Cale ferată este calea de comunicaţie pe şine destinată exclusiv pentru uzul vehiculelor de cale ferată.
Liniile de cale ferată reprezintă ansamblul de construcţii speciale compus din una sau mai multe căi ferate cu instalaţii aferente, destinate transportului de marfă şi pasageri cu vehicule feroviare. Linia de cale ferată poate fi „în exploatare” sau în conservare.
Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică in exploatare include numai liniile deschise traficului de pasageri şi mărfuri, in care transporturile se fac pe bază de legitimaţii de călătorie sau documente care însoţesc mărfurile.
La liniile cu căi paralele, la care pentru fiecare sens de mers sunt construite mai multe perechi de căi (duble, triple etc.), lungimea liniei se stabileşte prin măsurarea unei singure căi.
Cale navigabilă interioară reprezintă întinderea de apă - fluviu, lac, rîu, canal - care nu este parte a unei mări şi care in mod natural sau prin intervenţia omului este accesibil navigaţiei, în primul rînd pentru nave destinate transportului pe căi navigabile interioare. Calea navigabilă interioară care constituie frontiera dintre ţara noastră şi alte ţări este inclusă in lungimea căii.
Lungimea fluviilor, râurilor, canalelor este măsurată pe mediană.
Conductele magistrale de gaze sunt mijloace care asigură, in general cu acţiune continuă, transportul gazelor intre două sau mai multe localităţi.
Lungimea conductelor magistrale pentru transportul gazelor se determină prin însumarea lungimii tuturor liniilor prin care se livrează gazele. Ele nu cuprind lungimea reţelei de distribuţie prin care se livrează gazele consumatorilor pentru necesităţi menajere.
Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor.
Drumurile locale (de interes raional/municipal) sunt drumuri care asigură legătura dintre oraşelereşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului (municipiului), precum şi legătura dintre sate (comune), inclusiv accesul către acestea dinspre drumurile naţionale. Drumurile respective sunt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
Drumuri naţionale – drumuri care sunt proprietate publică a statului, care asigură principale legături rutiere internaționale, legătura între capitala țării și orașele-reședință, municipiile și obiectivele de importanță republicană, precum și legătura între ele.
Drumurile publice – drumuri de utilitate publică destinate circulației rutiere și pietonale în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport rutier ale economiei naţionale, ale populaţiei, de apărare a ţării. Aceste drumuri sunt proprietate publică.
Lungimea drumurilor publice se obţine prin însumarea drumurilor naționale şi drumurilor locale (de interes raional/municipal).
Reţea de transport rutier – totalitate a drumurilor deschise circulaţiei publice de pe întreg teritoriul ţării.