Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2011¹

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2011.

Infracţiuni înregistrate. Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2011 au fost înregistrate 35,1 mii infracţiuni sau cu 5,2% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2006 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 41,8%. Din total infracţiuni circa două treimi au fost înregistrate în localităţile urbane. În medie la 10 mii locuitori revin 99 infracţiuni, faţă de 69 infracţiuni în anul 2006.  

Figura 1.Rata infracţionalităţii, 2006-2011

Cea mai mare rată a infracţionalităţii în anul 2011 a fost înregistrată în mun. Chişinău – 152 crime la 10 mii locuitori, ce respectiv depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,5 ori. O rată înaltă a infracţionalităţii a fost înregistrată de asemenea şi în mun. Bălţi (130 crime la 10 mii locuitori), raionul Ştefan-Vodă (100 crime la 10 mii locuitori), raionul Criuleni (93 crime la 10 mii locuitori), raionul Basarabeasca (91 crime la 10 mii locuitori), etc. Cea mai mică rată a infracţionalităţii a fost înregistrată în raionul Făleşti – 45 crime la 10 mii locuitori (vezi anexa, tab 1). 

Din total infracţiuni înregistrate, aproape fiecare a cincia infracţiune este din categoria celor grave, iar începînd cu anul 2006 dinamica acestor infracţiuni este în continuă descreştere. La 10 mii locuitori, revin în medie 19,9 infracţiuni grave, inclusiv 3,0 infracţiuni excepţional şi deosebit de grave. Cele mai multe infracţiuni grave au fost înregistrate în mun. Chişinău şi Bălţi, raioanele Orhei, Ialoveni, Ungheni, Criuleni, Soroca, Drochia, Străşeni, Cahul, Căuşeni, Hînceşti şi Anenii - Noi (vezi anexa, tab 1).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave în total infracţiuni înregistrate, 2006-2011

În anul 2011 cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 64 infracţiuni, din care 15 cazuri de huliganism, 12 cazuri de tîlhării, 9 cazuri de omor, 8 cazuri de vătămări intenţionate şi 3 cazuri de furt.

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este contra patrimoniului (55,1%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (11,8%), infracţiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale (5,2%), infracţiunile contra vieţii şi sănătăţii persoanei (5,1%) (vezi anexa, tab.2). Comparativ cu anul 2006 s-a micşorat ponderea infracţiunilor economice (- 13,4 p.p.), contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale (- 4,1%), însă a crescut ponderea infracţiunilor în domeniul transporturilor (+7,9 p.p.).

Figura 3. Structura infracţiunilor înregistrate după tipuri,  %

În anul 2011, comparativ cu anul precedent, a crescut numărul infracţiunilor contra familiei şi minorilor (de 2,9 ori), infracţiunilor economice (cu 31,4%), infracţiunilor contra securităţii şi a ordinii publice (cu 19,6%) şi a infracţiunilor contra patrimoniului şi a celor în domeniul transportului (respectiv cu 6,8% şi 2,1%). Din categoria infracţiunilor contra familiei şi minorilor cele mai numeroase crime ţin de violenţa în familie – 478 cazuri (80%). În cazul infracţiunilor economice, o creştere majoră s-a înregistrat pentru infracţiunile, ce ţin de fabricarea banilor falşi – cu 81,1% mai mult comparativ cu anul 2010. Din categoria infracţiuni contra patrimoniului, comparativ cu anul precedent, au fost înregistrate mai multe cazuri de pungăşii (cu 40,3%) şi de furturi (cu 10,4%). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de viol (cu 20,9%), de omor (cu 18,5%) şi tîlhării (cu 17,8%). (vezi anexa, tab.2).

Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 27,1% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Infracţiunile săvîrşite de către minori sau cu participarea acestora au constituit 3,6% din total infracţiuni, faţă de 4,0% în anul 2010. În anul 2011 de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 1,3 mii infracţiuni comparativ cu 2,1 mii în anul 2006.

Tabelul 1.Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori, în anii 2006 - 2011

Cele mai frecvente infracţiuni comise de minori sînt furturile, cu o pondere de 70%, după care urmează jafurile – 7,2% şi huliganismul – 3,6%. În anul 2011, la 100 mii locuitori în vîrstă de pînă la 18 ani revin 169 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 247 în anul 2006.

Figura 4.Infracţiuni săvîrşite de minori la 100 mii populaţie în vîrstă de 0 - 17 ani

Persoane care au comis infracţiuni. În anul 2011 au fost relevate 19,1 mii persoane care au comis infracţiuni, comparativ cu 16,6 mii persoane în anul precedent şi 17,4 mii persoane în anul 2006. La 100 mii locuitori revin în medie 535 infractori, faţă de 484 în anul 2006. 

Figura 5. Persoane care au săvîrşit infracţiuni la 100 mii populaţie

Fenomenul de infracţionalitate este dominat de bărbaţi, femeile constituind o cotă foarte mică în rîndurile persoanelor care au comis infracţiuni (9,7%). Cele mai frecvente infracţiuni în care sunt implicate femeile sunt furturile, infracţiunile legate de droguri şi escrocheriile. La 100 mii femei revin în medie 100 femei care au comis crime, în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 1005 persoane. Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată. Astfel, fiecare a doua femeie care a comis crime este în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 40%.

Dacă pe parcursul ultimilor ani numărul persoanelor care au comis crime repetat era în descreştere, atunci în anul 2011 s-a înregistrat o creştere de 1,5 ori a infractorilor cu antecedente penale. Totodată, au fost înregistrate mai multe cazuri a persoanelor care au comis crime pentru prima dată, dar şi a celor care au comis crime în grup (cu respectiv 13,2% şi 20,0%). De asemenea se înregistrează o creştere a persoanelor care au comis crime în stare de ebrietate, cu 27,3% faţă de anul precedent.

Tabelul 2. Numărul persoanelor relevate care au comis crime, în anii 2006-2011

În anul 2011 din total persoane relevate care au comis infracţiuni 1714 sînt minori. Cel mai mare nivel de implicare a minorilor în săvîrşirea crimelor a fost înregistrat în anul 2006 - 2160 persoane sau 12,6% din total infractori. La 100 mii populaţie în vîrstă de pînă la 18 ani, în medie revin 230 minori care au săvîrşit infracţiuni faţă de 255 minori în anul 2006.

Contra persoanelor au fost înregistrate 6,2 mii crime, în urma cărora au decedat 599 persoane sau cu 78 persoane mai mult comparativ cu anul 2006. Principalele cauze de deces fiind accidentele rutiere – 50,4%, omorurile – 27,4% şi vătămările intenţionate – 10,5%. Anual în jur de 300 persoane îşi pierd viaţa în urma infracţiunilor grave, iar în rezultatul celor deosebit de grave şi excepţional de grave peste 170 persoane.

Tabelul 3. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, în anii 2006-2011

persoane

Persoane condamnate. În anul 2011 în instanţele judecătoreşti cu pronunţarea sentinţei au fost examinate 9,7 mii dosare sau cu 628 dosare mai mult comparativ cu anul 2010. Numărul persoanelor condamnate a fost de 8,5 mii persoane, cu 68,5% mai puţin comparativ cu anul 2006. Din total condamnaţi, 8,5% sînt femei (în anul 2006 – 10,7% femei). La 100 mii populaţie revin în medie 239 condamnaţi, faţă de 346 în anul 2006.

Figura 6.Numărul persoanelor condamnate la 100 mii populaţie

Majoritatea persoanelor au fost condamnate pentru infracţiuni în domeniul transporturilor – 18,9%, pentru furt – 17,1%, crime legate de droguri – 10,9%, huliganism – 7,0%, jaf – 6,3%, etc.

Figura 7.Structura condamnaţilor după principalele categorii de infracţiuni în anul 2011

Din total persoane condamnate, 3,9% reprezintă minorii în vîrstă de 14-17 ani. Comparativ cu anul 2010 numărul minorilor condamnaţi s-a redus cu 81 persoane, iar faţă de 2006 cu 987 persoane. Majoritatea minorilor au fost condamnaţi pentru furt -163 persoane (49,5%), jaf şi tîlhării - 39 persoane (11,9%), 21 persoane pentru huliganism (6,4%), iar 16 persoane pentru crime legate de droguri (4,9%) (vezi anexa, tab. 3).  Totodată, comparativ cu anul precedent a crescut numărul minorilor condamnaţi pentru crime grave, cum ar fi viol – 40 persoane (+42,9%) şi omor – 10 persoane (+25,0%).

Tabelul 4.Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti, 2009-2011

În anul 2011 cele mai multe pedepse aplicate faţă de persoanele condamnate au fost: condamnarea condiţionată - 2792 persoane (32,8%), aplicarea amenzii – 1914 persoane (22,5%), privaţiunea de libertate - 1727 persoane (20,3%), inclusiv cu închisoare pe viaţă - 4 persoane. În structura măsurilor de pedeapsă aplicate faţă de minori prevalează condamnarea condiţionată (56,5%), munca neremunerată în folosul comunităţii (20,1%) şi privaţiunea de libertate (17,9%).

Din numărul total de persoane condamnate, 722 sau 8,5% reprezintă femeile. În cazul a 14,1% femei a fost stabilită pedeapsa cu închisoare, mai des sunt stabilite amenzi (29,1%), condamnarea condiţionată (39,2%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (16,1%).

Persoane deţinute în instituţii penitenciare. La începutul anului 2011 în cele 18 instituţii penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa 5093 deţinuţi, din care 403 femei (7,9%). Ponderea cea mai mare din deţinuţi revine persoanelor cu vîrsta între 30-40 ani (35,0%), după care urmează persoanele în vîrstă de 20-30 ani (30,1%). Din total deţinuţi, fiecare a patra persoană stă în detenţie pentru omor, fiecare a cincia pentru jaf şi tîlhărie, iar fiecare a şasea pentru furt.

Tabelul 5. Distribuţia deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite în anii 2006 - 2011

După termenul de ispăşire a pedepsei, 31,4% din deţinuţi ispăşesc termenul de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2011 în detenţie pe viaţă se aflau 91 persoane, faţă de 83 persoane în 2006. Din total deţinuţi, 42,0% reprezintă persoanele care îşi ispăşesc pedeapsa pentru prima dată  (în anul 2006 - 36,7%).

Cei mai mulţi minori care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare au fost condamnaţi pentru omor – 34 persoane (34,7%), 35 persoane pentru viol (35,7%), 26 persoane (26,5%) pentru comiterea furturilor şi jafurilor.

• Anexă

Persoană de contact:
Ala Negruţa
şefa direcţiei statistica socială şi a nivelului de trai
tel. 40 30 78