RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 27.05.2019
Prima / Comunicate de presă / Forţa de muncă în Republica Moldova - ocupare şi şomaj în anul 2009
Forţa de muncă în Republica Moldova - ocupare şi şomaj în anul 2009
31.03.2010
Versiune tipar

Forţa de muncă în Republica Moldova - ocupare şi şomaj
Anul 2009

Principala sursă şi instrument de obţinere a informaţiei privind forţa de muncă, ocuparea şi şomajul este cercetarea statistică asupra gospodăriilor casnice – Ancheta forţei de muncă.

Obiectivul principal al anchetei este, pe de o parte, măsurarea populaţiei active (ocupate şi în şomaj) şi a populaţiei inactive, iar pe de altă parte, determinarea structurilor acestor categorii, precum şi a tendinţelor dinamice.

Informaţiile se obţin prin anchetarea persoanelor de 15 ani şi peste, dintr-un eşantion de gospodării reprezentativ la nivel de ţară şi se referă, în general, la situaţia existentă în săptămâna de referinţă (dinaintea interviului). Interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul anului, realizându-se o cercetare continuă.

Informaţiile prezentate au fost obţinute prin anchetele trimestriale desfăşurate în anul 2009 pe eşantioane trimestriale a câte 12000 gospodării (48281 gospodării anual). Estimatorii pentru anul 2009 au fost calculaţi ca medii anuale în baza a patru trimestre, rata de răspuns fiind de 94,4% (114757 persoane în gospodăriile anchetate, din care în vârstă de 15 ani şi peste au fost 96729 persoane). În tabelul de mai jos sunt prezentate intervalele de încredere pentru principalii indicatori.

Denumirea indicatorului

Valoarea

Interval de încredere

Populaţia activă

1265,3 (mii pers.)

± 88,2(mii pers.)

Rata de activitate

42,8 (%)

± 1,6(p.p.)

Populaţia ocupată

1184,3 (mii pers.)

± 83,9(mii pers.)

Rata de ocupare

40,0 (%)

± 1,7(p.p.)

Şomeri

81,0 (mii pers.)

± 14,6(mii pers.)

Rata şomajului

6,4 (%)

± 1,1(p.p.)

În anul 2009, repartizarea populaţiei, după participarea la activitatea economică, se structurează în următoarele categorii:

Forta_Munca_2009_001.png

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

În anul 2009 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit circa 1265,3 mii persoane, fiind în scădere faţă de anul precedent (-2,9%). Această descreştere se datorează descreşterii cu 67 mii a numărului persoanelor ocupate. Ponderea bărbaţilor în cadrul persoanelor active a depăşit-o puţin pe cea a femeilor (51,3% şi 48,7%). Deosebiri mai semnificative s-au înregistrat în distribuţia pe medii. Ponderea populaţiei rurale a fost mai mare faţă de cea a populaţiei urbane (52,9% şi, respectiv 47,1%).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 42,8%, atingând valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 46,2%, în comparaţie cu rata pentru femei – 39,7%. În rândul populaţiei urbane rata de activitate a atins 47,4%, în comparaţie cu rata de activitate în rândul populaţiei rurale – 39,3%. Cea mai înaltă rată de activitate (63,0%) s-a înregistrat în categoria de vârstă 45-54 ani.

Tabelul 1. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste pe grupe de vârstă, sexe şi medii

Total populaţie

15-24 ani

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

55-64 ani

65 ani şi peste

Total

42,8

21,5

52,9

62,0

63,0

44,8

7,8

Masculin

46,2

23,7

57,6

61,0

62,5

57,1

11,8

Feminin

39,7

19,1

48,0

63,0

63,5

35,4

5,2

Urban

47,4

23,5

61,5

67,5

66,6

45,9

6,0

Rural

39,3

20,0

44,9

58,0

60,5

43,9

8,8

Rata de participare a populaţiei în vârstă de muncă (conform legislaţiei în vigoare, 16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) - a înregistrat valoarea de 50,3%. Pentru grupa de vârstă 15-56/61 - 49,1%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de 15-64 ani (vârstă de muncă conform UE) a fost de 47,6%. Acest indicator s-a micşorat cu 2,3 p.p. faţă de anul 2008.

Forta_Munca_2009_002.png

Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul celor 7 zile ale săptămînii de referinţă, adică săptămîna anterioară intervievării, de luni pînă duminică inclusiv, au desfăşurat, în mod regulat sau cu titlu excepţional, ocazional o acţiune economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii, fie şi numai pentru o oră, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii, chiar dacă acestea nu s-au încasat în cursul aceleiaşi săptămîni.

Conform acestei definiţii, se consideră că au lucrat şi următoarele categorii de persoane:

  • persoanele, care ajută un membru al familiei sau o rudă, pe terenul agricol, în magazinul, la ferma sau întreprinderea aceluia, dacă nu au făcut-o în scop exclusiv caritabil;
  • membrii cooperativelor de consum şi de producţie;
  • ucenicii şi angajaţii de probă remuneraţi;
  • angajaţii ocazionali sau sezonieri, dacă au lucrat în cursul săptămânii de referinţă;
  • lucrătorii pe cont propriu care nu şi-au desfăşurat activităţile obişnuite din lipsă de comenzi sau de clientelă;
  • persoanele care au declarat că au lucrat în săptămâna de referinţă, chiar dacă erau, în acelaşi timp, elevi, studenţi sau pensionari.

Populaţia ocupată a constituit circa 1184,4 mii persoane, fiind în descreştere (-5,3%) faţă de 2008. Repartiţia pe sexe relevă că ponderea bărbaţilor a fost practic egală cu cea a femeilor (50,5%, respectiv 49,5%). Mediului rural i-au revenit 53,7% din totalul populaţiei ocupate şi celui urban – 46,3%.

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 40,0%, fiind mai mică (-2,5 p.p) faţă de valoarea anului precedent. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (42,6%) în comparaţie cu femeile - 37,7%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a fost de 43,6% în mediul urban şi 37,4% în mediul rural. Cea mai înaltă rată de ocupare (60,0%) s-a înregistrat la persoanele de 45-54 ani.

Forta_Munca_2009_003.png

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-56/61 ani) a înregistrat valoarea de 46,9%, micşorându-se cu 3,4 p.p. faţă de nivelul anului 2008. Pentru grupa de vârstă 15-56/61 - 45,8%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani (vârstă de muncă conform UE) a fost de 44,5%.

Analiza structurii populaţiei ocupate pe grupe de vârstă arată că ponderea persoanelor tinere (15-24 ani) a constituit 10,2% din total, a persoanelor adulte (25-54 ani) - 73,7%, şi a persoanelor în vârstă de 55 ani şi peste – 16,1%. După nivelul de instruire s-a conturat următorul tablou: persoanelor cu studii medii generale şi profesionale le-a revenit 45,9%, persoanelor cu studii superioare – 21,9%. Persoanele cu studii medii de specialitate şi persoanele cu studii gimnaziale au înregistrat ponderi apropiate (16,4%, respectiv 15,0%). În rândul persoanelor ocupate cu studii superioare trei din patru lucrează în localităţile urbane; femeile reprezintă mai mult de jumătate (54,3%).

În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că 28,2% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol, această pondere fiind cu 2,9 p.p. mai mică faţă de anul 2008. Numărul persoanelor ocupate în acest sector a scăzut cu 55 mii (-14,1%). Din ei jumătate au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii, ceea ce reprezintă fiecare a şaptea persoană din totalul persoanelor ocupate. În comparaţie cu anul precedent numărul lor a scăzut cu 11,1%.

Numărul persoanelor ocupate în sectorul non-agricol a constituit 850,7 mii, înregistrând o scădere cu 1,4% faţă de anul 2008. În cadrul acestui sector în industrie şi construcţii au fost înregistrate scăderi, în servicii – o creştere nesemnificativă, ce s-a manifestat în activităţi hoteliere şi comerţ.

Cota parte a persoanelor angajate în industrie a constituit în total ocupare 13,1%, construcţii - 6,2%, în ambele cazuri păstrându-se nivelul anului 2008.

Forta_Munca_2009_004.png

Conform repartizării după forme de proprietate 67,0% din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată şi 27,8% - în unităţi cu forma de proprietate publică. Ponderea sectorului privat a predominat în agricultură (98,1%), în construcţii (95,7%), în comerţ (94,4%), în activitatea hotelieră (79,1%), în industria prelucrătoare (73,3%).

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că salariaţii au alcătuit 70,6%, iar lucrătorilor pe cont propriu le-a revenit 25,9% din totalul persoanelor ocupate. În comparaţie cu anul precedent ponderea salariaţilor este puţin mai mare (+2,6 p.p.), iar a lucrătorilor pe cont propriu a înregistrat o scădere (-2,8 p.p.). Patronii continuă să deţină o pondere nesemnificative, alcătuind circa 1,0% din totalul populaţiei ocupate, circa două treimi din care (64,8%) având ca activitate comerţul.

Analiza pe grupe de ocupaţii relevă că muncitorii necalificaţi continuă să predomine (23,9%), fiind urmaţi de lucrătorii în servicii, comerţ şi asimilaţi (14,3%). Una din nouă persoane ocupate era lucrător calificat din agricultură, silvicultură şi pescuit.

Grupa conducătorilor şi funcţionarilor superiori din administraţia publică şi unităţile socio-economice a deţinut 7,2% din total ocupare. În rândul acestora numărul bărbaţilor a fost de 1,6 ori mai mare decât cel al femeilor, păstrând acelaşi raport ca şi în anul 2008. Specialiştii cu nivel superior de calificare au alcătuit 13,6%, din care circa două treimi au fost femei.

Forta_Munca_2009_005.png

Nouă din zece persoane ocupate, analogic cu anul 2008, au declarat că programul lor de lucru era complet. Program complet aveau 96,4% dintre salariaţi, 98,0% dintre patroni şi 86,2% dintre lucrătorii pe cont propriu.

Din numărul persoanelor care au lucrat cu program complet aproape trei sferturi (71,1%) au lucrat efectiv 40 de ore şi mai mult pe săptămână. Totodată, fiecare a zecea persoană din totalul persoanelor cu program complet a avut o durată excesivă a săptămânii de lucru (49 ore şi mai mult).

Dintre persoanele care au lucrat cu program parţial ponderea semnificativă au deţinut-o persoanele domiciliate în mediul rural (71,3%). Mai bine de jumătate (53,1%) din totalul persoanelor cu program parţial le-au deţinut lucrătorii pe cont propriu. Salariaţilor le-a revenit 37,9%.

În sectorul informal au lucrat 11,7% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 30,0% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 29,1%; totodată 12,4% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal.

Fiecare a patra persoană ocupată a declarat că ar dori să-şi schimbe situaţia actuală la locul de muncă, din care fiecare a şasea căuta un alt loc de muncă. Motivul principal a fost nivelul nesatisfăcător al venitului: mai bine de jumătate (61,6%) ar dori o remunerare mai mare pe oră, iar 14,3% ar dori să lucreze mai multe ore pentru un venit mai mare. Pentru alte 11,6% din totalul persoanelor care doreau să schimbe situaţia actuală la locul de muncă motivul principal era faptul că locul de muncă era temporar sau ocazional.

Pe de altă parte 17,2% din totalul persoanelor ocupate au constatat că ocupaţia actuală este mai inferioară domeniului lor de pregătire.

Numărul persoanelor subocupate, adică acele persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în toate activităţile în timpul perioadei de referinţă au fost sub o limită stabilită (40 ore), doreau să lucreze ore suplimentare şi au fost disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni a constituit 92,7 mii, ceea ce reprezintă 7,8% din totalul persoanelor ocupate. Faţă de anul precedent numărul acestei categorii de persoane s-a mărit cu 6,0 mii. Fenomenul subocupării preponderent este răspândit în mediul rural – 67,5% din totalul persoanelor subocupate, ponderea lor fiind mai mică (+6,4 p.p.) faţă de anul precedent.

Volumul subocupării - timpul adiţional pe care persoanele sub-ocupate ar fi dorit şi ar fi fost disponibile să-l lucreze adiţional la orele efectiv lucrate în perioada de referinţă până la un prag convenit (în cazul nostru – 40 ore pe săptămână în conformitate cu legislaţia muncii).A constituit 35,4 mii programe complete care ar fi putut fi lucrate şi s-au dorit a fi lucrate de către persoanele ocupate, în scădere cu circa 5 mii programe faţă de anul precedent.

Rata volumului subocupării (raportul dintre volumul subocupării şi numărul persoanelor ocupate) a fost egal cu 3,0%, crescând faţă de anul precedent cu 0,5 p.p.

Persoanele cu activităţi secundare au constituit 2,0% din totalul persoanelor ocupate sau 24,1 mii persoane, cu 8,1 mii persoane mai puţin în comparaţie cu anul precedent. Din ele, circa 57 % au avut activităţi agricole. Cota persoanelor cu activităţi secundare din localităţile săteşti cu mult depăşea cota persoanelor din localităţi urbane (70,5%, respectiv 29,5%). Cota femeilor a fost practic egală cu cea a bărbaţilor(49,6%, respectiv 50,4%).

Şomeri conform criteriilor BIM sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

  • nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
  • sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la oficiile forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;
  • sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

Numărul şomerilor în sens BIM a fost de circa 81 mii, fiind în creştere cu 30,7 mii faţă de anul precedent. Şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii - 62,7% şi persoanele din mediul urban – 58,6%. La momentul cercetării urmau o formă de instruire doar 2,7% din totalul şomerilor. Este necesar de menţionat că din rândul şomerilor 76,8% au fost persoane cu experienţă în muncă. Durata medie a şomajului a fost de 14 luni, în comparaţie cu 16 luni în 2008. Cota şomerilor ce se aflau în şomaj de lungă durată (şomaj de 1 an şi mai mult) a constituit 27,9%. Din aceştia 16,3% erau tineri (15-24 ani). Ponderea persoanelor ce se aflau în şomaj de foarte lungă durată (24 luni şi mai mult) au constituit 14,3% din numărul total al şomerilor. Circa 40% din şomeri s-au declarat cap al gospodăriei.

Tabelul 2. Distribuţia numărului şomerilor pe grupe de vârstă, sexe şi medii, (%)

Total

Femei

Bărbaţi

Urban

Rural

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

15-24 ani aniani ani ani

27,3

30,6

25,3

23,8

32,1

25-34 ani

23,7

19,0

26,4

23,3

24,2

35-49 ani

33,9

35,9

32,8

35,3

32,0

50 ani şi peste

15,1

14,5

15,5

17,6

11,6

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,4%, fiind în creştere cu 2,4 p.p. faţă de anul precedent. S-au înregistrat disparităţi semnificative între rata şomajului la bărbaţi – 7,8% şi la femei – 4,9%; în mediul urban – 8,0% faţă de mediul rural - 5,0%.

Forta_Munca_2009_006.png

Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) a fost de 15,4%, cu 4,2 p.p. mai mică faţă de anul 2008. Deosebirile pe sexe a ratei şomajului la tineri nu sunt notabile: 15,8% la bărbaţi si 15% - la femei. Ponderea şomerilor tineri în total şomeri a scăzut, în comparaţie cu anul precedent, de la 30,2% la 27,3%.

Incidenţa şomajului cu durata de 6 luni şi peste în rândul tinerilor (ponderea şomerilor de 15-24 ani cu durata şomajului de 6 luni şi peste în numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă) a alcătuit 32,8%, mai ridicată faţă de anul 2008 cu 2,6 p.p.

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă, aflându-se în una din următoarele situaţii:

  • elevi sau studenţi;
  • pensionari (de toate categoriile);
  • casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);
  • persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.);
  • persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru1.

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a reprezentat 57,2% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fiind mai mare (+1,5%) faţă de nivelul anului precedent.

Tabelul 3. Distribuţia populaţiei inactive de 15 ani şi peste pe categorii de inactivitate, sexe şi medii, (%)

Total

Femei

Bărbaţi

Urban

Rural

Total

100

100

100

100

100

Elevi sau studenţi

21,0

20,3

21,9

24,8

18,6

Pensionari

33,3

38,5

26,9

34,4

32,6

Casnice

7,9

13,8

0,6

9,5

6,9

Plecaţi la lucru peste hotare

17,4

11,6

24,6

13,5

19,9

Altă situaţie

20,4

15,7

26,1

17,7

22,0

Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Ponderea persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă a constituit 1,8% în populaţia inactivă de 15 ani şi peste, numărul acestora mărindu-se cu 12 mii faţă de anul 2008. Numărul persoanelor declarate plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost de circa 295 mii persoane, ceea ce constituie 17,4% în populaţia inactivă de 15 ani şi peste. Circa două treimi din acestea au fost bărbaţi. Persoanelor plecate din localităţile rurale le-a revenit 69,7%.

Raportul de dependenţă economică (RDE), exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 2012‰. Cele mai înalte valori au fost înregistrate la femei (2157‰) şi în mediul rural - 2288‰.

Indicatori lunari AFM

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă are un caracter sezonier pronunţat, explicat în cea mai mare parte de ciclul de producţie agricol.

Rata de ocupare înregistrează cele mai mari valori (peste 43,8%) în perioada aprilie-septembrie, când se desfăşoară cea mai mare parte a lucrărilor agricole. Cele mai mici valori se observă iarna, în special în lunile decembrie - ianuarie, când rata scade sub 35%.

Ratele şomajului şi sub-ocupării evoluează în sens opus, cele mai mici valori fiind înregistrate în lunile, în care activitatea agricolă este intensă.

Forta_Munca_2009_007.png

Forta_Munca_2009_008.png

Tabelul 4. Evoluţia lunară a principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă în anul 2009, %

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

Rata de activitate

37,6

39,7

42,6

44,8

46,5

46,4

44,8

44,6

45,3

42,8

41,1

37,3

Rata de ocupare

34,6

36,5

39,4

41,9

43,8

43,7

41,9

41,9

43,2

40,4

38,7

34,6

Rata şomajului BIM

7,9

8,0

7,5

6,4

6,0

5,9

6,4

6,1

4,7

5,6

5,9

7,2

Rata sub-ocupării2

9,3

9,1

8,4

7,2

7,0

7,5

7,2

7,6

7,3

8,2

7,2

8,3

.
Tabelul 5. Evoluţia lunară a principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă în anul 2008, %
.

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Noi

Dec

Rata de activitate

42,0

44,8

46,9

48,2

51,1

51,0

50,6

49,7

49,3

48,1

44,8

42,0

Rata de ocupare

39,4

42,1

44,8

46,4

49,6

49,7

48,7

47,8

47,7

46,4

43,3

39,9

Rata şomajului BIM

6,3

6,0

4,4

3,8

2,8

2,6

3,7

3,8

3,3

3,7

3,3

5,0

Rata sub-ocupării2

9,6

8,9

8,0

7,7

6,1

5,4

5,7

5,9

6,2

5,8

7,7

7,1

Notă: Persoane sub-ocupate în raport cu timpul de lucru: Persoane ocupate, care în perioada de referinţă au lucrat mai puţin de 40 ore/săptămână, dar care au dorit şi au fost disponibile să lucreze mai mult.

1) Această categorie de populaţie convenţional este atribuită la populaţia economic inactivă.
2) Rata sub-ocupării în raport cu timpul de lucru: Raportul dintre numărul persoanelor sub-ocupate şi numărul total al persoanelor ocupate. Acest indicator indică gradul de sub-utilizare a resurselor de muncă oferite de persoanele implicate, deja, în procesul de producţie a bunurilor şi serviciilor.

>> Anexă 12 pagini (format .pdf).

Persoană de contact:

Elena Basarab
Şef al Secţiei statistica ocupării forţei de muncă
Tel. 21 08 47

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
27795 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2019 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran