Mai mulți reprezentanți ai organizațiilor care promovează și protejează drepturile refugiaților și persoanelor strămutate au participat la atelierul de lucru în contextul Recensământului populației și locuințelor 2024, organizat la 13 iunie în format hibrid (online și cu prezență fizică), la Biroul Național de Statistică (BNS) în colaborare cu Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR).

La eveniment au participat reprezentanți ai Organizației Internaționale pentru Migrațiune (OIM), Oficiului ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), Congresului Național al Ucrainenilor din Moldova (NCUM), Rețelei Femeilor Refugiate din Ucraina “Female Support Force”, Centrului de Caritate pentru Refugiați din Moldova (CCR), Asociației Obștești „Laolaltă, Reach Moldova, Centrului de Drept al Avocaților (CDA), Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), Intersos, Moldova for Peace, mediatori în recenzarea refugiaților ș.a.

Atelierul a avut drept scop sporirea înțelegerii importanței acestui exercițiu statistic național printre persoanele refugiate și strămutate care se regăsesc pe teritoriu țării, de a identifica problemele apărute în procesul de recenzare și de a găsi soluții privind stimularea participării civice a acestor persoane la recensământ.

În cadrul atelierului directorul general al BNS, Oleg Cara, a menționat că cunoașterea numărului populației este esențială pentru elaborarea politicilor publice și inițierea proiectelor care să servească necesităților tuturor persoanelor din țara noastră, inclusiv a refugiaților și persoanelor strămutate.

La eveniment a fost prezent Andrew Painter, ofițer superior de protecție în cadrul UNHCR în Moldova, a menționat că recensământul este foarte important și critic la etapa actuală, ținând cont că un număr mare de refugiați se află în Republica Moldova și organizațiile pentru refugiați trebuie să cunoască numărul lor, distribuția, precum și alte aspecte pentru a le îmbunătăți traiul, a le asigura accesul la sănătate, la educație, la piața muncii. Totodată, a declarat că acest atelier oferă oportunitatea de a împărtăși cele mai importante detalii legate de recensământ, precum și problemele care au apărut în procesul de recenzare a persoanelor refugiate.

Reprezentanții organizațiilor care promovează și protejează drepturile refugiaților s-au familiarizat cu cele mai importante aspecte privind organizarea și desfășurarea Recensământului precum cadrul normativ, populația care face obiectul recenzării, modul de colectare a datelor, aspecte privind comunicare, etapele de elaborare și consultare a chestionarelor de recensământ, limbile în care au fost elaborate chestionarele (română, rusă, engleză, găgăuză, ucraineană, bulgară și romă) și limbile în care este realizată recenzarea (română, rusă, engleză), fiind posibilă antrenarea de traducători.

De asemenea, a fost trecută în revistă experiența BNS privind recenzarea persoanelor refugiate și strămutate până la etapa actuală. În context, au fost enumerate problemele apărute și motivele principale pentru care unele persoane din această categorie au refuzat să participe la recensământ, acestea fiind legate de necunoașterea scopului recensământului, frica de a oferi date care ar putea fi transmise țărilor de baștină, lipsa contractului de închiriere sau a documentelor de proprietate pentru locuință, lipsa vizei de reședință, lipsa timpului pentru a oferi răspunsuri, proprietarul locuinței unde stă persoana refugiată îi interzice de a oferi date despre această locuință etc.

În cadrul atelierului personalul BNS a venit cu precizări și argumente la motivele invocate menționând că:

• la Recensământul populației și locuințelor participă toate persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de cetățenie;
• datele colectate în cadrul recensământului sunt confidențiale și nu sunt destinate schimbului de informații cu alte autoritățile, dar nici cu alte state;
• participarea la Recensământ nu necesită prezentarea documentelor de proprietate, de chirie și nici a vizei de reședință, persoanele fiind recenzate la adresa unde locuiesc de facto în mod obișnuit și nu la adresa înscrisă în actul de identitate;
• refuzul de a participa la recensământ este pasibil unei amenzi conform legislației în vigoare.

În sesiunea de discuții au fost vociferate mai multe acțiuni de urmat și propuneri pentru partenerii BNS participanți la eveniment, pentru a încuraja și motiva (inclusiv prin exemplu propriu de convingere și explicare pe înțelesul tuturor) participarea civică a acestei categorii de persoane la recensământ.

Astfel, s-a propus elaborarea apelurilor și mesajelor publice din partea liderilor organizațiilor care promovează și protejează drepturile refugiaților și persoanelor strămutate pentru a-i informa despre desfășurarea recensământului, metodele de recenzare, drepturile și obligațiile, confidențialitatea datelor colectate, precum si despre necesitatea de a oferi date corecte și complete despre persoană și locuință, publicarea acestor mesaje prin intermediul cât mai multor canale de comunicare, inclusiv rețele de socializare și distribuirea materialelor printate (postere, flyere) în spațiile publice unde locuiesc refugiați și persoane strămutate, centrele de plasament temporar și în locurile unde se oferă ajutor umanitar..

Datele colectate la Recensământ de la refugiați și persoane strămutate sunt de importanță critică pentru estimarea numărului actual și profilurilor socio-demografice ale acestora, pentru planificarea asistenței umanitare și a serviciilor sociale, integrarea în politicile naționale a acțiunilor de integrare și coeziunea socială a refugiaților și   a beneficiarilor de protecție umanitară în societatea moldovenească, valorificarea potențialului uman (nivel de educație, capacități și abilități, stare de sănătate, etc.) al acestora în vederea dezvoltării țării și a bunăstării populației țării.