, cum a fost în anul nașterii.

Numărul mediu de vizite la 1 locuitor/an reprezintă numărul vizitelor populației la medici, inclusiv în scop profilactic, precum și numărul vizitelor efectuate de medici la domiciliu, raportat la numărul mediu anual al populaţiei.

Durata medie de spitalizare a bolnavului la un pat reprezintă numărul de zile/pat de spitalizare raportat la numărul de bolnavi externați.

Letalitatea reprezintă frecvenţa persoanelor decedate în staţionar raportat la numărul bolnavilor externaţi (inclusiv persoanele decedate) din instituţia medico-sanitară dată, într-un spaţiu şi timp dat.

Numărul intervenţiilor chirurgicale reprezintă numărul de intervenţii chirurgicale efectuate bolnavilor externaţi (inclusiv persoanelor decedate) din secţiile chirurgicale, într-un spaţiu şi timp dat.
 

Spor natural - reprezintă diferența dintre numărul de născuți-vii și numărul decedaților pe parcursul anului.

Sporul natural pozitiv (creșterea) – numărul născuților-vii depășește numărul decedaților.

Sporul natural negativ (scăderea) – numărul decedaților depășește numărul născuților-vii.

Stare de ebrietate - starea de dereglare psihofuncţională a organismului survenită în urma consumului de alcool, droguri și/sau alte substanțe cu efecte similare.

 

Statutul profesional – Persoanele sunt clasificate după statutul profesional în conformitate cu clasificarea internaţională ICSE-93. Statut profesional reprezintă situaţia deţinută de o persoană în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin activitatea exercitată şi anume: salariaţi; non-salariaţi: patroni, lucrători pe cont propriu, ajutori familiali neremuneraţi, membri ai cooperativelor.

Statutul profesional reprezintă situaţia deţinută de o persoană în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin activitatea exercitată şi anume: salariaţi; non-salariaţi: patroni, lucrători pe cont propriu, ajutori familiali neremuneraţi, membri ai cooperativelor. Persoanele sunt clasificate după statutul profesional în conformitate cu clasificarea internaţională ICSE-93.

 

Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau loc amenajat, destinat, conform proiectării și executării, pentru cazarea turiștilor.

Structura de primire turistică colectivă cu funcţiuni de cazare turistică este acea structură care pune la dispoziţia călătorilor camere sau spaţii, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane, mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administraţie comercială comună, chiar dacă este o unitate non profit (cu scop nelucrativ).

Nu sunt considerate structuri de cazare turistică:
- unităţi de cazare folosite în exclusivitate de posesori sau chiriași pe o durată mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora;
- locuinţele secundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora;
- căminele, internatele şcolare pe perioada anului şcolar;
- unităţile spitaliceşti (cu excepţia sanatoriilor şi altor spaţii similare ce practică activităţi turistice);
- vagoanele dormitor;
- barăcile şi dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrîni şi casele de copii.

Structurile de cazare turistică nu includ tipul de unitate “camere de închiriat in locuinţe familiale”, indiferent de numărul de locuri-pat existente în aceste unităţi.

Capacitatea de cazare turistică existentă(instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate. Numărul de locuri este determinat pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente la 31 decembrie, aflate in stare de funcționare.

Capacitatea de cazare turisticăin funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de cazare turistică colective, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise structurile in perioada considerată, adică zilele în care a fost posibilă cazarea turiştilor. Se exprimă in locuri-zile (număr de locuri x număr de zile). Se exclud locurile din camerele sau structurile închise temporar din lipsă de turişti, pentru reparaţii sau pentru alte motive.

Numărul de locuri pat este determinat de numărul de persoane care pot petrece noaptea în paturile instalate în structura de primire turistică.

Sosirea unui turist în structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare se produce când o persoană se înscrie în registrul structurii de cazare turistică pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți neîntrerupte. In fiecare structură de cazare se socotește o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă. Turiştii rămaşi în structură din luna anterioară celei raportate nu sunt incluşi la numărul de sosiri. Pentru familiile găzduite în structura de cazare turistică, la numărul de sosiri se include fiecare membru al familiei pentru care s-a plătit cel puţin un loc de cazare.

Turiştii cazaţi în unităţile de cazare turistică cuprind toate persoanele (rezidenţi şi nerezidenţi) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni, şi stau cel puţin o noapte într-o unitate de cazare turistică în locul vizitat din ţară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată în locul vizitat.

Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienţi).

Înnoptarea turistică este considerată a fi fiecare noapte petrecută de un turist sau pentru care un turist este înregistrat (prezenţa sa fizică nefiind necesară) într-o structură de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică in funcţiune exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică in funcţiune, din perioada respectivă.

Durata medie a şederii se calculează prin împărţirea numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiştilor.

Structura populației ocupate după statut profesional - proporția femeilor/bărbaților de 15 ani şi peste ocupați (au desfășurat o activitate economică/socială pentru venituri), după un anumit statut profesional, în total femei/bărbați ocupați.

 

Structura populației ocupate pe sectoare economice - numărul femeilor/bărbaților de 15 ani şi peste ocupați (au desfășurat o activitate economică/socială pentru venituri), după un anumit sector economic, în total femei/bărbați ocupați.

 

Subvenții indică sumele primite cu titlu nerambursabil din Bugetul Public National (BPN) în legătură cu producerea, vânzarea de bunuri, servicii sau de utilizare a factorilor de producţie pentru promovarea unei politici social – economice.

Subvenţiile includ subvenţiile pe produse şi alte subvenţii pe producţie.

Subvenţiile pe produse – sumele vărsate de la buget pe unitatea de bun sau serviciu produsă sau importată.

Sumele brute calculate salariaților (câștigul salarial) includ plăți brute în bani sau în natură, acordate salariaților, de regulă, peste intervale regulate de timp, pentru timpul lucrat sau lucrul efectuat. În câștigul salarial se includ de asemenea plățile pentru timpul nelucrat (concedii, zile de sărbătoare, șomaj tehnic, staționare etc.), primele anuale, sezoniere sau alte prime acordate neregulat.

Suprafaţă însămânţată – terenul arabil însămânţat cu culturi agricole și suprafețele însămânțate cu culturi agricole între rândurile de livezi și vii.

Suprafaţa totală a locuințelor (apartamentelor/caselor de locuit individual) se determină ca suma suprafeţei locuibile, care cuprinde suprafaţa camerelor de locuit (dormitoarele şi salonul) din locuinţă şi suprafaţa încăperilor auxiliare (bucătărie, hol, antreu, baie, duş, toaletă etc.) din locuinţă, precum şi suprafaţa logiilor, balcoanelor, teraselor care se include în suprafaţa totală prin coeficienţii de reducere.

Tâlhărie (art. 188 din Codul Penal al RM) - atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate ori de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe.

 

Tehnicieni - lucrători care participă în activitatea de cercetare-dezvoltare, exercitând funcţii tehnice, de regulă, sub conducerea cercetătorilor (exploatarea şi deservirea instalaţiilor ştiinţifice, utilajului de laborator, tehnicii de calcul, pregătirea materialelor, desenelor tehnice, efectuarea experienţelor, analizelor etc.).

Tehnologia informației – utilizarea mijloacelor microelectronice pentru colectarea, stocarea, prelucrarea, căutarea, transmiterea și prezentarea datelor, textelor, imaginilor şi sunetelor.

Computerele personale conectate la Internet reprezintă totalitatea echipamentelor (computere personale, servere) care au acces direct prin intermediul propriei adrese IP la reţeaua Internet.

Internet – o comunitate globală de reţele informaţionale, cu resurse imense şi o gamă largă de servicii.

Acces la Internet în bandă largă conexiune fixă - tehnologii care asigură viteza de cel puţin 256 kbit/s în una sau ambele direcţii, cum ar fi DSL (Digital Subscriber Line), modem de cablu, linii închiriate, fibre-to-home, Powerline, satelit, wireless fix , wireless LAN şi WiMAX.

Acces la Internet în bandă largă conexiune mobilă - tehnologii care oferă viteze de cel puţin 256 kbit/s în una sau ambele direcţii, precum bandă largă mobilă CDMA cunoscute în Europa ca UMTS (Sistemul universal de telecomunicaţii mobile); HSDPA (Viteză mare de acces a lotului în linia de jos), completat HSUPA ((Viteză mare de acces a lotului în linia de sus); CDMA2000 1xEV-DO şi CDMA2000 1xEV-DV. Accesul poate fi implementat prin orice dispozitiv (calculator de buzunar, calculator portabil sau telefon mobil, etc.).

Reţele locale - LAN – reţele de transmitere a datelor prin conectarea calculatoarelor situate în limitele zonei strict determinate, de exemplu, clădire separată, edificiu. Reţelele pot fi fără fire.

Utilizatori acces la Internet reflectă numărul total al utilizatorilor, care subscriu pentru un serviciu de bază de acces la Internet prin intermediul reţelei fixe şi mobile, inclusiv din furnizare de servicii de acces în bandă largă.

Investiţii, cheltuieli şi consumuri pentru informatizare cuprind totalitatea mijloacelor alocate pentru: proiectări şi elaborări de sisteme informaţionale, procurarea echipamentelor electronice şi de comunicaţii, inclusiv calculatoare, procurarea produselor software, instruirea personalului în domeniul tehnologiei informaţiei, alte consumuri şi cheltuieli pentru materiale consumabile, întreţinere echipamente, baze de date, registre informatice, reţele informatice etc.

Comerț electronic (e-comerț) – vânzarea sau cumpărarea de bunuri sau servicii realizate prin intermediul unei rețele de calculatoare prin metode specifice proiectate pentru scopul primirii sau plasării de comenzi.

Comunicaţii electronice – orice transmitere a vocii, datelor, textului, sunetului şi a imaginilor, bazate pe o singură tehnologie sau pe o combinaţie de tehnologii.

Utilizator – persoană fizică sau juridică care utilizează sau solicită servicii de comunicaţii electronice accesibile publicului.

Operator telefonie mobilă – furnizori, înregistrați în Republica Moldova, a căror activitate constă, în totalitate sau în parte, în furnizarea serviciilor de telefonie mobilă.

Operator telefonie fixă – furnizori, înregistrați în Republica Moldova, a căror activitate constă, în totalitate sau în parte, în furnizarea serviciilor de telefonie fixă.

Posturile telefonice publice reprezintă numărul de telefoane publice (cartofoane) operate de furnizor.

Utilizatori telefonie fixă reprezintă numărul total de linii de acces (din considerent 1 linie de acces sau 1 număr telefonic = 1 abonat) la servicii de telefonie fixă (acest indicator nu va reflecta numărul abonaţilor la servicii de telefonie prin Internet negestionat (servicii ”over-the-top”)).

Traficul telefonic naţional al reţelelor fixe reprezintă volumul total de trafic voce la nivel naţional deservit de reţeaua fixă.

Traficul telefonic internaţional de ieşire al reţelelor fixe reprezintă volumul total al apelurilor iniţiate de abonaţi şi destinate abonaţilor unor operatori străini (apeluri către orice numere telefonice ce nu aparţin Planului Naţional de Numerotare).

Traficul telefonic internaţional de intrare al reţelelor fixe reprezintă volumul de terminaţie în proprie reţea a traficului internaţional transmis de operatori străini (nerezidenţi).

Utilizatori telefonie mobilă - abonaţii (manifestaţi prin număr de cartele SIM, RUIM, USIM, etc.) la reţeaua de radioacces mobil, indiferent dacă aceştia subscriu un serviciu de bază de voce, Internet mobil, transport date (de ex. M2M-machine-to-machine), alţi abonaţi.

Traficul telefonic naţional al reţelelor mobile reprezintă volumul total de trafic voce la nivel naţional deservit de reţeaua mobilă.

Traficul telefonic internaţional de ieşire al reţelelor mobile reprezintă volumul total al apelurilor iniţiate de abonaţi şi destinate abonaţilor unor operatori străini (apeluri către orice numere telefonice ce nu aparţin Planului Naţional de Numerotare).

Traficul telefonic internaţional de intrare al reţelelor mobile reprezintă volumul de terminaţie în proprie reţea a traficului internaţional transmis de operatori străini.

Staţiile de televiziune reprezintă numărul instalaţiilor pentru transmiterea imaginilor mobile cu ajutorul undelor electromagnetice unui număr nelimitat de posturi receptoare.

Utilizatori TV, contra plată reprezintă toţi abonaţii TV care achită contractul de prestare servicii TV, dar şi în baza unui contract de prestare a serviciilor integrate double play sau triple play.”

Staţiile de radioficare reprezintă numărul instalaţiilor pentru transmiterea emisiunilor radiofonice cu ajutorul undelor electromagnetice unui număr nelimitat de posturi receptoare.

Terenurile reprezintă imobilizări corporale sub formă de teritorii funciare (de pământ) deținute de entitate cu drept de proprietate sau primite în leasing financiar, pentru a fi folosite în activitatea entității, care are o durată de utilizare nelimitată.

Terenurile agricole sunt terenurile de pământ utilizate sistematic pentru obţinerea producţiei agricole. Suprafaţa terenurilor agricole este formată din: terenuri arabile, plantaţii multianuale (vii, livezi şi plantaţii nucifere), păşuni şi fâneţe naturale.

Terenurile arabile sunt terenurile agricole sistematic prelucrate (arate) şi utilizate pentru semănatul culturilor agricole şi ierburilor perene.

Tineri NEET sunt persoanele tinere, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).

Titlul descrie un document ce constituie un articol separat, cu titlu distinct, indiferent dacă este editat într-un singur volum /unitate fizică şi indiferent de numărul de copii deţinute de bibliotecă.

Titular – persoana fizică sau juridică căreia îi aparţine dreptul conferit prin titlul de protecţie.

Trafic de copii (art. 206 din Codul Penal al RM) - este acţiunea de recrutare, transportare, transfer, adăpostirea sau primirea unui copil, precum şi darea sau primirea unor plăţi ori beneficii pentru obţinerea consimţământului unei persoane care deţine controlul asupra copilului, în scopul exploatării sexuale comerciale sau necomerciale, exploatării prin muncă sau servicii forţate, practicării cerşetoriei sau în alte scopuri josnice, însuşirii ajutoarelor, indemnizaţiilor sau prestaţiilor sociale, folosirii ilegale în testări sau experimente medicale ori ştiinţifice, exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, folosirii în conflicte armate, folosirii în activitate criminală, prelevării organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor umane, vânzării sau cumpărării, folosirii în calitate de mamă-surogat ori în scop de reproducere, adopţiei ilegale.


 

Traficul de influență (art. 326 din Codul Penal al RM) - pretinderea, acceptarea sau primirea, promisiunea, oferirea sau darea unei persoane, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcţionar internaţional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârşite.


 

Traficul prin aeroport reprezintă îmbarcările/debarcările de pasageri şi încărcările/descărcările de mărfuri şi poştă în/din aeronavele naţionale sau străine care decolează/aterizează pe Aeroportul Internaţional Chişinău, precum şi mişcările de aeronave pe acest aeroport.

Serviciu de transport aerian comercial - operarea unei aeronave într-una sau mai multe etape de zbor desfăşurate regulat sau nu, destinate transportului public contra cost de pasageri şi/sau mărfuri şi poştă.

Serviciu de transport aerian comercial regulat (după grafic) - serviciu furnizat prin zboruri sau extra zboruri în cazul afluenţei traficului, desfăşurate conform unui orar publicat sau cu o frecvenţă care să constituie o serie sistematică, deschis rezervărilor directe de către public.

Serviciu de transport aerian comercial neregulat - serviciu furnizat prin zboruri comerciale altele decît cele regulate. Sunt incluse zborurile de tip taxi aerian.

Zbor internaţional - transport de pasageri şi/sau mărfuri şi poştă care se desfăşoară către, dinspre, în interiorul sau între ţări diferite de cea în care se află sediul operatorului de transport.

Etapă de zbor - în transport internaţional este considerat zborul unei aeronave în care aeroporturile de decolare şi aterizare se află în alt stat decît cel în care operatorul de transport îşi are sediul. Etapa de zbor se referă numai la serviciile aeriene comerciale.

Pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi - pasagerii înregistraţi într-un aeroport, care încep sau finalizează o călătorie (la decolare sau respectiv, aterizare). Sunt incluşi pasagerii de transfer sau în tranzit indirect, adică pasagerii care aterizează şi apoi decolează cu altă aeronavă într-un interval de 24 ore, sau cu aceeaşi aeronavă purtînd un alt număr.

Mărfuri şi poştă încărcate şi descărcate - cantitatea de mărfuri şi poştă încărcată în vederea transportării şi respectiv, descărcată dintr-o aeronavă la destinaţie.

Curse aeriene regulate reprezintă seria de zboruri cu următoarele caracteristici:
- sunt efectuate contra cost cu aeronavele pentru transport pasageri, mărfuri şi poştă puse la dispoziţia populaţiei fie direct de operatorul de transport aeroportuar, fie prin agenţii săi autorizaţi;
- sunt organizate într-un mod care să asigure legătura între două sau mai multe aeroporturi conform unui orar publicat sau cu o regularitate care să reprezinte o serie sistematică evidentă.

Curse aeriene neregulate sunt zborurile plătite, altele decît cele indicate la cursele regulate. Sunt incluse zborurile de tip charter şi alte zboruri neregulate.

Total mişcări de aeronave pentru servicii comerciale – reprezintă totalul decolărilor (plecărilor) şi aterizărilor (sosirilor) plătite, efectuate de aeronave civile, pentru curse regulate şi neregulate.

Transferul reia operaţiunea în cazul cînd o unitate instituţională efectuează în calitatea ei de producător de bunuri, prestează servicii sau active (financiare sau nefinanciare) pentru altă unitate, fără a primi de la ultima drept recompensă bunuri, servicii sau active. Deosebim transferuri curente, capitale, transferuri sociale în natură.

Transferurile capitale constituie operaţiunile cu caracter unic şi considerabile după valoare, legate de procurarea sau ieşirea activelor participanţilor la aceste operaţiuni. Ele includ impozitele pe capital, subvenţiile investiţionale, alte transferuri capitale.

Transferurile curente cuprind impozitele curente pe venit şi patrimoniu, vărsămintele pentru asigurarea socială, vărsămintele voluntare şi cadourile cu caracter necapital, amenzile etc.

Din punct de vedere al obiectului de activitate, transportul se divizează în transport de marfă (bunuri) şi de persoane (pasageri).

Transportul rutier de mărfuri orice transport de mărfuri cu ajutorul unui vehicul de transport rutier de marfă.

Transportul mărfurilor pe calea ferată înseamnă mişcarea mărfurilor folosind vehiculele de cale ferată între locul de la care se face încărcarea şi locul la care se face descărcarea.

Transportul pe căi navigabile interioare reprezintă deplasarea de bunuri şi pasageri folosind nave pentru căi navigabile interioare sau nave mixte, în călătorii care se realizează în întregime (cu acelaşi vas), pe căi navigabile interioare.

Din punct de vedere al obiectului de activitate, transportul se divizează în transport de marfă (bunuri) şi de persoane (pasageri).

Transportul rutier (autobuze și microbuze, taximetre şi troleibuze) de pasageri - transportul de persoane efectuat cu un autovehicul rutier destinat transportului de persoane pe drumurile publice.

Transportul pasagerilor pe calea ferată înseamnă mişcarea pasagerilor folosind vehiculele de cale ferată între locul de la care se face îmbarcarea şi locul la care se face debarcarea.

Transportul pe căi navigabile interioare reprezintă deplasarea de bunuri şi pasageri folosind nave pentru căi navigabile interioare sau nave mixte, în călătorii care se realizează în întregime (cu acelaşi vas), pe căi navigabile interioare.
 

La transportul feroviar sunt incluşi pasagerii plecaţi din staţiile de cale ferată din ţară, indiferent de destinaţie şi pasagerii intraţi în ţară cu vagoane prin staţiile de la frontieră.

 

Transportul internaţional de mărfuri cuprinde transportul la care încărcarea are loc în Moldova, iar descărcarea are loc în altă ţară sau transportul la care locul de descărcare este situat în Moldova, iar locul de încărcare în altă ţară. Datele statistice cu privire la transportul rutier internaţional de mărfuri din publicaţiile statistice include cursele care nu tranzitează Moldova şi traficul în tranzit.

 

Transportul naţional (intern) de mărfuri reprezintă transportul efectuat între două locuri, un loc de încărcare şi un loc de descărcare, ambele situate in Moldova.

 

Mărfuri transportate cu transportul rutier, în tone, reprezintă greutatea mărfurilor, care fac obiectul transportului într-o perioadă de timp. Se cuprind mărfurile transportate cu mijloace de transport proprii sau închiriate oricare ar fi locul de expediţie sau de destinaţie. Transporturile rutiere de mărfuri includ mărfurile transportate cu autovehicule înregistrate în Moldova.

Greutatea mărfurilor transportatecu transportul rutier cuprinde mărfurile care fac obiectul transportului într-o perioadă de timp. Greutatea mărfurilor transportate se înregistrează în momentul expedierii, cu excepţia transportului prin conducte la care înregistrarea se face la sosirea mărfurilor pompate la destinaţie. Greutatea mărfurilor transportate include atît greutatea proprie a mărfurilor, cît şi cea a ambalajelor, containerelor sau paleţilor folosite pentru transport.

Transportul rutier de mărfuri în cont propriu - transportul efectuat de unităţi cu altă activitate de bază decît transportul, dar care au în inventar mijloace de transport rutier pentru transportul de mărfuri şi efectuează transporturi în folos propriu.

Transportul rutier de mărfuri în contul altora - transportul efectuat de unităţi care au activitate de bază transportul de mărfuri şi efectuează transporturi pentru terţi (în contul altora), pe bază de plată.

Transporturile de mărfuri pe calea ferată includ mărfurile încărcate în vagoane şi expediate pe calea ferată, indiferent de locul de destinaţie. De asemenea, includ mărfurile încărcate pe o reţea feroviară străină şi transportate pe calea ferată din Moldova pentru descărcare în ţară sau pentru tranzit.

Greutatea mărfurilor transportate pe calea ferată exprimă în tone greutatea mărfurilor cu mijloace de transport pe calea ferată. În transportul pe calea ferată se cuprind mărfurile încărcate în vagoane şi expediate pe calea ferată, indiferent de locul de destinaţie, precum şi mărfurile încărcate în vagoane intrate prin staţii de frontieră. Cantitatea mărfurilor transportate pe calea ferată se înregistrează în momentul expedierii. La stabilirea greutăţii mărfurilor transportate (în tone) se iau în calcul şi greutăţile ambalajelor, containerelor sau paleţilor folosite pentru transport, precum şi vehiculele rutiere pentru transport de mărfuri transportate pe calea ferată.

Timpul mediu de rulaj al vagoanelor de marfă exprimă durata medie a unui ciclu de transport complet al vagoanelor de marfă în limitele reţelei, respectiv timpul mediu între două încărcări succesive.

Greutatea medie brută a trenurilor de marfă se determină ca raport între parcursul de exploatare brut şi numărul de tren-km. Nu se includ trenurile de manevră, de coletărie, de serviciu şi parcursul locomotivelor izolate.

 

Tranzitul este transportul realizat, între două locuri, unul de încărcare, altul de descărcare, ambele situate în aceeaşi ţară sau în ţări diferite, fără încărcări sau descărcări pe teritoriul Moldovei.

 

Turismul cuprinde activităţile desfăşurate de persoane in cursul călătoriilor şi şederii lor in afara mediului lor obişnuit (reşedinţei obişnuite), pentru o perioadă consecutivă care să nu depăşească un an, in scopuri de odihnă, pentru afaceri, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, pelerinaj.

Turism organizat – formă de turism caracterizată prin înţelegeri prealabile în ce priveşte prestaţia, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul contractelor sau altor tipuri de aranjamente.

Formele de turism:
- turismul intern: deplasarea rezidenţilor Republicii Moldova în interiorul țării, în scop turistic;
- turismul receptor: primirea de către o țară, în scop turistic, a persoanelor străine, cu un sejur mai mare de 24 de ore;
- turismul emițător: deplasarea rezidenților unei țări în afara granițelor acesteia în scop turistic, cu un sejur mai mare de 24 de ore.

Cele trei forme de bază ale turismului, enunțate anterior, pot fi asociate, obţinându-se următoarele categorii de turism:
- turismul intern - deplasarea rezidenților Republicii Moldova în interiorul țării în scop turistic;
- turismul național care regrupează turismul intern și turismul emițător;
- turismul internațional ansamblu de relații și fenomene ce rezulta din deplasarea și sejurul persoanelor ce vizitează, in scop turistic, o țară alta decât țara de reședință. Cuprinde turismul receptor și cel emițător.
 

Turiştii reprezintă persoanele fizice care se deplasează în orice loc, altul decât locul său de reședință, pe o durată de cel puțin 24 de ore și în alt scop decât desfășurarea unei activități remunerate în locul vizitat.

Excursioniștii (vizitatorii de o zi) reprezintă persoanele ce nu petrec cel puţin o noapte într-o structură turistică de găzduire colectivă sau privată.

Turiștii/excursioniștii participanți la turismul organizat sunt persoanele care beneficiază de serviciile oferite şi vândute de agenții economici care organizează activitatea turistică.
 

Unitatea instituţională este o unitate economică rezidentă (care are centru de interes, deci, desfăşoară o activitate economică de cel puţin un an pe teritoriul respectiv) care are autonomie de decizie în exercitarea funcţiei sale principale şi/sau dispune de contabilitate completă (are atît documente contabile în care apar toate operaţiunile economice şi financiare efectuate în cursul perioadei, cît şi un bilanţ al activelor şi pasivelor sale).

Unitatea locală este o întreprindere sau o parte din întreprindere (de exemplu, filială, atelier, fabrică, depozit, birou, mină, magazie, etc.) care corespunde următoarelor criterii:
- situată pe o adresă identificată;
- activează cel puțin o persoană;
- se desfășoară activitate economică.

Unitate de recenzare – persoană fizică; gospodărie casnică; locuință; clădire în care este situată locuința, despre care se colectează informații în cadrul recensământului;

Utilizator activ este persoana sau organizaţia care în cursul anului de referinţă a utilizat serviciile şi facilităţile bibliotecii.

Utilizator înregistrat - persoană sau organizaţie înscrisă cu scopul de a utiliza colecţiile şi/sau serviciile bibliotecii.

Valoarea adăugată se măsoară ca diferența dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și consumul intermediar, reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producție.

Valoarea adăugată brută (VAB) este soldul contului de producţie şi se măsoară ca diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse (evaluate la preţuri de bază) şi consumul intermediar (evaluat la preţurile cumpărătorului), reprezentând deci valoarea nou creată în procesul de producţie. VAB este calculata înainte de a fi calculat consumul de capital fix.

Valoarea lucrărilor de construcţii se prezintă pe elemente de structură a lucrărilor și pe tipuri de obiecte.

Vânzările (livrările) de mărfuri și servicii - reprezintă valoarea livrărilor de mărfuri, servicii achitate sau care urmează a fi achitate (fără TVA), inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări.

Variabilă de recensământ – caracteristică a unității de recenzare (persoană fizică, gospodărie casnică, locuință sau clădire) care poate lua mai mult de o valoare dintr-un set de valori și care stă la baza calculării indicatorilor statistici de recensământ.

Variaţia stocurilor reprezintă diferenţa între stocul de la sfârşitul perioadei considerate şi cel iniţial. Stocurile reprezintă bunurile, altele decât cele de capital fix, deţinute la un moment dat de unităţile de producţie. Prin convenţie gospodăriile populaţiei (în calitate de consumatori) nu deţin stocuri. De asemenea, ramurile cu producţie nedestinate pieţei ale administraţiei publice şi cele ale instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei nu deţin stocuri, cu excepţia stocurilor strategice.

Vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii (art. 151 din Codul Penal al RM) este acțiunea periculoasă pentru viaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente.

Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii (art. 152 din Codul Penal al RM) – acțiunea care nu este periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Din Codul Penal, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă.

 

Venit naţional disponibil brut măsoară partea din valoarea creată, de care dispune naţiunea, pentru consumul final şi economia brută şi este egal cu venitul naţional brut minus transferurile curente plătite unităţilor nerezidente, plus transferurile curente încasate de unităţi rezidente de la restul lumii.

Venitul naţional brut (VNB) reprezintă veniturile primare încasate de către unităţile instituţionale rezidente. Venitul primar este venitul obţinut prin aportul participării directe în procesul de producţie, şi venituri încasate de către proprietarii unui activ, în urma punerii activului dat la dispoziţia altei unităţi instituţionale (acesta din urmă fiind numit venit din proprietate). VNB înlocuieşte şi este conceptual echivalent cu produsul naţional brut (PNB).

Venituri din vânzări (cifra de afaceri) este suma veniturilor (exclusiv TVA) obținute din vânzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare, exercitate de întreprindere în perioada de referinţă.

Veniturile bugetului public naţional se formează din impozite, taxe, contribuţii şi prime de asigurări obligatorii, granturi și alte încasări specificate de legislaţia în vigoare.

Veniturile din proprietate cuprind veniturile primite sau transmise de către unităţile instituţionale cu dreptul de exploatare a activelor financiare, a pământului şi a altor active neproductive nefinanciare.

Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi în natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu, de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară, venit din proprietate, pensii şi alte prestaţii sociale, şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei).

Veniturile disponibile după tip pot fi băneşti şi în natură:
- Veniturile băneşti reprezintă mijloacele băneşti încasate de către populaţie din diferite surse de provenienţă şi pentru care nu există obligaţia de restituire;
- Veniturile în natură (evaluate în lei) reprezintă atât contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriei (gospodăria auxiliară, stocuri, etc.), cât şi contravaloarea veniturilor în natură obţinute de la locul de muncă, studii, persoane particulare, prestaţii sociale etc. Evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a produselor în perioada de referinţă.

Veniturile disponibile după sursa de formare se divizează în:
- Venituri din activitatea salarială se consideră veniturile încasate ca salarii, sporuri, prime, alte drepturi salariale prevăzute de lege sau prin contracte colective de muncă pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru şi în cel suplimentar, precum şi alte drepturi salariale. La aceste venituri se atribuie de asemenea şi contravaloarea produselor şi serviciilor acordate în contul drepturilor salariale.
- Venituri din activitatea individuală agricolă reprezintă venitul net din vânzarea producţiei agricole proprii, precum şi contravaloarea consumului provenit din resursele agricole proprii, ne comercializate.
- Venituri din activitatea individuală non-agricolă se consideră venitul net din diverse tipuri de activităţi neagricole pe cont propriu. La aceste venituri se atribuie de asemenea şi sumele încasate de la realizarea produselor finite din activităţile individuale de muncă, precum şi profitul obţinut de către populaţie în urma activităţilor de comerţ-intermediere.
- Venituri din proprietate – mijloacele băneşti încasate de către populaţie în formă de dobânzi din depunerile bancare şi de la creditele oferite persoanelor fizice; dividende şi vânzări de acţiuni; rente de la darea în chirie a bunurilor, ce nu ţin de activitatea de producere (imobil, mijloace de transport, bunuri de folosinţă îndelungată etc.).
- Venituri din prestaţii de protecţie socială cuprind pensiile pentru limită de vârstă, de dizabilitate şi de urmaş; alocaţii sociale; indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă; indemnizaţiile unice (la naşterea copilului, în caz de deces); indemnizații pentru îngrijirea/creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2,0/3,0 ani; ajutor social; alocații lunare de stat; burse; etc.
- Alte venituri – pensii alimentare; mijloace băneşti şi produse primite gratis, transferuri bănești din afara țării etc.
 

Victime ale accidentelor de muncă reprezintă numărul de salariați care au suferit în urma accidentelor de muncă care au provocat pierderea temporară a capacității de muncă, invaliditate sau deces.

Violarea la domiciliu (art. 179 din Codul Penal al RM) - pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, precum şi percheziţiile şi cercetările ilegale, aceleași acţiuni săvârşite cu aplicarea violenţei sau cu ameninţarea aplicării ei.

 

Violenţă în familie (art. 2011 din Codul Penal al RM) - acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin: i) maltratare, alte acţiuni violente, soldate cu vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, ii) izolare, intimidare în scop de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra victimei, iii) privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existenţă primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare uşoară a integrității corporale sau a sănătăţii.

 

Vizitator – persoană care vizitează un muzeu, colecţie publică, expoziţie.

Volumul comerţului internațional reprezintă totalitatea bunurilor materiale ce fac obiectul schimbului între Republica Moldova şi alte ţări, care măresc sau micşorează resursele materiale ale ţării ca rezultat al intrării sau ieşirii acestora din ţară.

Volumul producţiei animaliere se determină prin mărimile masei vii a prăsilei obţinute şi sporirii animalelor tinere crescute în curs de un an, a sporului în greutate al animalelor mature, obţinut în urma îngrăşării lor, precum şi a cantităţii de lapte, lână, ouă şi alte produse animaliere obţinute în procesul folosirii gospodăreşti a animalelor şi păsărilor, şi care nu sânt legate de sacrificarea acestora. Volumul producţiei animale este exprimat în preţuri curente şi comparabile.

Constituie valoarea producţiei (recoltei globale a culturilor) agricole, care este exprimată în preţuri curente şi comparabile.

Ziar – publicaţie cotidiană sau având o periodicitate mai mare în care se publică ştiri, informaţii, comentarii privind cele mai recente evenimente naţionale sau internaţionale: politice, sociale, culturale, profesionale, sportive etc.

Zile-om incapacitate de muncă reprezintă numărul total de zile de absență de la locul de muncă (exceptând zilele de odihnă și sărbătorile legale) în legătură cu pierderea capacității de muncă a victimelor accidentelor de muncă.

Întreprinderi inovatoare sunt întreprinderile care au lansat produse (bunuri sau servicii) noi sau semnificativ îmbunătățite pe piaţă, sau au introdus procese noi sau semnificativ îmbunătățite, sau noi metode de organizare sau de marketing.

Şantaj (art. 189 din Codul Penal al RM) - cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deţinătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvârşi alte acţiuni cu caracter patrimonial, ameninţând cu violenţă persoana, rudele sau apropiaţii acesteia, cu răspândirea unor ştiri defăimătoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deţinătorului ori cu răpirea proprietarului, posesorului, deţinătorului, a rudelor sau a apropiaţilor acestora.

 

Şomajul de lungă durată - situaţia când şomerul nu are de lucru şi este în căutare timp de un an şi mai mult.

Şomeri conform criteriilor BIM sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi: înscrierea la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau la agenţii private de ocupare, acţiuni pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. În această categorie de populaţie sunt incluse, de asemenea:
- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de referinţă;
- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari), dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.

Țara de destinație este considerată ultima țară cunoscută în momentul realizării exporturilor, unde urmează să fie expediate mărfurile pentru a fi consumate (consum public și privat sau utilizate în procesul de producție).

Țara de origine este considerată țara în care mărfurile au fost prelucrate în totalitate sau ultima țară în care mărfurile au suferit transformări substanțiale (în cazul în care la procesul de producție a acestora au participat două sau mai multe țări).