Biroul Naţional de Statistică (BNS), în colaborare cu Inițiativa Oxford pentru Sărăcie și Dezvoltare Umană (Oxford Poverty and Human Development Initiative - OPHI), cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), au elaborat proiectul metodologiei de calcul a Indicelui Sărăciei Multidimensionale (ISM), în baza metodologiei Alkire-Foster aplicate la nivel mondial și luând în considerare contextul național.

Noua metodologie de estimare a ISM, precum și principalele rezultate ale calculelor experimentale ale ISM, au fost prezentate în cadrul unui atelier de lucru organizat de BNS la data de 3 iunie 2022 cu participarea experților străini care au contribuit la elaborarea acesteia și a reprezentanților Cancelariei de Stat, ministerelor: Economiei, Finanțelor, Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Muncii și Protecției Sociale, Sănătății, Educației și Cercetării.

În debutul evenimentului, directorul general al BNS, Oleg Cara, a remarcat că, în prezent, în Republica Moldova, estimarea indicatorilor sărăciei se bazează pe indicatori monetari, în funcție de cheltuielile de consum ale populației, dar indicatorii nemonetari care cuprind dimensiunile de educație, sănătate, ocupare și condițiile de trai pot furniza informații suplimentare cu privire la problemele specifice cu care se confruntă populația săracă din țară. “Dimensiunile sărăciei propuse pentru structura ISM, au fost identificate în cadrul unui proces consultativ extins cu participarea populației - reprezentanți ai grupurilor vulnerabile, și ai elaboratorilor de politici, din perspectiva priorităților politicilor naționale curente, dar și reieșind din disponibilitatea sursei de date pentru măsurarea cantitativă a elementelor ISM”, a menționat Oleg Cara, mulțumind partenerilor de dezvoltare pentru tot suportul acordat.

Dima Al Khatib, Reprezentantă Rezidentă, PNUD Moldova, a specificat în mesajul video adresat participanților că, în vederea implementării Agendei globale de dezvoltare, în partea ce ține de producerea indicatorilor statistici de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), este necesară producerea și diseminarea datelor pentru monitorizarea țintei 1.2 care stipulează reducerea cu cel puțin jumătate până în 2030 a numărului de bărbați, femei și copii de toate vârstele care trăiesc în sărăcie în toate dimensiunile sale conform definiției naționale.

În cadrul atelierului Ina Emelianova, șefa Direcției statistica nivelului de trai BNS, în comun cu Monica Pinilla-Roncancio, Director of Outreach OPHI,  și Maria Vremiș, consultant PNUD, au prezentat informații privind scopul și metodologia de calcul a ISM, precum și diferențele între abordarea monetară și multidimensională, cele patru dimensiuni ale sărăciei nemonetare, relevante pentru contextul Republicii Moldova, și o listă de 11 indicatori statistici pentru a măsura deprivarea non-monetară și dimensiunile sărăciei.  

Indicele global al sărăciei multidimensionale este o măsură internațională a sărăciei multidimensionale, măsurat pentru peste 100 țări, care reflectă multiplele deprivări cu care se confruntă oamenii săraci în domeniile sănătății, educației și condițiilor de trai, și care măsoară atât incidența sărăciei multidimensionale, cât și intensitatea acesteia. Pentru adaptarea la contextul național a ISM a fost utilizată metoda Alkire&Foster  –  o metodologie dezvoltată și aplicată de Inițiativa Oxford Poverty and Human Development (OPHI) pentru a măsura numeroasele dimensiuni ale sărăciei și oferă un instrument solid utilizat de BNS pentru măsurarea sărăciei nemonetare și a deprivărilor cu care se confruntă populația țării. La moment, metoda aceasta este cea mai larg utilizată pentru a calcula ISM, care identifică persoanele ce suferă de deprivări multiple în mod simultan.

Întrucât ISM necesită un profil complet de deprivare pentru fiecare unitate (individ sau gospodărie), informațiile pentru toți indicatorii trebuie să fie disponibile pentru fiecare persoană și să provină din aceeași sursă de date. Toate datele utilizate pentru ISM național provin din Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), deoarece, în primul rând, CBGC este o cercetare statistică continuă în gospodării în cadrul căreia sunt colectate cu regularitate  mai mulți indicatori socio-economici și privind nivelul de trai al populației. În al doilea rând, întrucât sărăcia monetară este calculată la fel în baza CBGC, utilizarea aceleiași surse de date permite compararea ratelor sărăciei monetare și nemonetare, ceea ce oferă informații utile în descrierea naturii sărăciei în țară.

În cadrul sesiunii de discuții au fost făcute comentarii din partea partenerilor naționali privind perspectiva utilizării ISM în politicile publice, pentru monitorizarea nivelului de trai și de bunăstare a populației în Republica Moldova.

Este de menționat că, construirea ISM va ajuta la furnizarea de date pentru monitorizarea progresului în implementarea ODD, și în particular a țintei 1.2. ISM național pentru Moldova a fost conceput în principal din două motive. Primul este de a furniza statistici actualizate privind sărăcia multidimensională pentru a informa elaborarea și implementarea politicilor. Un ISM național poate ghida acțiunile de politică coordonate de către mai multe ministere, poate oferi obiective și ținte clare pentru fiecare indicator și poate acționa ca un instrument de monitorizare și responsabilitate. În al doilea rând, acesta vizează completarea statisticilor privind sărăcia monetară publicate de BNS, prin oferirea unei înțelegeri a naturii multidimensionale a sărăciei și a deprivărilor cu care se confruntă diferite grupuri ale populației Republicii Moldova.