Vîrstnicii în Republica Moldova în anul 2016

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2016.

Situaţia demografică

Numărul persoanelor în vîrstă creşte mai repede decît numărul persoanelor din alte categorii de vîrstă

Potrivit estimărilor la nivel global¹, numărul persoanelor în etate/ vîrstnici (60 ani şi peste) a constituit circa 901 milioane în anul 2015, inclusiv 125 milioane fiind în vîrstă de 80 ani şi peste. Astfel, unul din opt oameni din întreaga lume are vîrsta de 60 ani şi peste. Ritmul de creştere al persoanelor în vîrstă se accelerează, ponderea acestora constituind 12,3% în anul 2015 (comparativ cu 9,2% în anul 1990 ). Două treimi din persoanele în vîrstă trăiesc în țările în curs de dezvoltare, numărul vîrstnicilor din regiunile mai puțin dezvoltate crește mai repede decât în regiunile mai dezvoltate, acestea fiind deja în curs de îmbătrînire.

Numărul persoanelor în vîrstă este mai mare în rîndul femeilor şi în mediul rural

Figura 1. Structura populaţiei vîrstnice pe grupe de vîrstă şi medii de reşedinţă, la 1 ianuarie 2017

Ponderea persoanelor în vîrstă de peste 60 ani este în creştere continuă. În anul 2016, coeficientul de îmbătrânire al populaţiei a înregistrat o majorare comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 17,2%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Procesul de îmbătrânire a populaţiei în mediul rural este mai avansat. Totodată, există o tendinţă constantă de convergenţă a nivelurilor de îmbătrânire din mediul rural şi urban. La începutul anului 2017, pentru prima dată, coeficientul de îmbătrînire din mediul urban l-a depășit pe cel din mediul rural. (vezi Figura 2).

Figura 2.Coeficientul de îmbătrînire al populaţiei, 2012-2016

Vîrstnicii din mediul urban şi femeile în vîrstă au durata vieţii mai mare

În prezent, durata medie a vieţiifemeilor ce au atins vîrsta de 60 ani constituie 20,1 ani, iar a bărbaţilor -15,9 ani, diferenţa fiind de 4,2 ani. Speranţa de viaţăla vîrstnicii din mediul urban este mai mare cu 2,7 ani decît la cei din rural.

Mortalitatea este mai mare în mediul rural şi la bărbaţii vîrstnici

Pe parcursul ultimilor ani, se observă o stagnare a nivelului mortalităţii persoanelor în etate (vezi Figura 3). În anul 2016, la 1000 locuitori în vîrstă de 60 ani şi peste, revin în medie anual circa 47 persoane decedate, mortalitatea vîrstnicilor fiind mai mare în mediul rural (55 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 37 decedaţi în mediul urban) şi în cazul bărbaţilor (56 decedaţi la 1000 populaţie faţă de 42 decedaţi pentru femeile de vîrsta respectivă).

Figura 3 .Mortalitatea vîrstnicilor pe medii de reşedinţă şi sexe, la 1000 locuitori de vîrsta respectivă, 2012-2016

Principalele cauze ale mortalităţii vîrstnicilor sunt bolile aparatului circulator (68,4% din totalul decedaţilor din această grupă de vîrstă), tumorile maligne (14,7%) şi bolile aparatului digestiv (6,9%). Mortalitatea specificată pe cauze de deces diferă considerabil la bărbaţi şi femei. „Supramortalitatea masculină” este înregistrată în toate clasele principale de deces.

Starea de sănătate

Vîrstnicii într-o proporţie mai mică îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună

Vîrsta înaintată cauzează numeroase probleme de sănătate, inclusiv un risc mai mare al afecţiunilor cronice de lungă durată. Circa 76% din vîrstnici suferă de boli cronice, cele mai mari rate de prevalenţă fiind înregistrate pentru bolile aparatului circulator (50,2%), boli ale sistemului osteoarticular (15,7%), boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (7,8%) şi boli ale aparatului digestiv (6,9%). În ultimele 4 săptămîni anterioare cercetării, 67,8% din vîrstnici au avut careva probleme de sănătate, din care circa 41% nu s-au adresat după ajutor din careva motiv.

Preponderent vîrstnicii își apreciază starea de sănătate ca fiind una satisfăcătoare (60%), fiecare al treilea (34,6%) o consideră rea-/foarte rea, iar 5,9% din persoanele vîrstnice au declarat starea de sănătate ca fiind bună sau foarte bună.

Incidenţa prin tumori maligne este în creştere continuă

Pe lîngă riscul apariţiei mai multor probleme de sănătate specifice vîrstei, concomitent sporește și vulnerabilitatea în faţa unor afecţiuni incurabile. În anul 2016, circa 60% din cazurile noi de tumori maligne revin persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste. În medie, în fiecare zi cîte 16 persoane vîrstnice sunt diagnosticate cu tumori, fiind înregistrate în total circa 6 mii persoane vîrstnice al căror diagnostic a fost stabilit pentru prima dată. La 100 mii vîrstnici revin în medie 992 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 860 cazuri în anul 2012.

 Figura 4. Incidenţa prin tumori maligne la persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste pe sexe, la 100 mii populație de vîrsta respectivă, 2012-2016

Vîrstnicii din categoria de vîrstă 65-69 ani şi bărbaţii vîrstnici în general sunt afectaţi în proporţie mai mare de tumori maligne

Tumorile maligne sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, la 100 mii bărbaţi în vîrstă de 60 ani şi peste revin în medie 1304 cazuri noi de tumori maligne, comparativ cu 786 cazuri la 100 mii femei de vîrsta respectivă. Cea mai înaltă rată a incidenţei prin tumori maligne se înregistrează atît în cazul bărbaţilor, cît şi al femeilor pentru segmentul de vîrstă 65-69 ani – 1591 cazuri la 100 mii bărbaţi de vîrsta respectivă şi 974 cazuri la 100 mii femei.

Dizabilitatea vîrstnicilor

Rata dizabilităţii primare la vîrstnici este mai mare în mediul urban

Pe parcursul anului 2016, în urma expertizării primare au fost recunoscute 10,9 mii persoane cu dizabilităţi primare, inclusiv 0,4 mii femei în vîrstă de 57 ani şi peste, şi 0,3 mii bărbaţi în vîrstă de 62 ani şi mai mult. Astfel, la 100 mii locuitori în vîrstă de 57/62 ani, revin 110 cazuri de dizabilitate primară, fiind în descreştere în ultimii ani. Totodată, la 100 mii locuitori din mediul urban revin 131 cazuri comparativ cu 93 cazuri în mediul rural.

Figura 5. Rata dizabilităţii primare a persoanelor în vîrstă 57/62 ani la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă, 2012-2016

Bolile aparatului circulator sunt cauza predominantă a dizabilităţii primare

Cauzele care determină cel mai des dizabilitatea primară rămîn a fi bolile aparatului circulator (28,5%), după care urmează tumorile maligne (27,1%), iar în cazul a fiecărei a şasea persoană - bolile ochiului şi anexelor sale (15,0%).

 Figura 6. Structura morbidităţii persoanelor în vîrstă de 57/62 ani şi peste, recunoscute cu dizabilitate primară, în anul 2016

Protecţia socială

Femeile vîrstnice depăşesc cota bărbaţilor vîrstnici pensionari

La 1 ianuarie 2017, la evidenţa organelor de protecţie socială se aflau 691,2 mii pensionari sau cu 11,3 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 77% din total pensionari sunt pensionarii pentru limita de vîrstă. Datorită ponderii mai mari în numărul populaţiei vîrstnice şi diferenţei de longevitate dintre femei şi bărbaţi, 70,4% din total pensionari pentru limită de vîrstă sunt femei. Persoanele în vîrstă de 60 ani şi peste deţin o pondere de 87,5% în totalul pensionarilor pentru limita de vîrstă, inclusiv 66,3% dintre aceştia sunt femei.

Femeile beneficiază de pensii pentru limită de vîrstă mai mici decît bărbaţii

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă la 01.01.2017 a constituit 1301,1 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 9,2%, iar comparativ cu anul 2012 aceasta s-a majorat cu 32,0%. Mărimea medie a pensiei pentru bărbaţi constituie 1491,1 lei, comparativ cu 1221,4 lei în cazul femeilor.

Figura 7. Mărimea medie și ecartul pensiei pentru limită de vîrstă, 2012-2016

Pensia pentru limită de vîrstă la bărbaţi acoperă într-o proporţie mai mare valoarea minimului de existenţă decît la femei

Valoarea medie a minimului de existenţă pentru pensionari în anul 2016 a alcătuit 1494,8 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 4,0%. Minimul de existenţă pentru pensionari diferă în funcţie de mediu de reşedinţă. Astfel, pentru pensionarii din oraşele mari acesta constituie 1682,1 lei, comparativ cu 1425,3 lei pentru cei din sate şi 1447,7 lei pentru cei din alte oraşe.

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 87 la sută în anul 2016, comparativ cu 76 la sută în anul 2012. În medie, pensia bărbaţilor acoperă valoarea minimului de existenţă pentru pensionari în proporţie de 99,7%, iar în cazul femeilor – 81,7%.

 Figura 8. Valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, 2012-2016

Din total pensionari pentru limită de vîrstă, circa 15% primesc pensii cu cuantum minim. Pe de altă parte, circa 23% din pensionari pentru limita de vîrstă sunt angajaţi în cîmpul muncii la momentul stabilirii pensiei. Pensiile pentru limită de vîrstă a 366 persoane sunt transferate peste hotare conform acordurilor bilaterale, mărimea medie a acestora constituind 1026,8 lei.

Mai puţine cantine de ajutor social şi lucrători sociali care deservesc persoanele în etate

În anul 2016, au activat 2,1 mii lucrători sociali  care au prestat servicii de îngrijire la domiciliu pentru 19,8 mii de beneficiari. Peste 67 la sută din beneficiari sunt din mediul rural.

Figura 9.Asistenţa socială acordată bătrînilor şi persoanelor cu dizabilităţi la domiciliu, 2012-2016

Pe parcursul anului 2016, în republică au activat 68 cantine de ajutor social, care au deservit  lunar 7,7 mii persoane. În afară de aceasta, persoanele în vîrstă beneficiază și de alte prestaţii, ajutoare şi servicii sociale cum ar fi: ajutorul social pentru perioada rece a anului, suport financiar pentru pensionarii a căror pensie nu depăşeşte pragul de 1500 lei, alocaţii lunare pentru participanţii la cel de-al doilea război mondial, victime ale represiunilor politice, ajutoare de deces, alocaţii lunare pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat, compensaţii lunare pentru transport, bilete de tratament de recuperare/reabilitare medicală, etc.

Piaţa muncii

Ponderea vîrstnicilor activi din punct de vedere economic este în creştere

Numărul persoanelor vârstnice (60 ani şi peste) active din punct de vedere economic în anul 2016 a fost de 110,1 mii, ceea ce constituie 8,6% din totalul persoanelor active şi 18,6% din populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele vârstnice inactive din punct de vedere economic au alcătuit 81,4% din numărul total al persoanelor din această categorie de vârstă.

Figura 10. Distribuţia persoanelor de 60 ani şi peste după participarea la activitatea economică, 2012-2016

Vîrstnicii din mediul rural şi bărbaţii sunt ocupaţi într-o proporţie mai mare

Populaţia ocupată de 60 ani şi peste a fost de 109,4 mii, ceea ce constituie 9,0% din totalul populaţiei ocupate. Pentru populaţia ocupată de vîrstă înaintată sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional etc. Astfel, 65,5% din vîrstnicii ocupaţi sunt din mediul rural şi 53,9% o constituie bărbaţii. Circa 2/3 din totalul vîrstnicilor ocupaţi (60,4%), au vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (22,2%) are 65-69 ani, circa 2,0% - 80 ani și peste.

Vîrstnicii preponderent sunt ocupaţi în activităţi agricole

Fiecare a doua persoană ocupată, lucrează în activităţi agricole, iar fiecare a șasea persoană – în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 56,6% din bărbaţi lucrează în sectorul agricol, 10,1% - industrie, 6,2% - învăţămînt, 3,7% - transport. În rîndul femeilor distribuţia se prezintă astfel: 60,3% în agricultură, 10,6% – în învăţămînt, 5,7% - comerţ, 7,4% – sănătate şi asistenţă socială.  

Figura 11. Distribuţia persoanelor ocupate de 60 de ani şi peste după activităţi economice, în anul 2016

Menţionăm că, din totalul vîrstnicilor ocupaţi în agricultură, mai mult de jumătate (58,0%) o formează persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în gospodăria auxiliară proprie, în special pentru consumul propriu. Fiecare a doua persoană ocupată lucrează fie la o întreprindere, instituţie, organizaţie cu drept de persoană juridică (41,3%), fie la o fermă sau teren agricol (56,8% din totalul vîrstnicilor ocupaţi).

Gospodăriile cu vîrstnici sunt preponderente în mediul rural şi sunt formate cel mai des dintr-o singură persoană

În anul 2016 din total gospodării, 46,8% au în componenţa sa cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste, din care 66,6% constituie gospodăriile formate doar din vîrstnici, iar restul sunt gospodării în componenţa cărora sunt şi alte persoane. Din total gospodării formate doar din vîrstnici, 56,9% locuiesc în mediul rural şi respectiv 43,1% în mediul urban.

Gospodăriile cu vîrstnici din mediul urban au o situaţie financiară mai bună

Veniturile gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mai mulţi factori. În medie, o gospodărie în componenţa căreia este cel puţin o persoană în vîrstă de 60 ani şi peste, dispune de 1910,8 lei lunar pe o persoană. Gospodăriile din mediul urban se află într-o situaţie mai bună, cu un venit mediu lunar de 2215,0 lei/persoană, faţă de 1688,2 lei/persoană în mediul rural.

Prestaţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venit a vîrstnicilor

Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vîrstnici sunt prestaţiile sociale, care constituie 48,9% din veniturile lunare ale gospodăriei. Totodată, plăţile salariale în medie constituie 24,4% din veniturile acestei categorii de gospodării, iar activitatea individual agricolă – 9,5%. Transferurile din afara ţării contribuie la formarea veniturilor gospodăriilor cu vîrstnici în proporţie de 10,4%.

Gospodăriile formate numai din vîrstnici au venituri medii pe o persoană mai mari decît gospodăriile cu vîrstnici care locuiesc și cu alte persoane

Situaţia vîrstnicilor diferă în funcţie de componenţa gospodăriei. Astfel, gospodăriile formate numai din vîrstnici din perspectiva veniturilor medii pe o persoană sunt într-o situaţie mai bună decît vîrstnicii care locuiesc în gospodării extinse (vezi Tabelul 1). O explicaţie ar fi faptul că, aceste gospodării sunt numeroase, iar veniturile vîrstnicilor sunt o sursă de venit pentru toată gospodăria. 

Tabelul 1. Structura veniturilor disponibile pentru gospodăriile cu vîrstnici, în anul 2016

Pentru gospodăriile formate numai din vîrstnici, principala sursă de existenţă sunt prestaţiile sociale (66,9%). Datorită faptului că, o parte din vîrstnici sunt economic activi, veniturile acestora au la bază şi alte surse de venit, cum ar fi activităţile salariale (11,5%) şi activitatea individuală agricolă (8,2%). În cazul gospodăriilor mixte, în componenţa cărora sunt şi alte persoane, principala sursă de venit este activitatea salariată – 37,2%, iar prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor în proporţie de 31%. Totodată, gospodăriile mixte sunt dependente într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării comparativ cu cele formate doar din vîrstnici (13,1% faţă de 7,7%).

Pe parcursul ultimilor 5 ani, ponderea vîrstnicilor cu venituri lunare mai mari de 1200 lei a înregistrat o continuă creștere. Astfel, în anul 2016, fiecare al patrulea vîrstnic a dispus de un venit mediu lunar în limitele a 1200-1600 lei, iar în cazul a 13,6% veniturile lunare au variat în limitele a 1600 - 2000 lei. Ponderea vîrstnicilor cu un venit mai mare de 2800 lei lunar a constituit 12% (comparativ cu 5,1% în 2012).

Figura 12. Evoluția repartizării vîrstnicilor după mărimea medie a veniturilor disponibile băneşti, în 2012 și 2016

Vîrstnicii din mediul urban cheltuie mai mult decît cei din mediul rural

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu vîrstnici sunt determinate de mărimea veniturilor disponibile. În medie, o gospodărie cu vîrstnici cheltuie lunar 1990,9 lei/persoană. Cu un nivel mai mare a cheltuielilor de consum se evidenţiază mediul urban, unde acestea au înregistrat, în medie pe lună, 2302,5 lei/persoană, iar în mediul rural cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici au însumat 1762,9 lei/persoană.

Aproape jumătate din cheltuielile vîrstnicilor se referă la produse alimentare

Preponderent cheltuielile gospodăriilor cu vîrstnici sunt destinate necesarului de consum alimentar (46,1%), după care urmează cheltuielile pentru întreţinerea locuinţei – 19,4%, îngrijire medicală şi sănătate – 9,3% și îmbrăcăminte şi încălţăminte – 8,1%. Celelalte cheltuieli revin pentru comunicaţii (4,4%), dotarea locuinţei (4%) şi transport (2,6%).

Figura 13. Dotarea locuinţelor cu principalele comodităţi, în anul 2016

Condiţiile vîrstnicilor din mediul urban sunt mai bune decît ale celor din mediul rural

Condițiile de trai diferă semnificativ pentru vîrstnicii de la sat şi oraş. În mediul urban construcţiile de locuinţe de tip bloc presupun şi conectarea la reţelele de alimentare cu apă, canalizare şi termoficare, respectiv vîrstnicii din mediul urban locuiesc în condiţii mult mai bune decît cei din mediul rural. Astfel, în mediul urban 92,7% din gospodăriile formate numai din vîrstnici dispun de apeduct, 86,3% – de sisteme de canalizare, 75,4% – de baie sau duş în locuinţă şi 63% – de încălzire centrală sau autonomă. În schimb la sate, doar 54,3% gospodării dispun de apeduct, 31,4% – de sisteme de canalizare, 19,7% – de baie sau duş în interior, iar 96,2% pentru încălzire folosesc sobă cu lemne sau cărbune. Toate acestea se datorează mai multor factori, principalii fiind posibilităţile financiare limitate, existenţa unor alternative, cum ar fi utilizarea sobelor sau aprovizionarea cu apă de la cişmea, fîntînă, etc.

Vîrstnicii din mediul urban sunt mai puţin satisfăcuţi de condiţiile de trai comparativ cu cei din mediul rural

În mediul urban, 24,8% din gospodăriile formate numai din persoane în etate apreciază condiţiile de trai ca fiind rele sau foarte rele, pe cînd în mediul rural, doar 13% din gospodăriile formate numai din vîrstnici sunt nesatisfăcuţi de nivelul de trai. Comparativ cu anul precedent, 76,3% din gospodăriile cu vîrstnici au menţionat că trăiesc la fel, 21,6% – mai rău sau mult mai rău şi numai 2,1% au afirmat ca trăiesc mai bine.

Capacitatea gospodăriei de a procura sau de a respecta termenele de plată pentru diferite servicii depinde de posibilitățile financiare ale gospodăriei. În anul 2016, 37,3% din gospodăriile cu vîrstnici n-au putut să-și permită să includă în regimul alimentar carne sau pește fiecare a doua zi. Datele statistice relevă că 9,5% din gospodăriile cu vîrstnici nu dispun de mijloace suficiente pentru procurarea medicamentelor necesare.