Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie:
rezultatele cercetării statistice în gospodăriile populaţiei

Cercetarea statistică Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie a fost desfăşurată în trimestrul II 2010, ca modul complementar la Ancheta forţei de muncă în gospodării. Pentru asigurarea comparabilităţii internaţionale a datelor, la proiectarea anchetei complementare s-au luat în consideraţie standardele şi reglementările Uniunii Europene (Regulamentul Comisiei Europene nr. 20/2009 din 13 ianuarie 2009 de adoptare a specificaţiilor  modulului ad-hoc privind reconcilierea vieţii profesionale cu cea de familie.

Volumul eşantionului a constituit 5338 de gospodării. Au fost intervievaţi 11326 persoane cu vârsta cuprinsă între 15–64  ani, iar rezultatele au fost extinse la întreaga populaţie de vârsta respectivă. Rata de răspuns pentru acest studiu a fost de 88,09 %.

Obiectul anchetei Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie au fost persoanele de 15-64 ani. Numărul acestor persoane a constituit 2301,4 mii, dintre acestea 54% erau femei. Ponderea persoanelor din mediul rural a fost de 54,5%.

Nu au făcut obiectul anchetei persoanele care în perioada cercetării erau absente în gospodărie pentru o perioadă nedeterminată¹.

Peste o treime dintre persoanele de 15-64 ani (36,5%) au declarat că aveau în îngrijire copii de până la 15 ani, rude, prieteni bătrâni, bolnavi din gospodăria proprie sau din afara gospodăriei. Marea majoritate a persoanelor cu responsabilităţi familiale (80%) îngrijeau de copiii proprii, câte 9% le-a revenit persoanelor care îngrijeau de alţi copii sau de persoane de 15 ani şi mai mult. Cota persoanele care aveau în grijă atât alţicopii, cât  şi persoane dependente de la 15 ani şi peste a constituit 2% (Grafic 1).

Graficul 1. Distribuţia persoanelor cu responsabilităţi familiale după categoria persoanelor îngrijite

Au avut responsabilităţi de îngrijire a persoanelor dependente 60% din femei şi 58% din persoanele domiciliate în localităţile săteşti (Graficul 2).

Graficul 2. Distribuţia persoanelor care au avut responsabilităţi de îngrijire după sexe şi medii

Cele mai numeroase dintre persoanele care aveau la îngrijire alte persoane au fost cele de 25-34 ani care au constituit o treime. Cele mai puţine la număr au fost persoanele de 35-44 ani – 3,3% (Graficul 3).

Graficul 3. Distribuţia persoanelor care au avut responsabilităţi de îngrijire după categorii de vârstă

Distribuţia persoanelor cu responsabilităţi familiale după nivelul de instruire relevă faptul că 23,3% din totalul acestor persoane aveau un nivel scăzut de instruire, mai bine de jumătate (58,7%) erau cu nivel mediu de educaţie, 18% aveau studii superioare.

Persoanele căsătorite alcătuiesc 85 la sută din totalul persoanelor cu responsabilităţi de îngrijire. Celelalte categorii (persoanele necăsătorite, văduve, divorţate) deţin cote infime în comparaţie cu cele căsătorite (Graficul 4).

Graficul 4. Distribuţia persoanelor care au avut responsabilităţi de îngrijire după starea civilă

Populaţia ocupată în vârstă de 15-64 ani a fost de 1223,6 mii persoane. Deosebiri semnificative pe sexe nu au fost înregistrate. Discrepanţe notabile au fost după medii de reşedinţă: în mediul urban 44,4% şi în rural – 55,6%.

Au declarat că aveau în îngrijire persoane dependente 41,1% dintre persoanele ocupate. Din totalul femeilor ocupate 44,2% aveau responsabilităţi de îngrijire, în comparaţie cu bărbaţii care au constituit 38,1%. Aceeaşi distribuţie se înregistrează şi în cazul localităţilor de unde proveneau respondenţii: 44,1% - pentru mediul rural şi 37,4% - pentru cel urban.

Numărul şomerilor BIM a fost de 94,5 mii persoane, dintre care câte două treimi le revine bărbaţilor şi persoanelor din mediul rural.

Din rândul şomerilor 38,5% au avut responsabilităţi de îngrijire a persoanelor dependente. Femeile cu responsabilităţi de îngrijire au constituit 39,4% din total femei şomere, iar bărbaţii - 38,1%. În totalul şomerilor din localităţi rurale 43,6% aveau astfel de responsabilităţi, în comparaţie cu 35,8% a şomerilor din oraşe.

Populaţia inactivă în vârstă de 15-64 ani a fost de 1289,8 mii persoane, ceea ce constituie 49,5% din populaţia totală. În această categorie au predominat persoanele de sex feminin (54,8%) şi cele din mediul rural (59,2%).

Persoane cu responsabilităţi de îngrijire din categoria persoanelor inactive au fost 23,3%. Se înregistrează o discrepanţă pronunţată dintre ponderea femeilor cu astfel de responsabilităţi în total femei din această grupă de vârstă (31,5%) în comparaţie cu cea a bărbaţilor raportată la categoria respectivă (13,4%).  Repartizarea cotele pe medii de reşedinţă este următoarea: 25,1% - în mediul urban şi 22,1% în mediul rural.

Din distribuţia persoanelor cu responsabilităţi familiale după participarea la activitatea economică  se observă că trei persoane din cinci erau persoane ocupate, mai bine de o treime erau persoane inactive. Analiza acestei distribuţii după sexe relevă faptul că în cadrul bărbaţilor cu responsabilităţi familiale ponderea celor ocupaţi constituia 70%, iar a femeilor ocupate – 53%. În distribuţia după medii se înregistrează următorul tablou: în mediul rural ponderea persoanelor ocupate a constituit 62,1% şi în urban – 56,9% (Graficul 5).

Graficul 5. Distribuţia persoanelor care au avut responsabilităţi de îngrijire după participarea la activitatea economică, sexe şi medii

Din totalul de 840,2 mii persoane de 15-64 ani cu responsabilităţi familiale se disting următoarele grupe în funcţie de categoriile persoanelor care au necesitate de a fi îngrijite:

• 746,8 mii persoane au avut în îngrijire copii până la 15 ani;
• 667,4 mii persoane au avut în îngrijire copii proprii;
• 96,2 mii persoane au avut în îngrijire alţi copii;
• 112,8 mii persoane au avut în îngrijire persoane dependente în vârstă de 15 ani şi peste;
• 21,1 mii persoane au avut în îngrijire atât alţi copii, cât şi persoane dependente în vârstă de 15 ani şi peste.

Mai multe detalii găsiţi în publicaţia Reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie.