Forța de muncă

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)², în trimestrul II 2022 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 900,4 mii persoane, fiind în creștere cu 3,0% față de trimestrul II 2021 (874,0 mii).

În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,3%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,7%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (54,7% și, respectiv, 45,3%).

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 42,3%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (în trimestrul II 2021 – 41,2%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine – 47,1% în comparație cu cea feminină – 38,0%. Ratele respective pe medii de reședință au înregistrat următoarele valori: 49,2% în mediul urban și 37,9% în mediul rural (Figura 1).

Datele graficului în format .xlsx

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 29,3%, în categoria 15-64 ani³– 50,6% și în categoria 20-64 ani - 54,5%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 54,0%.

Ocuparea

Populaţia ocupată a constituit 878,9 mii persoane, fiind în creștere cu 4,3% față de trimestrul II 2021 (842,6 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (52,1% bărbați și 47,9% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,2% mediul rural și, respectiv, 44,8% mediul urban). Vârsta medie a populației ocupate a fost de 43 ani.

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 41,3%, fiind mai înaltă față de nivelul anului precedent (39,7% în trimestrul II 2021) (Figura 2).

Datele graficului în format .xlsx

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (16-59 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 52,6%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 49,4%, în vârstă de 20-64 ani – 53,2%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 28,1%.

Rata de ocupare a bărbaților (45,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (37,2%) și în mediul urban (47,5%) mai mare față de mediul rural (37,3%). Acest indicator a avut valori net superioare la persoanele adulte de ambele sexe în vârstă de 35-44 ani și 45-54 ani (61,9% la bărbații și 59,6% la femeile de 35-44 ani și, respectiv, 61,6% la bărbații și 68,4% la femeile de 45-54 ani).

Cele mai mari discrepanțe pe grupe de vârstă în funcție de sexe și medii au fost înregistrate la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare este cu 15,2 p.p. mai mare decât pentru femei și, respectiv, cu 21,0 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 6,8 p.p.) (Figura 3).

Datele graficului în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol⁴ au activat 201,0 mii persoane sau 22,9% din totalul persoanelor ocupate, valoarea acesteia fiind mai mare față de nivelul anului precedent (în trimestrul II 2021 - 196,4 mii și, respectiv, 23,3%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 677,9 mii persoane, fiind în creștere cu 4,9% față de aceeași perioada a anului trecut (în trimestrul II 2021 – 646,2 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,8% (în trimestrul II 2021 – 14,3%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,4% (indicator ODD 9.2.2) (în trimestrul II 2021 – 11,9%), iar în construcții 7,2% (în trimestrul II 2021 - 7,7%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 129,9 mii, fiind mai mare cu 8,1% față de nivelul anului trecut (în trimestrul II 2021 - 120,2 mii), iar în construcții a constituit 63,9 mii – în descreștere cu 1,7% față de anul precedent (în trimestrul II 2021 - 64,9 mii). În sectorul servicii au activat 484,1 mii sau 55,1% din totalul persoanelor ocupate, fiind mai mare cu 5,0% față de nivelul anului trecut (în trimestrul II 2021 - 461,1 mii sau 54,7% din totalul persoanelor ocupate) (Figura 4).

Datele graficului în format .xlsx

În repartizarea după forme de proprietate, 26,5% din populația ocupată a activat în sectorul public și 73,5% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, marea majoritate o constituie salariații (78,8% din total ocupare sau 692,8 mii persoane), urmați de lucrătorii pe cont propriu (16,5%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Marea majoritate a salariaților (89,4%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁵ în rândul salariaților a constituit 6,2% față de 6,6% în trimestrul II 2021. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (8,0%), decât printre femei (4,4%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (69,4%), construcții (12,7%), comerț (6,8%) și industrie (1,7%).

În sectorul informal au lucrat 16,1% din totalul persoanelor ocupate în economie (în trimestrul II 2021 – 17,0%), iar 21,6% - au avut un loc de muncă informal (în trimestrul II 2021 – 22,8%). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 23,2%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 10,4% (indicator ODD 8.3.1). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (66,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Din totalul salariaților, 6,4% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Numărul persoanelor subocupate⁶ a fost de 22,0 mii, ceea ce reprezenta 2,5% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în trimestrul II 2021 a constituit 3,3% sau 27,9 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).

Din totalul persoanelor ocupate, 9,2%, au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora (7,2% din total ocupare), motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor în trimestrul II a.c., estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)⁷, a fost de 21,6 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului II 2021 (31,4 mii)⁸. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 56,7% din total șomeri și persoanele din mediul urban – 65,4%.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 2,4%, fiind mai mică față de trimestrul II 2021 (3,6%) (indicator ODD 8.5.2).

Rata șomajului la bărbați a fost de 2,6%, iar la femei – de 2,2%; în mediul urban – 3,5% și în mediul rural – 1,5%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 7,0%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (10,6% pentru femei față de 4,8% pentru bărbați), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 4,2% (Figura 5).

Datele graficului în format .xlsx

• Anexe (6 tabele format .xlsx)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.
² Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul https://statistica.gov.md/ro rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.
³ Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
⁴ Începînd din 2019 în activitatea agricultură se includ doar persoanele ocupate în activități agricole destinate pieței.
⁵ Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.
⁶ Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare. 
⁷ Șomeri conform definiției BIM: persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
⁸ Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 iulie 2022 a constituit 13,0 mii persoane. Informațiia privind coerenţa datelor din AFM cu datele privind şomajul înregistrat este prezentată în Metadatele de referinţă privind Ancheta Forţei de Muncă (în p. 5.3 Coerenţa cu alte statistici).

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica sociala/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și somaj
• Metadate de referinţă/Ancheta Forţei de Muncă. Principalii indicatori
• Metadate/Concepte şi definiţii/Forța de muncă
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2022

Referințe utile privind evoluția forței de muncă, ocupării și șomajului în unele state ale lumii:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• https://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs
• https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explaine

OECD:

• Baza de date OECD