Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în anul 2019

FORȚA DE MUNCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: 
OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL ÎN ANUL 2019

În anul 2019 au fost aplicate modificări în metodologia AFM care au constat în armonizarea conceptelor și definițiilor a cadrului de eșantionare cu cele mai recente practici și standarde internaționale din domeniu, având ca scop îmbunătățirea calității indicatorilor statistici și obținerea unei imagini mai exacte a situației pe piața muncii din Republica Moldova. Schimbările le puteţi consultata la sfârșitul comunicatului.

PARTICIPAREA LA FORȚA DE MUNCĂ

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)1, în anul 2019, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 919,3 mii persoane2.

Disparități importante pe sexe în cadrul forței de muncă nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților în total forța de muncă (51,7%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,3%), la fel și ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare decât ponderea din mediul urban (53,7% și, respectiv, 46,3%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste(proporția3 forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă), în anul 2019, a constituit 42,3%. Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populației masculine (47,0%), în comparație cu cea feminină (38,2%), la fel și în mediul urban (49,4%) în comparație cu cel rural (37,6%).

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 33,7%, iar în grupa de vârstă 15-643 ani - 49,4%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-58 ani pentru femei şi 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 52,6%.
 
Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități4 a constituit 17,2%, inclusiv 16,9% la bărbați, 17,5% la femei, 16,6% în mediul urban și 17,5% în mediul rural.

OCUPAREA

Populația ocupată, în anul 2019, a constituit 872,4 mii persoane. Ca și în cazul populației active, ponderea bărbaților (51,3%), a fost mai mare în comparație cu a femeilor (48,7%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 53,6% față de mediul urban cu 46,4%.

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste(proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste în populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 40,1%. Rata de ocupare a bărbaților (44,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (36,5%). 
 
În distribuţia pe medii de reşedinţă, acest indicator a avut valori de 47,0% în mediul urban și 35,6% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 49,8%, a populației în vârstă de 15-643 ani – 46,8%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 30,9%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe la persoanele de 25-34 ani, atât pe sexe (cu 15,9 p. p. mai mari pentru bărbați), cât și pe medii de reședință (cu 17,6 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban) (Figura 1).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 16,5%. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 15,9% pentru bărbați și 17,2% pentru femei. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul rural a fost mai înaltă (17,0%) în comparație cu rata pentru cele din mediul urban (15,6%).

Din distribuția persoanelor ocupate după activitățile economice, rezultă că fiecare a 5-a persoană activa în sectorul agricol (21,0%). Ponderea activităților non-agricole, în anul 2019, a fost de 79,0%. Persoanele ocupate în industrieau constituit 14,7%, inclusiv în industria prelucrătoare 12,1% (indicator ODD 9.2.2; în construcții7,0%, iar în sectorul servicii au activat mai mult de jumătate din totalul persoanelor ocupate (57,3%). Dintre toate activitățile non-agricole, sectorul servicii înregistrează cele mai înalte discrepanțe în populația ocupată în funcție de sexe (cu 21,4 p.p. mai mare pentru femeile ocupate) și pe medii (cu 34,4 p.p. mai mare pentru populația ocupată din mediul urban) (Figura 2).

În aspect teritorial, 30,6% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău. La o diferență relativ mică de 29,8% din total ocupare se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 25,0% și regiunea Sud, respectiv, cu 14,6%. Analiza repartizării ocupării după activitățile economice relevă faptul, că sectorul servicii predomină în toate regiunile statistice, înregistrând valori cuprinse între 42 și 77% (Figura 3).

În repartizarea după forme de proprietate70,7% din populația ocupată, în 2019, a activat în sectorul privat și 29,3% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților în total ocupare a constituit 77,8%. Marea majoritate a salariaților (89,3%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp. În funcție de sexe, femeile înregistrează ponderi mai mari în rândul salariaților și lucrătorilor familiali neremunerați, iar bărbații - în rândul lucrătorilor pe cont propriu. În funcție de mediul de reședință, salariații predomină doar în mediul urban. (Figura 4).

Munca nedeclarată5 în rândul salariaților a constituit 7,2%. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (9,1%), decât salariații femei (5,6%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (48,3%), comerț (16,0%), construcții (15,3%) și industrie (6,4%).

În sectorul informal, în anul 2019, au lucrat 16,8% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 23,1% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 26,0%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării informale a constituit 12,2% (indicator ODD 8.3.1.)  .

Din totalul salariaților 7,7% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 7,8% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (50,6%), comerț (15,3%), construcții (14,2%) și industrie (6,6%).

Numărul persoanelor sub-ocupate6(persoane care au avut un loc de muncă, al căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 34,1 mii, ceea ce reprezenta 3,9% din totalul persoanelor ocupate.

Fiecare a 8-a persoană ocupată (12,5%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).

ȘOMAJUL

Numărul șomerilor, estimatconform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)6, a fost de 46,9 mii persoane. Şomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații - 58,8% din total șomeri şi persoanele din mediul rural - 55,5%7.

Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 5,1% (indicator ODD 8.5.2.. Rata şomajului la bărbaţi a fost de 5,8%, iar la femei - de 4,4%, în mediul urban - 4,9% și în mediul rural, respectiv, 5,3%. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată, de 10,4%, a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani, atât pe sexe (11,1% pentru bărbați și 9,4% pentru femei), cât și pe medii de reședință (10,7% la orașe și 10,1% la sate), (Figura 5). În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,5%.

Printre persoanele cu dizabilități valoarea acestui indicator a fost de 3,8%, inclusiv 5,6% la bărbați și 1,9% la femei.

Rata şomajului este unul din cei 4 indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă6, implementați în practica statistică în conformitate cu standardul BIM. Astfel, pe lângă LU1 – rata șomajului, alți trei indicatori ce măsoară discrepanțele între oferta de muncă şi cererea de muncă (sau sub-utilizarea) sunt: LU2 – Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul și a șomajului; LU3 – Rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 - Indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă.

Toți indicatorii privind sub-utilizarea forței de muncă, calculați pentru Republica Moldova în funcție de sexe și medii de reședință, se prezintă în Figura 6.

POPULAȚIA ÎN AFARA FORȚEI DE MUNCĂ

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2019, a constituit 1255,9 mii persoane. În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45,1%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupapersoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (12,9%) și grupaelevilor și studenților(12,8%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (11,2%). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (8,4%). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă.

Persoanele care au loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare predomină în rândul bărbaților (17,9%, față de 6,2% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (21,5% comparativ cu 1,3% pentru bărbați) (Figura 7).

În 2019, ponderea tinerilor NEET8 a constituit 19,5% (indicator ODD 8.6.1.)   din numărul total de tineri cu vârsta de 15-24 ani, 27,4% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 30,8% în rândul celor de 15-34 ani. În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în comparație cu bărbații (Figura 8).

   

Note:

1 Cercetare statistică selectivă asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site la rubrica: Metadate / Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării. 
2 Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
3 Vârstă de muncă în țările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat.
4 Conform certificatului de încadrare în grad de dizabilitate şi capacitatea de muncă.
5 Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă. 
6 Detalii: Metodologia Anchetei forței de muncă. Concepte și definiții.
7 Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 ianuarie 2020 a constituit 16,6 mii persoane.
8 Tineri NEET - tineri care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație (din limba engleză: „Persons Not in Employment, Education or Training).
 

Informații relevante:

 

 
SCHIMBĂRILE METODOLOGICE DIN 2019 ȘI
IMPACTUL ACESTORA ASUPRA INDICATORILOR AFM

Modificările aplicate în metodologia AFM, în anul 2019, au constat în armonizarea conceptelor, definițiilor și a cadrului de eșantionare cu cele mai recente practici și standarde internaționale din domeniu, având ca scop îmbunătățirea calității indicatorilor statistici și obținerea unei imagini mai exacte a situației pe piața muncii din Republica Moldova.


Modificările implementate în practică începând cu anul 2019

1. Standardul nou internațional privind ocuparea, adoptat de CISM-199

În conformitate cu definiția nouă adoptată, populaţia ocupatăcuprinde doar persoanele care desfăşoară activități de producere a bunurilor sau de prestare a serviciilor pentru plată sau profit. În „ocupare” NU se includ „persoanele ocupate în gospodăria auxiliară (de pe lângă casă) cu producerea produselor agricole pentru consumul propriu al gospodăriei”. (Până în 2018 inclusiv, persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în gospodăria auxiliară proprie, în exclusivitate pentru consumul propriu, se includeau în ocupare, dacă lucrau pe săptămână 20 de ore și mai mult).

Ajustarea AFM la noul standard internațional are impact de micșorare a numărului populației ocupate (în principal non-salariate).

2. Utilizarea numărului populației cu reședință obișnuită

La baza estimării indicatorilor AFM se utilizează numărul populației cu reședință obișnuită (sau populația rezidentă), recalculat în baza rezultatelor Recensământului populației și al locuințelor din 2014 și NU a numărului populației stabile, cum s-a utilizat până în anul 2018 inclusiv.
Utilizarea populației cu reședință obișnuită are, la fel, impact de micșorare a numărului populației ocupate, dar și a numărului populației în afara forței de muncă (populației economic inactive), din care nu mai fac parte persoanele care lipsesc din gospodărie mai mult de 12 luni.

3. Planul nou de sondaj

Începând cu 1 ianuarie 2019, AFM se realizează conform unui nouplan de sondaj: un nou eșantion de gospodării casnice și o nouă schemă de rotație.


Seria de date care aplică definiția nouă a ocupării a fost publicată pentru prima dată cu rezultatele din trimestrul I al anului 2019. Totodată, chestionarele AFM au fost modificate începând cu 2018, astfel încât să permită calcularea „ocupării”, atât în conformitate cu definiția veche, cât și în conformitate cu definiția nouă. În afară de aceasta, rezultatele AFM pentru 2018 au fost recalculate, luându-se ca bază populația cu reședință obișnuită10.

Reieșind din cele menționate, putem estima impactul modificărilor definițiilor „ocupării” și „populației” asupra indicatorilor principali AFM pentru anul 2018.

Tabelul 1. Impactul modificării definițiilor ocupării și populației asupra indicatorilorprincipali AFM, 2018

Standard vechi,
Populația stabilă
(seriile vechi)

Standard nou,
Populația stabilă

Standard nou, populația rezidentă (serii noi - estimare)

Modificări cauzate de introducerea standardului nou
(col.2 față de col.1)

Total modificări (seriile noi estimate față de seriile vechi : col.3 față de col.1)

1

2

3

4

5

 

mii persoane

%

Forța de muncă

1290,7

1072,3

828,2

-17

-36

Ocupare

1252,2

1028,3

794,1

-18

-37

Șomaj

38,4

44,0

34,1

+15

-11

 

%

p.p.

Rata de participare la forța de muncă

43,3

35,9

37,3

-7,4

-6,0

Rata de ocupare

42,0

34,5

35,8

-7,5

-6,2

Rata șomajului

3,0

4,1

4,1

+1.0

+1,1

Noua estimare a ocupării forței de muncă pentru anul 2018 a fost de 794,1 mii persoane. Aceasta a fost cu 37% mai mică decât estimarea ocupării vechi (1252,2 mii). Aproximativ jumătate din această diferență se datorează introducerii noului standard (-18%), iar cealaltă jumătate (-19%) – datorită modificării numărului populației (utilizării numărului populației rezidente).

Aplicarea noului standard a rezultat cu valori mai mari ale șomajului, dar aceasta a fost anulată prin impactul noului număr al populației. În general, noua estimare a șomajului pentru anul 2018 a fost de 34,1 mii persoane, care a fost cu 11% mai mică decât estimarea anterioară (38,4 mii).
Rata de participare la forța de muncă a fost cu 6 puncte procentuale mai mică în noua serie (37,3% față de 43,3%), iar rata de ocupare a fost cu 6,2 puncte procentuale mai mică (35,8% față de 42,0%). În același timp, rata șomajului a fost cu 1,1 puncte procentuale mai mare (4,1% față de 3,0%). Reducerea acestor rate-cheie a fost cauzată în totalitate de introducerea noului standard.

În figura de mai jos este ilustrat cum evoluează în 2018, de la trimestru la trimestru, numărul populației ocupate și numărul șomerilor în conformitate cu aceste două modificări operate în metodologie.

O altă modificare metodologică a fost implementarea unui nou plan de sondaj începând cu primul trimestru 2019. Este necesar de menționat, că nu este posibil de a estima impactul direct al acestei modificări asupra indicatorilor, deoarece eșantioanele vechi și nou nu au fost niciodată utilizate în aceeași perioadă de timp principalul motiv fiind costurile excesive. (Cadrul vechi de eșantionare a fost utilizat până în trimestrul IV 2018, în timp ce cadrul nou de eșantionare a fost implementat începând cu I trimestru 2019). Astfel, modificările operate în metodologia de eșantionare au generat o ruptură între anii 2018 și 2019, care ar trebui să fie luată în considerare la analiza seriilor de timp.

Evoluția ocupării pe trimestre în perioada 2017-2019, ani pentru care a fost posibil de recalculat indicatorii AFM în baza populației cu reședință obișnuită, se prezintă în Figura 2.

Culorile diferite din figură arată perioadele în care indicatorul numărul populației ocupate este comparabil în timp, și perioadele în care indicatorul nu este întru totul comparabil, fie din cauza introducerii noului standard, fie din cauza implementării noului plan de sondaj.

În situația când definițiile ocupării și populației sunt aceleași, iar cadrul de eșantionare este diferit, indicatorii principali ai pieței muncii în 2019 comparativ cu 2018 se prezintă după cum urmează:

Tabelul 2. Evoluția indicatorilor principali AFM în anii 2018 și 2019

 

2018

2019

2019 față de 2018, %

Forța de muncă, mii persoane

828,2

919,3

111,0

Populația ocupată, mii persoane

794,1

872,4

109,9

Șomeri BIM, mii persoane

34,1

46,9

137,5

 

 

 

 

Rata de participare la forța de muncă, %

37,3

42,3

+ 5,0 p.p.

Rata de ocupare, %

35,8

40,1

+ 4,3 p.p.

Rata șomajului, %

4,1

5,1

+ 1,1 p.p.

Analiza modificărilor aplicate în cadrul Anchetei forței de muncă, descrise mai sus, dar și evaluarea impactului acestora asupra indicatorilor principali privind forța de muncă, a fost posibilă datorită asistenței metodologice oferite Biroului Național de Statistică de către experții Departamentului de Statistică al BIM (ILOSTAT). 

Raportul ILOSTAT „Modificări în Ancheta forței de muncă din Republica Moldova – prezentare generală și evaluare a impactului” (eng) îl puteți găsi la rubrica Metadate / Metodologii statistice / Forța de muncă.

 

 Note la metodologie:

9 Rezoluția „Statisticile privind munca, ocuparea și subutilizarea forței de muncă”adoptată de a 19-ea Conferință Internațională a Statisticienilor Muncii din 2013 (CISM-19).
10 Datele AFM sunt deja recalculate, utilizând populația cu reședință obișnuită, pentru anii 2017-2018. În a.2020 urmează a fi recalculate datele pentru anii 2014-2016.

 

Persoană de contact:
Vâtcărău Elena
şef al direcţiei statistica ocupării
tel. 067 770 017

2020 activitățile non-agricole cifre construcții date forța de muncă grupul neet indicatori industriea moldova munca nedeclarată numărul șomerilor ocuparea populația inactivă populația ocupată rata de activitate rata de ocupare rata şomajului sectorul agricol sectorul informal sectorul servicii șomajul statistica statistici statutul profesional

Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER