Subutilizarea forței de muncă în trimestrul IV 20231

12.03.2024   2160   Imprimare
Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă”(AFM)2, în trimestrul IV 2023:
  • rata de subutilizare a forței de muncă a fost de 9,7%, cu 0,9 puncte procentuale mai mult față de trimestrul respectiv al anului 2022;
  • rata șomajului BIM a constituit 4,9%, fiind mai mare cu 0,3 puncte procentuale față de nivelul trimestrului IV 2022;
  • rata compusă a sub-ocupării și șomajului a constituit 7,3%, fiind în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de trimestrul IV 2022;
  • rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale la nivel de țară a înregistrat valoarea de 7,4%, fiind mai mare cu 1,1 puncte procentuale față de nivelul trimestrului IV 2022.

În trimestrul IV 2023, forța de muncă subutilizată3 a constituit 92,0 mii de persoane, sau 9,7% din totalul forței de muncă extinse4 (în trimestrul IV 2022 – 8,8%) (Figura 1).

În rândul bărbaților rata de subutilizare a fost de 9,9%, la femei - 9,6%, și, respectiv, în mediu rural 10,6% și în mediu urban 8,8%.

Descarcă datele în format .xlsx

În structura forței de muncă subutilizate, ponderea șomerilor și a forței de muncă potențiale au înregistrat valori în creștere față de perioada respectivă a anului precedent (ponderea șomerilor - 45,0% față de 41,2% și, respectiv, a forței de muncă potențiale - 25,0% față de 16,9%). Totodată, cota-parte a subocupării a fost în descreștere cu 1,0 puncte procentuale (Figura 2).

Descarcă datele în format .xlsx

Majoritatea forței de muncă subutilizate (67,6%) o constituie persoanele adulte în vârstă de 25-54 ani. În același timp, rata de subutilizare a forței de muncă înregistrează valori net superioare în rândul tinerilor de 15-24 ani, valoarea acestui indicator (18,1%) fiind mai mare decât nivelul mediu înregistrat pentru total persoane de 15 ani și peste (9,7%).

Analiza ratelor de subutilizare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 15-24 ani (cu 5,3 puncte procentuale mai mare pentru femei față de bărbați) (Figura 3). 

Descarcă datele în format .xlsx

În categoria de vârstă 20-64 ani rata de subutilizare a forței de muncă a constituit 9,6%. În rândul bărbaților acest indicator a fost de 9,8%, la femei - 9,4%, și, respectiv, în mediu urban 8,5% și în mediu rural 10,7%.

Din analiza distribuției indicatorilor de subutilizare a forței de muncă (LU1- rata șomajului8, LU2 – rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajulul9; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale10; LU4 – ratade subutilizare a forței de muncă/ indicatorul compozit11) în funcție de sexe și medii rezultă că, în rândul bărbaților și în mediul rural au fost înregistrate cele mai mari discrepanțe pentru LU2 - cu 0,8 puncte procentuale mai mare pentru bărbați față de femei și, respectiv, cu 1,9 puncte procentuale mai mare în mediul rural față de mediul urban (Figura 4).

Descarcă datele în format .xlsx

Datele privind componentele și utilizarea forței de muncă, în trimestrul IV 2023, sunt prezentate în diagrama din Figura 5.

Descarcă datele în format .xlsx

Anexe

Note:

1 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.

2 Ancheta Forței de muncă (AFM) constituie o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md / rubrica Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.

3Forța de muncă subutilizată cuprinde, conform definiției, persoanele subocupate, șomerii BIM și forța de muncă potențială (Labour underutilization conform BIM sau Labour market slack conform Eurostat).

4 Forța de muncă extinsă este definită ca suma forței de muncă plus forța de muncă potențială.

5Șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM): persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: (a) nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; (b) sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi; (c) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

6Persoane subocupate: persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare. 

7Forţa de muncă potenţială reprezintă suma a două categorii de persoane: „persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile la moment să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”.

8 LU1, rata şomajului BIM reprezintă ponderea șomerilor BIM în forța de muncă/populația activă.

9LU2, rata compusă a subocupării în raport cu timpul și a șomajului reprezintă ponderea persoanelor subocupate și în șomaj în total forță de muncă.

10 LU3, rata compusă a șomajului și a forței de muncă potențiale reprezintă ponderea șomerilor BIM și a forței de muncă potențiale în total forță de muncă extinsă.

11 LU4, rata de subutilizare a forței de muncă (indicatorul compozit) reprezintă raportul ȋntre forța de muncă subutilizată și forța de muncă extinsă.

Precizări metodologice:

Informații relevante:

Referințe utile privind forța de muncă subutilizată în unele state ale lumii:

ILO:

Eurostat:

2023 forta de munca locuri de muncă ocuparea Ocupare și șomaj ocupați populaţia ocupată populația ocupată rata de ocupare Subutilizarea
Forța de muncă: ocuparea și șomajul în trimestrul IV 2023
Tinerii NEET în trimestrul II 2024
Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER