Forța de muncă

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)², în trimestrul I 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% față de trimestrul I 2020 (840,5 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste(proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 39,3%, fiind în creștere moderată față de nivelul anului precedent (în trimestrul I 2020 - 39,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 44,3%, în comparație cu cea feminină – 35,0%. Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,9% în mediul urban și 34,5% în mediul rural.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 27,3%, iar în categoria 15-64 ani³ – 46,9%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă aptă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 50,1%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 798,1 mii persoane, fiind în ușoară scădere (cu 1,0%) față de trimestrul I 2020 (806,3 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (52,2% bărbați și 47,8% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (53,2% mediul rural și, respectiv, 46,8% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 37,6%, fiind practic la nivelul anului precedent (37,5% în trimestrul I 2020) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților (41,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (33,9%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 45,1% în mediul urban și 32,9% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 47,8%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 44,9%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 25,4%.

Datele graficului în format .xlsx

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare cu 15,7 p. p. mai mare decât pentru femei) și la persoanele de 45-54 ani - pe medii de reședință (cu 17,0 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 6,9 p.p.) (Figura 2).

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 155,7 mii persoane sau 19,5% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul I 2020 - 153,0 mii și, respectiv, 19,0%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 642,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,7% față de trimestrul I 2020 (653,4 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 15,2% (în trimestrul I 2020 – 15,1%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,9% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2020 – 12,2%), iar în construcții6,1% (în 2020 - 5,3%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 121,2 mii, fiind practic la nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (în 2020 - 121,5 mii), iar în construcții a constituit 49,1 mii, crescând cu 14,8% față de trimestrul I 2020. În sectorul servicii au activat 472,2 mii, sau 59,2% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 3,5% față de trimestrul I 2020 (489,1 mii, sau 60,7% din totalul persoanelor ocupate în trimestrul I 2020) (Figura 3).

În repartizarea după forme de proprietate, 69,5% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 30,5% - în sectorul public.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a constituit 80,1% din total ocupare (638,9 mii persoane). Marea majoritate a salariaților (90,6%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁴ în rândul salariaților a constituit 4,6%, fiind la nivelul anului precedent (4,6% în trimestrul I 2020). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (6,1%), decât salariații femei (3,0%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (45,9%), comerț (14,4%), industrie (14,2%) și construcții (8,8%).

În sectorul informal au lucrat 15,9% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2020 – 15,1%), iar 20,2% - au avut un loc de muncă informal(în trimestrul I 2020 – 19,1%). Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 19,3%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 9,4% (indicator ODD 8.3.1 ). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal este înregistrată in construcții (57,9% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Din totalul salariaților, 4,9% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” au primit 4,6% din salariați.

Numărul persoanelor subocupate (persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 33,5 mii, ceea ce reprezenta 4,2% din totalul persoanelor ocupate, fiind în ușoară descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în trimestrul I 2020 a constituit 4,3%).

Din totalul persoanelor ocupate, 9,4% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimatconform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)⁵, a fost de 35,8 mii, fiind în ușoară creștere față de nivelul trimestrului I 2020 (34,2 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 66,1% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 57,4%⁶.

Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,3%, fiind mai mare față de trimestrul I 2020 (4,1%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 5,4%, iar la femei – de 3,1%; în mediul urban – 3,9% și în mediul rural – 4,6%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 13,4%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (14,8% pentru bărbați și 11,0% – femei), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,1% (9,6% pentru bărbați și 3,8% – femei).

Subutilizarea forței de muncă

În trimestrul I 2021 forța de muncă subutilizată⁷ a constituit 81,4 mii persoane, fiind în creștere cu 2,6% față de trimestrul I 2020 și alcătuind 9,6% din forța de muncă extinsă⁸ (Figura 4).

Datele graficului în format .xlsx

Analiza componentelor forței de muncă subutilizate în trimestrul I 2021 în comparație cu trimestrul respectiv al anului trecut scoate în evidență următoarele: numărul șomerilor și forța de muncă potențială⁹ au fost în creștere, în timp ce subocuparea în descreștere (Figura 5).

Datele graficului în format .xlsx

Aceleași tendințe sunt înregistrate și în raport cu structura forței de muncă subutilizate după componente. Astfel, ponderea șomajului și a forței de muncă potențiale în totalul forței de muncă subutilizate în trimestrul I 2021 au înregistrat valori în ușoară creștere față de perioada respectivă a anului trecut (șomajul - 44,0% față de 43,1% și, forța de muncă potențială, respectiv, 14,9% față de 12,9%), totodată cota parte a subocupării a fost în scădere (41,1% în 2021 față de 44,0% în 2021) (Figura 6).

Datele graficului în format .xlsx

Evoluția celor patru indicatori de subutilizare a forței de muncă, care măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă, estimați în conformitate cu definițiile BIM¹⁰ (LU1- rata șomajului, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 – indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă), se prezintă după cum urmează (Figura 7).

Datele graficului în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul I 2021, a constituit 1286,6 mii persoane sau 60,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu 1,8% față de trimestrul I 2020 (1310,3 mii și, respectiv, 60,9% din total populație). În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, 45,2%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupaelevilor și studenților (13,1%)și grupapersoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,0%) . În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (9,9%, comparativ cu 10,9% în trimestrul I 2020). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,4% sau 81,9 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 31,9% față de trimestrul I 2020 (respectiv 120,2 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (16,3% și, respectiv, 11,3% la bărbați față de 5,0% și, respectiv, 2,6% la femei), iar activitățile de îngrijire a familiei sunt mai mult caracteristice femeilor (22,1% comparativ cu 0,9% pentru bărbați) (Figura 8).

Datele graficului în format .xlsx

În trimestrul I 2021, ponderea tinerilor NEET¹¹ a constituit 18,3% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 29,0% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 33,2% în rândul celor de 15-34 ani (indicator ODD 8.6.1  ). În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 9).

Datele graficului în format .xlsx

Impactul pandemiei COVID-19 asupra situației pe piața muncii

Principalele constatări

În trimestrul I 2021 circa 26 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, circa 96% la sută, sunt persoane ocupate, peste 4,0% - persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită COVID-19 a constituit 24,6 mii sau peste 3,0% din total populație ocupată (comparativ cu 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată - trimestrul I 2020) (Figura 10).

Datele graficului în format .xlsx

COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 4,0%, în comparație cu cea masculină – 2,3% și, respectiv, populația din mediul urban - 4,5%, în comparație cu cea din mediul rural - 1,8% (în trimestrul I 2020, pentru femei – 4,6%, față de bărbați – 3,7% și în mediul urban – 4,5%, față de mediul rural – 3,8%) (Figura 11).

În structura pe sexe a persoanelor care au fost afectate de pandemie, în trimestrul I 2021 au predominat femeile, cu o pondere de 61,3%, față de 38,7% pentru bărbați, în timp ce în total ocupare în trimestrul I 2021, femeile au alcătuit 47,8% și bărbații, respectiv, 52,2% (comparativ cu trimestrul I 2020, pentru femei – 53,7%, față de 46,3% pentru bărbați). În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valori mai ridicate în mediul urban - 68,4%, față de mediul rural - 31,6% (ponderea în total ocupare a mediului urban a fost de 46,8% și a mediului rural, respectiv, de 53,2% și comparativ cu trimestrul I 2020 în mediul urban – 50,5%, față de mediul rural – 49,5%) (Figura 12).

În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de 35-44 ani (29,0%), urmate de persoanele în vârstă de 25-34 ani (27,4%) și cele de 45-54 ani (26,0%) (comparativ cu 36,3% pentru 25-34 ani, 24,6% - 35-44 ani, 19,5% - 45-54 ani în trimestrul I 2020) (Figura 13).

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă după sectoare economice rezultă că cel mai mult a fost afectat sectorul servicii (69,1% din total persoane ocupate afectate), urmat de sectorul industrie (16,8%) și construcții (9,8%). Cel mai puțin au fost afectate persoanele din sectorul agricultură (4,3% din total persoane ocupate afectate). În trimestrul I 2020 situația a fost similară, persoanele afectate din sectorul serviciiau avut cea mai mare pondere (72,3%), urmate de persoanele din sectorul industrie(19,1%), și sectorul construcții(7,8%) (Figura 14).

Datele graficului în format .xlsx

În trimestrul I 2021, situațiile provocate de pandemie s-au manifestat după cum urmează: două persoane din cinci fie că au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, fie că au lucrat mai puține ore pe săptămână (38,9%, și respectiv, 38,3%), fiecare a treia persoană afectată (33,9%) nu a lucrat deloc / activitate întreruptă și una din șase persoane afectate a fost transferată la program de lucru parțial (15,8%) (în trimestrul I 2020 la persoanele care nu au lucrat deloc / activitate întreruptă a fost înregistrată valoarea cea mai înaltă – 60,6%, urmate de persoanele care au prestat munca la domiciliu / la distanță și persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână (28,4%, și respectiv, 25,5%) (Figura 15).

Sistarea/întreruperea activității în trimestrul I 2021 a avut un impact mai mare asupra bărbaților, înregistrând 41,4% din totalul bărbaților afectați, în comparație cu 29,1% la femei. În rândul femeilor a fost înregistrat un nivel mai înalt de prestare a muncii la domiciliu/la distanță (49,1% pentru femei, și respectiv, 22,6% - bărbați). Mai puține ore lucrate au fost raportate atât de femei, cât și de bărbați (37,5% pentru femei, și respectiv, 38,8% - bărbați). Ponderea bărbaților transferați la program parțial de lucru a depășit-o pe cea a femeilor (19,9% pentru bărbați, și respectiv, 13,3% - femei) (în trimestrul I 2020 situația a fost aceiași, femeile au deținut ponderi mai superioare bărbaților în munca prestată la domiciliu / la distantă (39,7% pentru femei, și respectiv, 15,2% - bărbați), iar bărbații în activitatea întreruptă / sistată (69,7% pentru bărbați, și respectiv, 52,7% - femei) (Figura 16).

Întreruperea temporară a activității

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă / activitate întreruptă / sistată din cauza pandemiei au fost următoarele: staționarea activității unității (38,4%), șomajul tehnic (29,8%), concediile fără plată (16,4%) și concediile de boală (15,3%). În distribuția pe sexe rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate la femei – staționare/ sistare activitate (49,0%), iar la bărbați - șomaj tehnic (31,1%) și concedii fără plată (24,7%) (comparativ cu trimestrul I 2020, ponderi mai mari la femei - concedii de odihnă (37,2%), iar la bărbați – staționare / sistare activitate (41,1%) (Figura 17).

Datele graficului în format .xlsx

Repartizarea cazurilor de absențe de la locul de muncă după activități economice în trimestrul I anul 2021, relevă faptul că, în agricultură absențele au fost în totalitate din cauza concediilor fără plată; în industrie au predominat staționarea activității(53,4%) și șomajul tehnic (25,7%); în construcții - șomajul tehnic (63,4%) și staționarea activității (26,0%); în comerț și activități de cazare și alimentație publică - staționarea activității(72,3%) șiconcediile de boală (27,7%); în transporturi, informații și comunicații - șomajul tehnic (53,3%) și staționarea activității (39,1%); în administrația publică, învățământ și sănătate - concediile de boală(54,0%) (Figura 18).

Datele graficului în format .xlsx

Prestarea muncii la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu din cauza Covid-19, în trimestrul I 2021, a constituit 9,5 mii persoane, fiind practic la nivelul anului trecut (comparativ cu 9,4 mii persoane în trimestrul I 2020).

În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 77,5% o formează femeile și 22,5% bărbații (comparativ cu 75,2% și, respectiv, 24,8% în trimestrul I 2020), iar pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 80,4% în mediul urban și 19,6% în mediul rural (51,4% și, respectiv, 48,6% în trimestrul I 2020).

În funcție de vârstă, majoritatea o formează grupele persoanelor de 35-44 ani și 25-34 ani (37,7% și, respectiv 27,0%), urmate de grupa persoanelor de 45-54 ani (24,2%).

În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea o formează lucrătorii din învățământ (21,3%) și informații și comunicații (19,2%), urmați de lucrătorii din alte activități de servicii (13,3%) și cele din activități profesionale, științifice și tehnice(10,3%) (comparativ cu 54,7% - învățământ, 18,1% - activități profesionale, științifice și tehnice, 12,0% - comerț în trimestrul I 2020).

Orele de lucru

În rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită pandemiei, 70,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat defel (comparativ cu 86,1% în trimestrul I 2020).

Persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat aceleași motive ca și persoanele care nu au lucrat deloc: șomajul tehnic și staționarea activității unității.

Din analiza pe sexe rezultă, că ponderea bărbaților care au lucrat mai puține ore sau nu au lucrat deloc a fost de 78,9% în total bărbați afectați de pandemie la locul de lucru, iar a femeilor a constituit 64,5% (90,1% și respectiv, 82,7% în trimestrul I 2020).

În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de 25-34 ani cu o pondere de 36,2%, persoanele de 35-44 ani, respectiv 32,3% și persoanele de 45-54 ani, respectiv 21,5% (persoanele de 35-44 ani - 29,0%, 45-54 ani - 25,7% și 55-64 ani - 18,2% în trimestrul I 2020).

În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din învățământ (30,4%), alte activități de servicii (22,1%) și din industria prelucrătoare (8,4%) (comparativ cu trimestrul I 2020 - 43,7% în învățământ, 15,9% comerț și 14,0% industria prelucrătoare).

Din numărul total de 33,5 mii de persoane subocupate în trimestrul I 2021, 19,2% sau 6,4 mii persoane au declarat că s-au aflat în această situație din cauza pandemiei.

Program de lucru parțial

Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul I 2021, a constituit 42,8 mii sau 6,0% din total ocupare (51,1 mii și, respectiv, 6,3% în trimestrul I 2020). Din rândul acestora, 8,1% au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei (comparativ cu 5,2% - trimestrul I 2020), motivul principal fiind lipsa clienților sau a comenzilor (43,0%).

În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei nu au fost înregistrate discrepanțe semnificative pe sexe: ponderea bărbaților a fost de 48,5% și a femeilor, respectiv, de 51,5% (comparativ cu 41,0% și, respectiv, 59,0% în trimestrul I 2020). Totodată, mediului urban i-au revenit 47,0% și mediului rural, respectiv, 53,0% (35,6% și, respectiv, 64,4% în trimestrul I 2020).

În funcție de vârstă, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele de vârsta de 25-34 ani (48,9%), 35-44 ani (26,0%) și 45-54 ani (13,0%) (comparativ cu 39,8% pentru grupa de vârstă - 25-34 ani, 30,9% - 35-44 ani și 19,0% - 15-24 ani în trimestrul I 2020).

• Anexe (6 tabele .xlsx)

Note:

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

• Banca de date statistice / Statistica sociala / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM - Ocupare și somaj, 2019-2021 (în baza populației cu reședința obișnuită)
• Banca de date statistice / Statistica sociala / Forța de muncă și câștigul salarial / AFM (serie întreruptă), 2014-2018 (date revizuite; în baza populației cu reședința obișnuită)
• Metadate de referinţă / Ancheta Forţei de Muncă. Principalii indicatori
• Metadate / Concepte şi definiţii / Forța de muncă
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2021

• Baza de date ILO

• Baza de date Eurostat
• https://ec.europa.eu/eurostat/news/news-releases

• Baza de date OECD