La 16 iunie 2026, Biroul Național de Statistică (BNS), în parteneriat cu UN Women Moldova și Organizația Internațională a Muncii (OIM), a prezentat, în cadrul unui eveniment public, rezultatele principale ale cercetării statistice „Utilizarea timpului”. Cercetarea a fost realizată în semestrul II 2025 ca modul adițional la Ancheta Forței de Muncă în gospodării, având ca obiectiv principal obținerea informațiilor actualizate la nivel național și comparabile la nivel internațional privind timpul utilizat de către femei și bărbați, pe parcursul unei zile (24 de ore).

Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, organizațiilor internaționale, mediului academic, organizațiilor societății civile și altor utilizatori de date statistice. Scopul reuniunii a fost prezentarea și discutarea rezultatelor cercetării, precum și evidențierea importanței măsurării muncii casnice și de îngrijire neplătite pentru elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi.

În deschiderea evenimentului, Aurelia SPĂTARU, Directoare generală adjunctă a BNS, a subliniat relevanța noilor date pentru completarea tabloului statistic privind contribuția femeilor și bărbaților la economia și bunăstarea gospodăriilor. „Cercetarea este importantă dat fiind faptul că prezintă informații cu privire la felul în care își petrec femeile și bărbații timpul lor și activitățile pentru care acest timp este utilizat. Acestea sunt informații valoroase din perspectiva egalității de gen în societatea noastră, cu privire la distribuția sarcinilor și activităților pentru care atât femeile cât și bărbații ar trebui să aibă oportunități egale de a câștiga – a fi remunerați pentru activitățile prestate. Totodată, cercetarea „Utilizarea timpului” a permis estimarea indicatorilor de monitorizare a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) 5 „Recunoașterea și aprecierea îngrijirii și lucrului casnic neplătit prin furnizarea de servicii publice, infrastructură și politici de protecție socială”, și anume a indicatorului privind „Proporția timpului alocat pentru munca casnică și de îngrijire neplătită (ODD 5.4.1)”. Ne dorim ca aceste date să fie utilizate pe larg în procesul de fundamentare a politicilor publice și de consolidare a intervențiilor în domeniu”, a declarat Aurelia SPĂTARU.

În intervenția sa, Dominika STOJANOSKA, Reprezentanta de Țară a UN Women în Republica Moldova, a evidențiat importanța datelor privind utilizarea timpului pentru promovarea egalității de gen și recunoașterea contribuției muncii de îngrijire neplătite. „Faptul că femeile își asumă și poartă în mod disproporționat povara muncii casnice se răsfrânge asupra carierei lor profesionale, influențează direct diferențele salariale și de pensii și contribuie, în final, la creșterea riscului de sărăcie. De aceea, această cercetare oferă dovezi solide pentru elaborarea unor politici publice mai echitabile și mai eficiente, care să răspundă realităților vieții de zi cu zi. Nașterea și îngrijirea copiilor afectează mult mai puternic traiectoria profesională a femeilor decât a bărbaților, contribuind la scăderea participării lor pe piața muncii. Fenomenul reflectă așa-numita „penalizare a maternității”, manifestată prin rate mai scăzute de ocupare și dificultăți de reintegrare profesională după concediul de îngrijire a copilului”, a menționat Dominika STOJANOSKA.

Coordonatoarea Națională a Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova, Ala LIPCIU, a remarcat contribuția semnificativă a datelor la înțelegerea nevoilor de îngrijire și la fundamentarea intervențiilor de politici: ,,Aceste date oferă o bază solidă pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de îngrijire destinate copiilor, persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități, contribuind la identificarea nevoilor de îngrijire încă nesatisfăcute. Informațiile generate sunt esențiale pentru eforturile Republicii Moldova de a crește participarea femeilor pe piața muncii, de a reduce inegalitățile de gen și de a promova un echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie. Totodată, acestea sprijină elaborarea unor politici publice bazate pe dovezi, orientate spre consolidarea economiei îngrijirii și creșterea incluziunii sociale”, a declarat Ala LIPCIU.

Cercetarea a fost realizată  în conformitate cu  Metodologia cercetării utilizarea timpului, elaborată în baza „Own-use provision of services: Measurement guide (Guidance on implementing the ILO add-on module for own-use provision of services in national labour force surveys)”, elaborat de Departamentul de Statistică al Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Republica Moldova este una din țările lumii care au implementat în practică acest instrument.

În cadrul evenimentului, reprezentanții BNS au prezentat metodologia și rezultatele propriu-zise ale cercetării „Utilizarea timpului”, iar Samantha WATSON, experta statisticiană superioară a Departamentului de Statistică al OIM (Geneva) a evidențiat, prin intermediul unei conexiuni online, aspectele privind calitatea datelor cercetării.

Datele cercetării din 2025 arată că:

• Femeile alocă aproape același timp muncii plătite ca și bărbații: în medie 9,0 ore pe zi în cazul femeilor și 9,2 ore pe zi în cazul bărbaților;
• Participarea la munca casnică neplătită este mai mare în rândul femeilor (93,7%) decât al bărbaților (80,0%), femeile dedicând acestei activități, în medie, 4,4 ore pe zi, față de 3,2 ore în cazul bărbaților;
• Timpul alocat activităților de educare este mai mare în rândul femeilor, acestea dedicând în medie 6,3 ore pe zi, față de 5,4 ore pe zi în cazul bărbaților;
• Bărbații dedică pentru activitățile de cultură, agrement, mass-media și sport câte 3,7 ore pe zi, cu 30 de minute mai mult decât femeile (3,2 ore).

Comparativ cu anul 2012, structura timpului disponibil al populației de 15 ani și peste a înregistrat modificări, caracterizate prin diminuarea ponderii timpului dedicat activităților productive și creșterea ponderii timpului alocat activităților personale. Astfel, ponderea activităților productive, care includ atât munca plătită, cât și cea neplătită, s-a redus de la 33,4% în 2012 (8,0 ore pe zi) la 31,9% în 2025 (7,7 ore pe zi). În același timp, ponderea activităților personale (neproductive) a crescut de la 66,7% la 68,1%, ceea ce sugerează o orientare mai pronunțată a utilizării timpului către activități de îngrijire personală, recreere și alte activități din sfera vieții private.

Mai multe detalii găsiți în comunicatul  Utilizarea timpului în Republica Moldova.

Activitățile de pregătire, organizare și implementare în practica națională a cercetării „Utilizarea timpului” au fost desfășurate în colaborare cu UN Women Moldova, conform metodologiei și suportul Organizației Internaționale a Muncii, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, Suediei și Elveției.

Prezentări:

• Cercetarea statistica Utilizarea timpului. Eveniment de prezentare a rezultatelor cercetării statistice
• Measuring unpaid domestic and care work in labour force surveys