Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2011

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2011.

1.Situaţia demografică

La începutul anului 2012 în Republica Moldova locuiau 527,6 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, din care mai mult de jumătate (60,4%) sînt femei. Două treimi din numărul total al persoanelor în etate locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,9% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani (vezi tab. 1).

Tabelul 1. Repartiţia vîrstnicilor pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2012

Pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani a crescut nesemnificativ, dar în anul 2011 coeficientul de îmbătrînire a populaţiei s-a mărit comparativ cu anul precedent cu 0,4 puncte procentuale, constituind 14,8%. Procesul de îmbătrînire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vîrstă de peste 60 ani reprezintă 15,5% din total populaţie rurală, faţă de 13,9% în mediul urban (vezi fig. 1).

Figura 1. Coeficientul de îmbătrînire a populaţiei, %

Cu referire la mortalitatea vîrstnicilor, menţionăm că principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sînt bolile aparatului circulator (70,5% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (12,5%) şi bolile aparatului digestiv (6,8%).

Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în cazul tumorilor, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otrăvirilor şi traumatismelor, iar „Supramortalitatea feminină” în cazul bolilor aparatului circulator şi digestiv.

Tabelul 2. Decedaţi în vîrstă de 60 ani şi peste după principalele clase ale cauzelor de deces

La 1000 populaţie în vîrstă de 60 şi peste ani revin în medie anual circa 54 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (61 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 43 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (62 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 49 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă) (vezi tab. 3).

Tabelul 3. Mortalitatea vîrstnicilor, la 1000 locuitori din grupa de vîrstă şi sexe

În prezent, durata medie a vieţii femeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 19,0 ani, iar a bărbaţilor -15,3 ani, diferenţa fiind de 3,7 ani. Speranţa de viaţă la vîrstnicii din mediul urban este mai longevivă cu 2,2 ani decît la cei din rural, fiind respectiv de 18,8 ani şi 16,6 ani. 

2. Starea de sănătate

Incidenţa generală a vîrstnicilor, ca şi în cazul altor categorii de populaţie, se caracterizează prin predominarea inclusiv şi a cazurilor de tumori maligne, anual fiind înregistrate peste 4,6 mii persoane cu diagnosticul stabilit pentru prima dată. În medie, 57% din cazurile noi de tumori maligne sînt înregistrate pentru persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani. La 100 mii populaţie de vîrsta respectivă revin 869 cazuri noi de tumori maligne. Bărbaţii suferă mai des de tumori maligne, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 şi peste ani revin anual 1181 cazuri noi de tumori maligne comparativ cu 665 cazuri la 100 femei de vîrsta respectivă (vezi fig. 2). Cel mai înalt nivel al incidenţei prin tumori maligne se înregistrează pentru grupa de vîrstă 70-74 ani: 1538 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 758 cazuri la 100 mii femei.

Cele mai frecvente localizări ale acestei maladii sînt pielea, traheea, bronhi. Bărbaţii suferă într-o proporţie mai mare de tumori maligne ale buzei şi cavităţii bucale, traheii şi bronhiilor, iar pentru femei este caracteristică o localizare mai frecventă a acestei boli pe piele (vezi tab. 4).

Tabelul 4. Morbiditatea prin tumori maligne pe grupe de vîrstă şi localizare, în anul 2011,  persoane

În anul 2011 pe total ţară au fost înregistrate 3179 cazuri noi de tuberculoză, din care 70,4% revin populaţiei masculine. Comparativ cu anul precedent numărul de cazuri de tuberculoză s-a majorat cu circa 2,3% (vezi tab. 5). Cazurile vîrstnicilor cu tuberculoză activă înregistrată pentru prima dată reprezintă 16% din total cazuri înregistrate, cel mai mult fiind afectate persoanele în vîrstă de 55-64 ani, în special bărbaţii. Din total cazuri de tuberculoză activă, 97,3% reprezintă tuberculoza aparatului respirator.

Incidenţa tuberculozei pentru vîrstnici raportată la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă, constituie 42 cazuri pentru femei în vîrstă de 55 – 64 ani şi 153 cazuri pentru bărbaţi din categoria respectivă de vîrstă. Pentru populaţia în vîrstă de 65 şi peste ani cazurile de tuberculoză activă sînt mai puţin frecvente.

Tabelul 5. Repartizarea cazurilor noi de tuberculoză activă după vîrstă şi sex, 2009-2011

Conform datelor CBGC, 7,6% din persoanele vîrstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună, 55,3% - satisfăcătoare, iar 37,2% o consideră rea sau foarte rea. Vîrstnicii din mediul urban (61,2%) mai frecvent declară o stare de sănătate satisfăcătoare decît cei din mediul rural (51,3%), în timp ce starea de sănătate rea sau foarte rea este mai frecvent declarată în rural (41,7% faţă de 30,3% în urban). Circa 63% din vîrstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (44,6%), boli ale sistemului osteoarticular (16,6%), boli ale aparatului digestiv (9,7%). În ultimele 4 săptămîni anterioare cercetării fiecare a doua persoană a avut careva probleme de sănătate, din care circa 41% nu s-a adresat după ajutor din careva motiv.

3.Persoane cu dizabilităţi

Conform rezultatelor expertizărilor primare, în anul 2011 au fost înregistrate 12,7 mii persoane cu dizabilităţi cazuri noi, din care 0,8 mii sau 6,4% sînt persoane în vîrstă de 57 şi peste ani. În general numărul persoanelor cu dizabilităţi caz nou din această categorie de vîrstă a fost în descreştere în ultimii ani. Cel mai înalt nivel de dizabilitate se remarcă în anul 2008, unde la 100 mii populaţie de vîrsta respectivă reveneau 312 persoane. Cazurile noi de dizabilitate sînt mai frecvente în mediul urban, anual acestea alcătuiesc peste 53,5% din total persoane în vîrstă de 57 ani şi peste recunoscute dizabilitate pentru prima oară. Respectiv rata persoanelor cu dizabilităţi caz nou constituie 198 persoane la 100 mii populaţie din mediul urban faţă de 107 persoane la 100 mii populaţie din mediul rural.

Totodată, 41% din persoane cu dizabilitate primară  sînt femeile, restul 59% fiind bărbaţii. Din total persoane cu dizabilităţi din această categorie de vîrstă, practic fiecare a treia a devenit cu dizabilităţi din cauza tumorilor maligne şi în urma bolilor aparatului circulator, iar fiecare a şaptea din cauza bolilor ochiului (vezi fig. 4).

Figura 4. Structura persoanelor în vîrstă de 57 ani şi peste, recunoscute cu dizabilităţi pentru prima dată, în anul 2011

4. Protecţia socială

Asigurarea socială. Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova, la 01.01.2012 la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 638,3 mii pensionari sau cu 11,2 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Din total pensionari, 74,1% reprezintă pensionarii pentru limită de vîrstă (vezi fig. 5).

Figura 5.Numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă (la sfîrşitul anului)

În structura pensionarilor pentru limită de vîrstă, persoanele în vîrstă de 60 şi peste ani constituie 87,6% în 2011. Femeile sînt preponderente în structura pensionarilor pentru limită de vîrstă – 83,0%, în timp ce ponderea acestora în total vîrstnici este de 67,2% (vezi tab. 6).

Tabelul 6. Pensionari pentru limită de vîrstă pe grupe de vîrstă şi sex, 2009-2011

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2012 a constituit 900,6 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,7% (vezi tab. 7). În acelaşi timp, valoarea medie lunară a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2011 a alcătuit 1305,6 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 10,2% (vezi fig. 6). Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediul de reşedinţă al acestora. Astfel, minimul de existenţă pentru pensionarii din mediul urban este cu 179,3 lei mai mare faţă de mediul rural, datorită în special costurilor mai înalte pentru diverse servicii.

Tabelul 7. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă

Totodată, pensia lunară stabilită pentru limita de vîrstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 68,9% în anul 2011.

Figura 6. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari

3.2. Asistenţa socială

Unul din cele mai răspîndite servicii sociale acordate persoanelor în etate este deservirea socială la domiciliu a bătrînilorsolitari şi persoanelor cu dizabilităţi, care necesită îngrijire din partea unei persoane terţe şi nu au copii apţi de muncă în localitatea unde trăiesc. În anul 2011 au funcţionat 98 secţii de asistenţă socială, în cadrul cărora activau 2,5 mii persoane. La domiciliu au fost deserviţi 25,8 mii bătrîni şi persoane cu dizabilităţi (vezi fig. 7).  

Figura 7.Asistenţa socială, acordată bătrînilor şi persoanelor cu dizabilităţi la domiciliu

Întru îmbunătăţirea securităţii alimentare a păturilor socialmente vulnerabile sînt organizate cantine sociale, de serviciile cărora beneficiază şi persoanele în etate. Cantinele de ajutor social prestează servicii gratuit şi sunt organizate de către autorităţile administraţiei publice locale. Pe parcursul anului 2011 în ţară au funcţionat 116 cantine, care zilnic au prestat servicii pentru 5,2 mii persoane. În medie costul alimentaţiei acordate în cantinele sociale, cît şi a prînzurilor la domiciliu a constituit 15,25 lei pentru o persoană/zi.

Persoanele în etate sunt una din categoriile de beneficiari a ajutoarelor materiale acordate de Fondul Republican de Susţinere Socială a Populaţiei. Pe parcursul anului 2011 ajutoare materiale au fost acordate pentru 77,2 mii pensionari, iar valoarea medie a acestora a fost de circa 350 lei.

4. Participarea la activitatea economică a persoanelor vîrstnice

Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă în gospodării pentru anul 2011, numărul persoanelor vârstnice (60 ani şi peste) active din punct de vedere economic a fost de 75,1 mii, ceea ce constituie 6,0% din totalul persoanelor active şi 14,7% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vârstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 85,3% din numărul total al persoanelor din această categorie de vârstă (vezi fig. 8).

Figura 8. Distribuţia persoanelor vârstnice după participarea la activitatea economică

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a fost de 74,3 mii, ceea ce constituie 6,3% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vârstă înaintată sunt caracteristice diferenţierile notabile existente în repartizarea pe medii, activităţi economice, statut profesional etc.

Circa 57,2% din persoanele ocupate de 60 ani şi peste erau din localităţi rurale. Din totalul persoanelor ocupate din mediul rural trei pătrimi activau în agricultură, din care 71,3 la sută în gospodăria auxiliară proprie.

Durata efectivă a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit circa 35 ore. Distribuţia vârstnicilor după durata efectivă a săptămînii de lucru relevă faptul că fiecare a doua persoană ocupată (51,1%) a lucrat în medie pe săptămână câte 40 de ore şi mai mult, iar peste 40% - au lucrat în medie de la 20 până la 39 de ore pe săptămână.

În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional au predominat salariaţii (58,5%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (37,1%) (vezi tab. nr.8 ).

Tabelul 8. Repartizarea populaţiei ocupate în vârstă de 60 ani şi peste după statutul profesional, în %

5. Nivelul de trai al gospodăriilor cu vîrstnici

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice în anul 2011 din total gospodării, practic fiecare a treia are în componenţa sa cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste. Din total gospodării cu vîrstnici, 60,8% se regăsesc în mediul rural şi respectiv 39,2% în urban. Repartizarea gospodăriilor de vîrstnici după numărul de persoane în gospodărie relevă o preponderenţă a gospodăriilor formate dintr-o singură persoană (62,8%), gospodăriile formate din 2 persoane fiind prezentate în proporţie de 36,8%. Circa 63% din gospodării sunt formate doar din vîrstnici, iar restul sunt gospodării în componenţa cărora sunt şi alte persoane.

Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. Dacă în medie o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste dispune de 1323,5 lei lunar pe o persoană, atunci gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit lunar de 1540,9 lei, faţă de 1182,5 lei în rural.

Principala sursă de venit sunt prestaţiile sociale, 45,1% din veniturile lunare ale gospodăriilor cu vîrstnici. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 25,7% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă - 11,7%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 9,3%.

Situaţia vîrstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vîrstnici sînt într-o situaţie mai bună decît vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi tab. 9). O explicaţie ar fi faptul că aceste gospodării sînt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sînt o sursă de venit pentru toată gospodăria.

Tabelul 9. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2011

Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici principala sursă de existenţă sînt prestaţiile sociale (63,1%). Dat fiind că o parte din vîrstnici sunt economic activi respectiv veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (10,6%) şi activitatea individuală agricolă (11,2%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sînt şi alte categorii de persoane, principala sursă de venit este activitatea salariată – 37,9%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 30,5%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vîrstnici (12,2% faţă de 5,7%).

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sînt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie o gospodărie cu vîrstnici cheltuie lunar 1389,7 lei per persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat 1627,8 lei, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1235,2 lei lunar.

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici sînt destinate necesarului de consum alimentar (48,0%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei - 19,5%, îngrijire medicală şi sănătate - 7,9%, îmbrăcăminte şi încălţăminte - 7,5%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru dotarea locuinţei 3,9%, comunicaţii 3,3% şi transport 2,8%.

Gospodăriile formate doar din persoane în etate lunar cheltuie 1539,6 lei per persoană sau cu 19,8% mai mult comparativ cu gospodăriile în componenţă cărora sînt şi alţi membri. În acelaşi timp, persoanele din gospodăriile formate numai din vîrstnici cheltuie mai mult pentru procurarea de produse alimentare, întreţinerea locuinţei şi servicii de sănătate (vezi tab. 10).

Tabelul 10. Structura cheltuielilor de consum pentru gospodăriile cu vîrstnici, anul 2011

Condiţiile de trai ale gospodăriilor cu vîrstnici. Gospodăriile cu vîrstnici se dovedesc a fi în condiţii mai puţin avantajoase cu referire la nivelul de dotare şi confort al locuinţelor deţinute. Dacă gospodăriile cu vîrstnici şi alte persoane în proporţie de 40,4% dispun de baie sau duş în locuinţă, atunci în cazul gospodăriilor cu vîrstnici doar 30% dispun de aceste comodităţi. Situaţia este similară dacă ne referim şi la dotarea cu apeduct şi sistem de canalizare (vezi fig.9).

Figura 9. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi

Există diferenţe semnificative în dotarea cu principalele comodităţi ale gospodăriilor de vîrstnici de la sat şi oraş. Dat fiind că construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cele din mediul rural. Astfel, în mediul urban 87,2% dispun de apeduct, 79,7% - de gaze din reţea publică, 81,2% - de sisteme de canalizare şi mai bine de 50 la sută - baie şi încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate doar una din zece gospodării dispun de apeduct, de baie sau duş în interior, butelia de gaz lichefiat folosesc 71,2% din gospodării, iar 5,7% în general nu dispun de gaze. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă etc.

Achitarea serviciilor de întreţinerea locuinţei este o povară pentru gospodăriile în componenţa cărora sînt vîrstnici. Nouă din zece gospodării cu vîrstnici întîmpină greutăţi la achitarea agentului termic; patru din zece gospodării la achitarea gazelor naturale şi circa ¼ din aceste gospodării întîmpină greutăţi la achitarea facturilor pentru energia electrică. Ca rezultat, în mediul urban 36,4% din gospodării formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele (în 2010 -35,4%), pe cînd în mediul rural unde o bună parte din gospodării nu dispun de comodităţi doar 25,8% din gospodării formate numai din vîrstnici sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai (2010-24,7%). Comparativ cu anul precedent, 67,1% din gospodăriile cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 29,5% - mai rău sau mult mai rău şi numai 3,5% au afirmat ca trăiesc mai bine.

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şef al direcţiei statistica serviciilor sociale şi condiţiilor de trai
tel. 0 22 40 30 78