Infrastructura edilitară în localităţile urbane şi servicii de salubrizare în anul 2016

Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind infrastructura edilitară a localităţilor urbane şi servicii de salubrizare prestate populației din toate localităţile țării în anul 2016¹.

Spaţii verzi. Spațiile verzi asigură aspectul estetic al localităților, precum și un climat favorabil vieții și activității cotidiene a locuitorilor. Total pe republică localitățile urbane în anul 2016 au avut o suprafață totală cu spații verzi de 7,7² mii ha sau 8,8% din suprafaţa totală a intravilanului. În perioada anilor 2007-2013 suprafaţa spaţiilor verzi se menține practic constantă. Spaţiile verzi accentuează riscurile ecologice urbane, având un impact negativ asupra viabilităţii şi sustenabilităţii acestora, asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei.

Figura 1. Suprafaţa spaţiilor verzi

Spatiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora, al cărei specific este determinat, în primul rând, de vegetaţie în general amenajată, la care se asociază cadrul construit specific, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative, sportive sau recreative a populaţiei. Suprafaţa acestor spaţii în proporţie de 66 la sută reprezintă spaţii de folosinţă generală (scuare, grădini, parcuri, etc.), restul fiind spaţiile cu acces limitat (19,0%), spaţiile cu funcţii utilitare (9,9%), spațiile cu profil specializat (2,6%) și spaţiile din zonele turistice şi de agrement (1,8%).

Figura 2. Suprafaţa spaţiilor verzi din cadrul perimetrelor localităţilor urbane, în 2016

Actualmente în Republica Moldova suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine în medie pe un locuitor este de 51,0 m.p. majorarea acestui indicator s-a produs din contul includerii în colectarea de date a suprafeței parcului Nistrean. Cele mai mari valori a acestui indicator sînt înregistrate în or. Vadul lui Vodă – 1007,5 m.p./locuitor, or. Tvardiţa (r-ul Taraclia) – 324,1 m.p./locuitor şi or. Frunză (r-ul Ocniţa) – 177,1 m.p./locuitor. Menţionăm că nu toată populaţia oraşelor dispune de necesarul minim de spaţii verzi. În 14 localităţi urbane ale ţării suprafaţa medie a spaţiilor verzi ce revine unui locuitor este de pînă la 26 m.p., iar în oraşul Cahul în medie pe un locuitor revin doar 4,9 m.p, iar or. Otaci este lipsit de spaţii verzi. 

Plantarea spaţiilor verzi. În anul 2016 a fost efectuată plantarea arborilor pe o suprafaţă de 75,6 ha cu 4,6 ha mai mult față de anul 2015, iar a plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon pe o arie de 27,7 ha, cu 2,5 ha mai puțin față de anul 2015. Pe o suprafaţă de 34,5 ha au fost plantaţi arbuşti, cu 8,5 ha mai puţin comparativ cu anul precedent. În total în localităţile urbane pe parcursul anului au fost plantaţi 18,9 mii arbori, 17,3 mii arbuşti, 592,5 mii unităţi de material floricol.

Cea mai mare pondere a lucrărilor de plantare a arborilor, arbuştilor, plantelor floricole şi a suprafeţelor de gazon revine mun. Chişinău. De asemenea, putem menţiona lucrări de plantare a arborilor în or. Tvardița (23,8% din total arbori plantaţi pe ţară), în or.Cahul (4,6%), UTA Găgăuzia (4,5%) şi or. Ștefan Vodă (2,1%). Arbuşti au fost plantaţi în mun. Bălţi (47,8%), or. Mărculeşti (3,8%), or. Cahul (2,9%), or. Ştefan Vodă (2,3%). În 23 oraşe ale ţării întreprinderile de salubrizare şi amenajare pe parcursul anului 2016 nu au plantat nici un arbore sau arbuşti.

Iluminarea străzilor. În anul 2016 lungimea porţiunilor de străzi şi cheiuri iluminate a constituit 2,6 mii km, fiind în creştere cu 80,2 km, iar gradul de acoperire al străzilor cu iluminare este de 72,0%, cu 1,5 p.p. mai mult decît în anul precedent. Pe parcursul anului pe teritoriul ţării au fost instalate pe străzi şi căi carosabile, 76,9 mii lămpi sau cu 1,9 mii lămpi mai mult comparativ cu anul precedent. Din total lămpi instalate, 33,0 mii sunt lămpi cu natriu (43,0 %). Peste jumătate din lămpi au fost instalate pe străzile şi căile carosabile ale mun. Chişinău, 9,1% - în mun. Bălţi, 5,2% - în or. Cahul, 3,2% - în or. Ungheni, 2,4 % - în UTA Găgăuzia, 2,1% - în or. Rîşcani şi 2,0% - în or. Ialoveni. 

Cea mai bună acoperire a localităţilor cu serviciul de iluminat stradal public este înregistrată în mun. Chişinău, Bălţi şi Comrat, în oraşele Briceni, Lipcani, Drochia, Făleşti, Frunză, Costeşti, Tvardița, Soroca, Criuleni, Teleneşti, Cantemir (peste 90% din lungimea totală a străzilor, căilor carosabile şi cheiurilor). Situaţia s-a îmbunătăţit şi în oraşele Sîngera, Tvardiţa, Hînceşti şi Ocniţa, unde lungimea străzilor iluminate s-a mărit cu respectiv 26,8 km (cu 27,9%), 7,5 km (cu 41,5%), 8 km (de 1,5 ori) şi 5 km (cu 28,4%), etc.

Figura 3. Lungimea porţiunilor de străzi şi cheiuri iluminate

Totuşi, iluminatul stradal rămîne a fi o problemă pentru jumătate din oraşe, în unele din ele iluminarea străzilor este asigurată în proporţie de pînă la 25 la sută: or. Corneşti circa 24%, or. Floreşti,. Otaci,. Durleşti şi.Iargara cîte – 22,0%, or. Glodeni circa 20%, iar în or. Anenii Noi – 15,9% (vezi Anexa, Tabelul 2). În or. Căinari străzile din an în an practic rămîn neiluminate.

Servicii de salubrizare a localităţilor. Pe parcursul anului 2016 pentru serviciile de salubrizare a localităţilor au fost antrenate 746 vehicule cu destinaţie specială (cu 40 unități mai mult decît în anul precedent), din care 679 vehicule au deservit localităţile urbane (cu 21 unități mai mult decît în anul precedent), iar 67 localităţile rurale (cu 19 unități mai mult decît în anul precedent). Din total autovehicule cu destinaţie specială, 294 (39,4%) deservesc mun. Chişinău, 36 (4,8%) localităţile din UTA Găgăuzia, 25 (3,4%) - r-nul Ungheni, 24 (3,2%) - r-nul Cahul, 23 (3,1%) – mun. Bălți și r-nul Orhei, 22 (2,9%) – r-nul Soroca.

Pentru curăţarea drumurilor pe timp de iarna au fost utilizate 48 vehicule pentru împrăştierea nisipului şi a materialului derapant, 5 încărcătoare de zăpadă şi 5 pluguri de zăpadă cu rotor. Pentru menţinerea curăţeniei în localităţi au fost utilizate de asemenea 109 tractoare echipate cu mecanisme de curăţire, 12 automăturătoare, 38 autostropitoare (inclusiv 23 în mun. Chişinău). Pe parcursul anului în ţară a fost curăţată o suprafaţă de 38,9 milioane m.p. sau cu 5% mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 87 la sută din suprafaţă localităţilor este curaţată cu mijloace mecanizate.

În majoritatea cazurilor deşeurile menajere sunt colectate fără a fi separate la sursă şi sunt depozitate la un depozit de deşeuri. Suprafaţa depozitelor destinată deşeurilor menajere solide a constituit în anul 2016 - 201,2 ha, comparativ cu anul precedent s-a mărit cu 30,5 ha. Către aceste depozite au fost transportate 3133,3 mii m.c. de deşeuri, din care 2915,5 mii m.c. deşeuri menajere solide și 217,8 mii m.c. deşeuri stradale, zăpadă și alte încărcături. În structura volumului deșeurilor menajere, cea mai mare pondere o au deșeurile menajere colectate de la populaţie – 66,1%, după care urmează volumul deşeurilor de la instituţii, agenţi economici - 28,6%, iar deşeurile stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi constituie 5,3%. În structura deșeurilor municipale, cea mai mare pondere o au deșeurile menajere (93,0%). Cantitatea de deşeuri lichide comparativ cu anul precedent s-a majorat cu 10,0%, alcătuind 149,7 mii m.c.

Figura 4. Structura volumului deşeurilor menajere solide, în 2016

La nivel național în anul 2016 doar 29,8% din populație este deservită de servicii de salubrizare, gradul de acoperire în mediul urban fiind de 61,7% și doar 6,0% în mediul rural. De asemenea, se constată că sunt cantități de deșeuri care rămîn necolectate.

Figura 5. Gradul de conectare la serviciile de salubrizare, 2014-2016 

Numărul localităților care au beneficiat de servicii de colectare a deșeurilor menajere solide a constituit 160 unități, inclusiv 3 – municipii, 49 – orașe și 108 sate.

• Anexe

Note: