Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi șomajul în anul 2016¹

Biroul Naţional de Statistică anunţă că în anul 2016 populația economic activă (populația ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1272,8 mii persoane, fără modificări esenţiale față de anul 2015.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (50,3%) a fost, practic, egală cu ponderea femeilor (49,7%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 53,2% și 46,8%.

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 42,6%, fiind practic la nivelul anului 2015 ( 42,4%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 45,4%, în comparaţie cu cea feminină – 40,1%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 45,0% în mediul urban și 40,8% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,9%, iar în categoria 15-64² ani – 47,2%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 50,0%.

Populaţia ocupată a constituit 1219,5 mii persoane, fără modificări semnificative față de 2015 (+1,3%). Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,3% femei și 49,7% bărbați), ponderea persoanelor ocupate din mediu rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (respectiv 54,1% mediul rural și 45,9% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 40,8%, fără modificări semnificative față de anul 2015 (+0,5 p.p.). Rata de ocupare a bărbaților (43,0%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (39,0%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 42,3% în mediul urban și 39,7% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 47,7%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 45,2%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 28,4%.

Figura 1. Evoluția ratelor de activitate și ocupare

În distribuția persoanelor ocupate pe activităţi economice³ rezultă că în sectorul agricol au activat 410,9 mii persoane (33,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 44 la sută (sau 14,7% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Faţă de 2015 numărul populaţiei ocupate în agricultură a crescut cu 29,1 mii, sau cu 7,6%.

În activităţile non-agricole au fost ocupate 808,6 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,6% față de a. 2015. Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 12,1% (12,3% în 2015), iar în construcţii 5,0% (5,4% în 2015). Faţă de nivelul anului trecut numărul persoanelor ocupate în industrie a rămas practic neschimbat (-0,1%), iar în construcții s-a micșorat cu 6,7%. În sectorul servicii au activat 49,2% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora nu s-a modificat semnificativ față de 2015 (50,5%).

În repartizarea după forme de proprietate 75,8% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 24,2% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților a constituit 63,0% din total. Marea majoritate a salariaților (92,1%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată⁴ în rândul salariaţilor a constituit 7,1%, fără modificări semnificative față de nivelul anului precedent (7,5% în 2015). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariaţii bărbaţi (8,2%) decât salariaţii femei (6,1%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,8%) și comerț (23,2%).

Numărul persoanelor sub-ocupate⁵(persoane care au avut un loc de muncă, a căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 80,7 mii, ceea ce reprezintă 6,6% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a crescut cu 7,9% (+ 5,9 mii) în comparație cu 2015.

Fiecare a șaptea persoană ocupată (13,9%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul⁵). Majoritatea din ele (86 la sută) doresc o remunerare mai mare pe oră. Cota parte a acestora în total ocupare a constituit 12,0%, fiind în ușoară descreștere față de anul precedent (13,1%). Restul sunt gata să lucreze ore adiţionale pentru un venit mai mare.

Numărul şomerilor, estimatconform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 53,3 mii, fiind cu 8,8 mii mai mic față de 2015 (62,1 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații – 65,7% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 67,0%.

Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,2%, fără modificări semnificative faţă de 2015 (4,9%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 5,5% iar la femei - de 2,9%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 6,0% în urban, față de 2,6% în rural. În rândul  tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 11,2%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,1%.

Rata şomajului este unul din cei patru indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă, denumit LU1 de BIM. Toți indicatorii privind sub-utilizarea forţei de muncă, calculați pentru Republica Moldova se prezintă astfel:

Figura 2.Evoluția indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă

Rezoluția  „Statisticile privind activitatea de muncă, ocuparea și sub-utilizarea forței de muncă”, adoptată de a 19-a Conferință Internațională a Statisticienilor Muncii  (2013) definește patru indicatori de sub-utilizare a forței de muncă:

• LU1: Rata șomajului
• LU2: Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul şi şomajului

La calcularea acestui indicator, pe lângă şomeri, se iau în calcul şi persoanele sub-ocupate. Formula de calcul este :

Unde, forţa de muncă = șomeri+ocupați

• LU3: Rata compusă a şomajului şi forţei de muncă potenţiale

La calcularea acestui indicator, pe lângă şomeri, se iau în calcul persoanele care constituie forţa de muncă potenţială şi anume persoane care:

Formula de calcul este :

Unde, forţa de muncă extinsă= șomeri+ocupați+forța de muncă potențială

• LU4: Indicatorul compozit de subutilizare al forţei de muncă

La calcularea acestui indicator se iau în calcul toate persoanele a căror dorință de a lucra nu este satisfăcută.

                            

Formula de calcul este : 

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a constituit 1712,7 mii persoane, sau 57,4% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fără modificări semnificative față de 2015 (-0,2 p.p.).

Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii din Moldova, în cadrul populaţiei inactive, se disting câteva categorii importante:

A. Persoane care nu doresc să lucreze: 1361,9 mii în anul 2016

Datele prezentate au fost obţinute în cadrul cercetării Ancheta Forţei de Muncă, desfășurate în anul 2016 pe un eșantion de 28800 adrese. Din ele, la 22464 s-a realizat interviul. Informaţii au fost colectate de la 46985 persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Estimatorii pentru anul 2016 au fost calculați ca medii anuale în baza estimatorilor trimestriali.