RO RU EN
Benzi RSS
Actualizat la: 29.05.2020
Prima / Comunicate de presă / Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2008
Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2008
29.05.2009
Versiune tipar

Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 20081

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia copiilor pentru anul 2008.

Situaţia demografică

Numărul populaţiei stabile în Republica Moldova (fără raioanele din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender) la 1 ianuarie 2009 a constituit 3567,5 mii persoane, din care 1476,1 mii (41,4%) locuiau în localităţile urbane şi 2091,4 mii (58,6%) - în cele rurale. Repartizarea populaţiei după sexe se prezintă astfel: 51,9% (1852,6 mii ) - femei şi 48,1% (1714,9 mii) - bărbaţi. Din numărul total al populaţiei 22,1% alcătuiesc copiii în vîrstă de pînă la 18 ani.

Numărul născuţilor-vii în anul 2008 a fost de 39018, majorîndu-se cu 1045 (2,8%) faţă de anul 2007, rata natalităţii constituind 10,9 născuţi-vii la 1000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale este la un nivel mai înalt decît în localităţile urbane, fiind respectiv 11,8‰ şi 9,7‰. Mai mult de jumătate (51,5%) din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, înregistrînd o rată de masculinitate de 11,7‰.

Majoritatea copiilor (98,8%) s-au născut în unităţile sanitare cu asistenţă medicală. În funcţie de greutate la naştere, 94,7% din născuţii-vii au avut peste 2500 grame. Cei mai mulţi copii (96,9%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămîni.

Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vîrstă a mamei, evocă concentrarea acestora pînă la vîrsta de 30 ani. Totodată trebuie de menţionat, că în 2008 s-a păstrat tendinţa de scădere a ponderii naşterilor la femeile în vîrstă de pînă la 20 ani – 10,5% din numărul total al născuţilor-vii, faţă de 11,3% în 2007 (13,0 % - în 2006). Vîrsta medie a mamei la prima naştere a fost de 23,1 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vîrstă mai mică decît mamele din mediul urban, respectiv la 22,2 şi 24,4 ani.

În anul de referinţă s-a înregistrat o uşoară creştere a ponderii născuţilor-vii de rangul I, constituind respectiv 53,7%, pe cînd ponderea născuţilor-vii de rangul II, III şi peste descreşte. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural – 84,4% din numărul total de nou-născuţi din această categorie.

1_Copii.jpg

În anul 2008 nivelul natalităţii extraconjugale rămîne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 22,3%. Din totalul născuţilor-vii, 29,3 mii (75,2%) revin mamelor care sînt la prima căsătorie şi fiecare al doilea a fost născut în primii doi ani de căsătorie.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărîrea judecătorească a fost în anul 2008 de 12,6 mii, cu 9,4% mai puţin faţă de anul 2007, revenind în medie 3,5 divorţuri la 1000 locuitori. Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 29,7% din totalul divorţurilor, iar numărul copiilor minori afectaţi de desfacerea acestor căsătorii a fost de 5119.

O problemă rămîne a fi mortalitatea copiilor, inclusiv cea infantilă. Numărul copiilor decedaţi în vîrstă sub un an în 2008, a fost de 473 copii, rata mortalităţii infantile constituind 12,2 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii.

Principalele cauze de deces ale copiilor în vîrstă sub 1 an sînt stările ce apar în perioada perinatală, care reprezintă 37,6%, din totalul copiilor decedaţi în vîrstă sub 1 an, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 32,1%, bolile aparatului respirator - 14,4%, accidentele, intoxicaţiile şi traumele - 7,4%.

Numărul copiilor decedaţi în vîrstă de 1 -14 ani a alcătuit 35 persoane la 100 mii copii de vîrsta respectivă. Mortalitatea copiilor în această categorie de vîrstă reflectă preponderenţa copiilor care au decedat în urma accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor - 48,5%, tumorilor maligne - 14,0%, malformaţiilor congenitale - 13,0%, şi bolilor aparatului respirator - 9,0%.

Morbiditatea copiilor

În anul 2008 în sistemul de sănătate activau 440 medici pediatri sau 5,6 medici la 10 mii copii în vîrstă de 0-17 ani. În anul 2008 practic fiecare al şaselea copil în vîrstă de pînă la 18 ani a fost internat în una din instituţiile spitaliceşti.

Tabelul nr.1 Asigurarea medicală a copiilor, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Numărul de medici-pediatri

496

492

496

464

440

la 10000 copii în vîrstă de 0-17 ani

5,5

5,7

5,8

5,7

5,6

Numărul de paturi pentru copii

3723

3706

3663

3573

3591

la 10000 copii în vîrstă de 0-17 ani

33,5

33,3

34,9

43,9

45,6

Copii internaţi în instituţiile spitaliceşti, mii

121,4

124,2

125,3

126,9

134,9

la 10000 copii în vîrstă de 0-17 ani

1328

1415

1457

1558

1714

Incidenţa morbidităţii copiilor în primul an de viaţă se caracterizează prin predominarea bolilor aparatului respirator (486 cazuri la 1000 copii), anemiei (204 cazuri la 1000 copii), patologiilor perinatale (142 cazuri la 1000 copii) şi bolilor sistemului nervos (122 cazuri la 1000 copii).

În general, morbiditatea copiilor în anul 2008 se caracterizează prin predominarea bolilor aparatului respirator (251 cazuri la 1000 persoane), bolilor infecţioase şi parazitare (95 cazuri la 1000 persoane), bolilor sistemului nervos (23 cazuri la 1000 persoane), aparatului digestiv (55 cazuri la 1000 persoane), bolilor pielii şi ţesutului celular subcutanat şi a afecţiunilor sîngelui şi organelor hematopoietice (41 cazuri la 1000 persoane).

În cazul morbidităţii la copii de boli infecţioase se înregistrează creşterii semnificative a morbidităţii la parotidită epidemică de la 1,1 mii cazuri în anul 2007 pînă la 16,4 mii cazuri în anul 2008 (2086 cazuri la 100 mii copii).

La 100 mii copii revin în medie 1506 cazuri de infecţii intestinale acute, 2311 cazuri de enterobioză, 675 cazuri de ascaridoză. Totodată, s-au înregistrat scăderi în numărul de cazuri pentru dizenteria bacteriană, tuse convulsivă, rubeolă şi hepatita virotică (B).

Tabelul nr.2 Morbiditatea copiilor în vîrstă de 0-17 ani de unele boli infecţioase, 2004-2008

Numărul cazurilor de îmbolnăviri

La 100 000 copii din grupa de vîrstă respectivă *

2004

2005

2006

2007

2008

2004

2005

2006

2007

2008

Infecţii intestinale

Salmoneloze

377

393

464

411

270

40

44

54

49

34

Infecţii intestinale acute

9326

11587

11583

12394

11851

999

1295

1347

1404

1506

din care, dizenteria bacteriană

1032

1520

1268

960

565

111

170

147

109

72

Hepatite virale

Hepatite virale – total

2521

903

277

174

73

270

101

32

20

9

inclusiv hepatita virotică B

57

32

14

16

3

6

4

2

2

0,4

Infecţii aerogene

Tuse convulsivă

74

14

40

23

18

8

2

5

3

2

Rujeolă

-

5

13

6

-

-

1

2

1

-

Rubeolă

89

13

3

2

1

10

1

0,3

0,2

0,1

Scarlatină

284

191

202

231

192

30

21

23

26

24

Parotidită epidemică

299

224

187

1149

16418

32

25

22

130

2086

Gripă şi infecţii acute ale căilor respiratorii, mii

99,4

106,7

104,5

105,8

87,6

10,7

11,9

12,2

11,9

11,1

Maladii de importanţă majoră pentru sănătatea publică

Purtători ai virusului imunodeficienţei umane (HIV)

5

7

12

7

14

1

1

1,4

1

2

Invazii parazitare

Ascaridoză

6107

5777

6175

6224

5315

654

645

718

628

675

Trichocefaloză

207

131

95

77

65

22

15

11

8

8

Enterobioză

25470

22926

21173

19715

18191

2729

2561

2463

2149

2311

Anual peste 65 copii sînt înregistraţi cu morbidităţi de tumori maligne. Majoritatea cazurilor de îmbolnăviri ţin de ţesutul limfoid, urmate de cele ale creierului şi ale altor părţi ale sistemului nervos central. În anul 2008 la 100 mii copii în vîrstă de 0-17 ani au revenit în medie cîte 8,3 cazuri noi de bolnavi cu tumori maligne.

Tabelul nr.3 Morbiditatea copiilor de tumori maligne pe grupe de vîrstă şi sex, 2006-2008

2006

2007

2008

total

băieţi

fete

total

băieţi

fete

total

băieţi

fete

Total bolnavi înregistraţi cu diagnosticul de tumori maligne, caz nou

68

43

25

76

44

32

65

39

26

inclusiv la copii în vîrstă de:

0-4

12

7

5

20

12

8

20

9

11

5-14

28

18

10

32

16

16

27

19

8

15-17

28

18

10

24

16

8

18

11

7

Cazuri la 100 000 copii în vîrstă de 0-17 ani

8,0

9,8

6,0

9,0

10,6

8,0

8,3

9,7

6,8

Pe parcursul anului 2008 s-au înregistrat unele tendinţe de majorare a incidenţei maladiilor transmise pe cale sexuală, precum sifilisul şi infecţiile ano-genitale prin virusul herpetic. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 14 ani au revemit în medie cîte 3,8 cazuri de sifilis şi de infecţii ano-genitale prin virusul herpetic, 2,0 cazuri de gonoree şi 3,0 cazuri de trihomoniază.

Numărul copiilor în vîrstă de pînă la 17 ani purtători a virusului imunodeficienţei umane (VIH) a constituit 14 persoane sau cu 7 cazuri mai mult comparativ cu anul 2007. Totodată, au fost înregistrate şi 5 cazuri de boală SIDA.

Incidenţa prin maladii psihice la copii în vîrstă de pînă la 17 ani se caracterizează prin predominarea tulburărilor mintale cu caracter nepsihotic (453 cazuri la 100 mii copii) şi retard mintal (126 cazuri la 100 mii copii). După asistenţă consultativ-curativă s-au adresat în anul 2008 peste 840 copii.

Incidenţa tuberculozei active în anul 2008 a constituit 26 cazuri noi la 100 mii copii de vîrsta 0-17 ani. Riscul îmbolnăvirii de tuberculoză este mai mare pentru copiii în vîrstă de 5-14 ani, practic fiecare al patrulea caz nou de tuberculoză a fost înregistrat în cazul copiilor de vîrsta respectivă.

Tabelul nr.4 Morbiditatea copiilor de tuberculoză activă pe grupe de vîrstă şi sex, 2006-2008

2006

2007

2008

total

băieţi

fete

total

băieţi

fete

total

băieţi

fete

Total bolnavi înregistraţi cu diagnosticul de tuberculoză activă caz nou

261

138

123

251

136

115

207

117

90

inclusiv la copii în vîrstă de:

0-4

59

27

32

62

36

26

59

35

24

5-14

103

51

52

100

54

46

90

55

35

15-17

99

60

39

89

46

43

58

27

31

Cazuri la 100 000 copii în vîrstă de 0-17 ani

30,8

31,9

29,7

30,8

32,6

28,9

26,3

29,0

23,4

Ponderea copiilor din mediul rural

48,3

42,7

52,8

49,8

47,8

52,2

58,9

64,1

52,2

În anul 2008 examenelor de profilaxie au fost supuşi 727,5 mii copii în vîrstă de 0-17 ani sau cu 24,5 mii persoane mai puţin comparativ cu anul precedent. Astfel, la 1000 copii examinaţi, 21,4 persoane suferă de acuitate vizuală scăzută, 12,5 sînt cu întîrziere în dezvoltarea fizică, 8,5 au dereglări de ţinută, 7,0 suferă de defecte de vorbire, 7,4 de scolioză şi 2,3 au acuitate auditivă scăzută. În anul 2008 au fost supuşi controlului profilactic 40,9% din copii. Din total examinaţi, 33,7% necesită asanare, din care 74,3% au fost asanaţi.

Invaliditatea copiilor în vîrstă de pînă la 18 ani se caracterizează prin creşterea numărului de cazuri de la 16,8 la 1000 copii de vîrsta respectivă în 2004 pînă la 19,5 cazuri la 1000 copii în 2008. Principalele cauze ale invalidităţii copiilor sînt: tulburările mintale şi de comportament (3,9 cazuri la 1000 copii), bolile sistemului nervos (3,6 cazuri la 1000 copii), malformaţiile congenitale şi anomaliile cromozomiale (4,5 cazuri la 1000 copii).

Educaţia copiilor

Educaţia preşcolară. La sfîrşitul anului 2008, în ţară funcţionau 1349 instituţii preşcolare, din care în mediul urban erau amplasate 23,4% din total grădiniţe, iar în rural respectiv 76,6%. Numărul copiilor înscrişi în învăţămîntul preşcolar s-a majorat în ultimii ani şi a constituit către sfîrşitul anului 2008 - 123,9 mii sau cu 3,2% mai mult faţă de anul 2007. Majoritatea copiilor cuprinşi în instituţiile preşcolare au vîrsta între 3 şi 6 ani (105,5 mii sau 85,2%). Din numărul total de copii circa 48% reprezintă fetele.

Numărul instituţiilor preşcolare s-a majorat faţă de anul 2004 cu 6,3%, iar numărul copiilor ce frecventează instituţii preşcolare a înregistrat o creştere în mărime de circa 13%. În mediul urban acest indicator a constituit 13,8%, iar în mediul rural – 12,2%. Numărul copiilor în vîrstă de pînă la 3 ani s-a majorat în aceeaşi perioadă cu 24,6%, iar a celor de 3 ani şi peste – cu 11,4%.

La 100 locuri în instituţiile preşcolare reveneau 77 copii, în mediul urban – 90 şi în mediul rural – 68 copii.

Tabelul nr.5 Instituţii preşcolare, 2004-2008 (mii persoane)

2004

2005

2006

2007

2008

Înstituţii preşcolare

1269

1295

1305

1334

1349

urban

309

309

307

308

315

rural

960

986

998

1026

1034

Copii

109,7

113,1

116,2

120,1

123,9

urban

50,8

52,1

53,9

55,8

57,8

rural

58,9

61,0

62,3

64,3

66,1

Numărul copiilor după vîrstă

pînă la 3 ani

13,0

13,3

14,8

15,4

16,2

urban

8,3

8,4

9,4

9,6

10,0

rural

4,7

4,9

5,4

5,8

6,2

3 ani şi peste

96,7

99,9

101,5

104,7

107,7

urban

42,5

43,8

44,5

46,2

47,7

rural

54,2

56,1

57,0

58,5

60,0

Paralel cu creşterea numărului de copii în instituţiile preşcolare se realizează şi o creştere a ratelor de cuprindere a copiilor în aceste instituţii. Dacă în 2004 rata brută de cuprindere a fost de 66,1%, atunci în anul 2008 aceasta a atins nivelul de 74,4%, fiind în creştere cu 8,3 puncte procentuale. Rata netă s-a majorat comparativ cu anul 2004 cu 9,0 puncte procentuale şi în anul 2008 constituia 72,7%. În mediul urban rata brută de cuprindere a copiilor în învăţămîntul preşcolar era superioară (90,8%) celei din mediul rural (65,2%).

Pentru copiii cu necesităţi speciale funcţionează grupe specializate în cadrul a 33 instituţii, majoritatea fiind pentru copii cu deficienţe sau dereglări ale vorbirii (61,9%). În anul 2008 astfel de grupe au fost frecventate de către 2267 copii sau cu circa 8,4% mai mult decît în anul 2004.

În învăţămîntul primar şi secundar general în anul de studii 2008/2009 au fost cuprinşi 434,3 mii elevi (216,7 mii fete), cu 5,8% mai puţin comparativ cu anul de studii anterior. Din numărul total de copii 40,6% studiau în mediul urban, iar 59,4% – în mediul rural.

Rata brută de cuprindere a copiilor în învăţămîntul primar în anul de studii 2008/2009 a constituit 93,6%, iar în învăţămîntul gimnazial – 89,3%. Se constată diferenţe semnificative pe medii de reşedinţă. Astfel, în mediul urban rata brută de cuprindere cu învăţămîntul primar a fost de 101,6%, faţă de 89,4% în rural, iar în cazul învăţămîntului gimnazial acest indicator a constituit respectiv 95,1% în urban şi 86,3% în rural.

Tabelul nr.6 Elevi în instituţii de învăţămînt primar şi secundar general pe medii (mii persoane)

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

Total

546,6

517,0

491,5

461,0

434,3

inclusiv:

urban

223,1

209,2

198,7

186,7

176,3

rural

323,5

307,8

292,8

274,2

258,0

Din totalul elevilor cuprinşi în învăţămîntul primar şi secundar general 147,4 mii (33,9%) reprezintă elevii din învăţămîntul primar, 222,9 mii (51,3%) – elevii din învăţămîntul gimnazial şi 64,0 mii (14,7%) elevi au urmat cursurile de studii liceale. Structura contingentului de elevi practic nu s-a schimbat comparativ cu anul de studii 2007/2008. Numărul de elevi la 10000 locuitori a constituit 1217 persoane faţă de 1289 – în anul de studii 2007/2008.

La începutul anului de studii 2008/2009 au fost înscrişi în clasa I şi clasa pregătitoare 37,1 mii elevi sau cu 4,6% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent. Numărul elevilor din clasele absolvente (11, 12) începînd cu anul de studii 2003/2004 de asemenea a fost în scădere, iar faţă de anul de studii precedent a înregistrat o diminuare cu 5,7% .

Reţeaua instituţiilor de învăţămînt special din ţară, organizat pentru copiii cu deficienţe (psihice, fizice, senzoriale, motorii, de limbaj, socio-afective şi de comportament sau cu deficienţe asociate), cuprinde 35 unităţi, care activează în scopul instruirii şi educării, recuperării şi integrării sociale a acestor copii.

Numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul special, în anul de studii 2008/2009 a înregistrat o scădere cu 6,3% comparativ cu anul şcolar anterior şi a constituit 3792 persoane. Majoritatea elevilor din instituţiile nominalizate sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală – 80,4%. Cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale sunt 6,6% copii, cu auz slab – 6,6%, surzi – 2,5%, cu vederea slabă – 2,8% şi cu dereglări în comportament – 1,1%.

Absolvenţi. În anul 2008 numărul absolvenţilor din învăţămîntul gimnazial a fost de 49,7 mii elevi, din care 24,7 mii fete. Numărul de absolvenţi ai liceelor şi şcolilor medii de cultură generală a constituit 22,6 mii elevi.

În funcţie de medii, repartizarea absolvenţilor este următoarea: 38,4% absolvenţi ai gimnaziilor sînt din mediul urban şi 61,6% – din mediul rural. În ceea ce priveşte absolvenţii liceelor şi şcolilor medii de cultură generală, 65,9% absolvenţi sînt din mediul urban şi 34,1% – din mediul rural.

Criminalitatea juvenilă

În decursul anului 2008 au fost înregistrate 24,8 mii infracţiuni, comparativ cu anul precedent numărul acestora s-a redus cu 1,7%. Numărul crimelor săvîrşite de minori în decursul anului 2008 a constituit 1,5 mii infracţiuni, fiind în descreştere faţă de anul precedent cu 15,1%. Totodată, ponderea infracţiunilor săvîrşite de minori în total infracţiuni a constituit 6,1%, comparativ cu anul 2007 fiind înregistrată o reducere cu 1,2 puncte procentuale.

Pentru criminalitatea juvenilă sînt caracteristice furturile şi jafurile, deşi, în decursul ultimilor ani numărul acestora s-a redus simţitor. Totodată, pe parcursul anului 2008 au fost înregistrate 1,1 mii cazuri de furt şi jaf, ceea ce constituie circa 74,4% din numărul infracţiunilor înregistrate.

Tabelul nr.7 Numărul infracţiunilor comise de către minori, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Infracţiuni - total

28846

27595

24767

24362

24788

Din care infracţiuni săvîrşite de minori

2753

2538

2087

1770

1502

inclusiv:

Omor şi tentativă de omor

12

17

9

11

12

Leziuni corporale grave

14

13

14

16

11

Violuri

25

23

26

24

30

Tîlhării

30

30

31

17

27

Jafuri

165

177

137

138

117

Furturi

2072

1893

1518

1252

1001

Escrocherii

59

33

35

42

36

Huliganism

86

82

69

55

52

Infracţiuni legate de narcomanie

72

71

71

37

26

La 100 mii copii în vîrstă de 0-17ani în anul 2008 au revenit 191 infracţiuni înregistrate, acest indicator fiind în descreştere cu 18 infracţiuni faţă de 2007. Trebuie de menţionat, că acest indicator pe parcursul ultimilor patru ani a urmat o dinamică continuă de scădere, reducîndu-se cu circa 90 de infracţiuni.

În decursul anului 2008, au comis infracţiuni 1554 minori, comparativ cu anul 2007 numărul acestora s-a redus cu 261 persoane. Expuşi spre săvîrşirea crimelor, în general, sînt adolescenţii. Pe parcursul anilor 2004-2008, peste 70% din totalul crimelor comise de minori au fost furturile şi jafurile.

Tabelul nr.8 Numărul minorilor care au comis crime, pe vîrstă, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Numărul minorilor care au comis crime - total

3187

2612

2160

1815

1554

din numărul total

Jafuri - după vîrstă, ani

14-15

71

67

48

84

45

16-17

140

124

123

104

112

Furturi - după vîrstă, ani

14-15

953

781

691

587

449

16-17

1141

993

846

620

591

Tîlhării - după vîrstă, ani

14-15

11

6

7

3

8

16-17

31

24

20

21

19

Huliganism - după vîrstă, ani

14-15

22

16

28

18

9

16-17

110

81

57

59

46

Legate de narcomanie - după vîrstă, ani

14-15

-

5

4

5

3

16-17

105

69

74

38

27

 În anul 2008 din numărul total al persoanelor condamnate (7,4 mii persoane), 6,0% au fost minori (445 persoane). Comparativ cu anul precedent numărul minorilor condamnaţi s-a redus cu 217 persoane. În decursul ultimilor cinci ani se înregistrează o dinamică continuă de diminuare a numărului de minori condamnaţi.

Majoritatea minorilor sînt condamnaţi pentru furt - 190 persoane (43%), pentru jaf şi tîlhării - 71 persoane (15,9%), 37 persoane pentru huliganism (8,3%), 17 persoane pentru crime legate de droguri (3,8%), etc.

La 100 mii minori în vîrstă de 14-17 ani au revenit în medie 262 minori condamnaţi. În decursul ultimilor cinci ani, numărul minorilor condamnaţi la 100 mii minori în vîrstă de 14-17 ani a înregistrat o descreştere continuă, reducîndu-se de 3,9 ori.

Tabelul nr.9 Minori condamnaţi în funcţie de crima săvîrşită, 2004-2008

 

2004

2005

2006

2007

2008

Condamnaţi total

1774

1888

1316

662

445

din care pentru:

Omor

6

15

18

14

13

Viol

29

26

21

19

11

Furt

1234

1317

823

285

190

Jaf

126

134

121

87

39

Tîlhării

28

31

26

8

32

Huliganism

73

86

42

29

37

Crime legate de droguri

45

51

31

18

17

la 100 000 minori în vîrstă de 14-17 ani

Condamnaţi total

618

689

504

260

192

din care pentru:

Omor

2

5

7

5

6

Viol

10

9

8

7

5

Furt

430

480

315

112

82

Jaf

44

49

46

34

17

Tîlhării

10

11

10

3

14

Huliganism

25

31

16

11

16

Crime legate de droguri

16

19

12

7

7

Din total minori condamnaţi în anul 2008, pentru 38,9% a fost stabilită condamnarea condiţionată, 22,5% au fost condamnaţi la închisoare, iar 24,3% - la muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Tabelul nr.10 Structura măsurilor de pedeapsă cu privire la minori, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Condamnaţi total

1774

1888

1316

662

445

din care la:

închisoare

194

224

227

124

100

amendă

162

142

116

54

49

condamnare condiţionată

1209

1236

624

321

173

suspendarea executării pedepsei

11

-

2

-

1

muncă neremunerată în folosul comunităţii

-

234

320

154

108

alte pedepse

198

51

27

9

14

La 01.01.2009 în instituţiile penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa 24 persoane care nu au atins vîrsta de 18 ani, comparativ cu anul 2007 numărul minorilor deţinuţi s-a micşorat cu 68 persoane.

Tabelul nr.11 Numărul minorilor deţinuţi în penitenciare, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Total

35

70

138

92

24

inclusiv:

tineri

33

65

124

88

21

tinere

2

5

14

4

3

Cele mai multe persoane care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare au fost condamnate pentru comiterea omorurilor - 10 persoane (41,7%), 3 persoane pentru viol (12,5%), cîte 2 persoane pentru furt şi jaf (8,3%).

Anual împotriva copiilor sunt comise peste 400 crime. În anul 2008 numărul copiilor care au suferit în urma infracţiunilor s-a majorat cu 79 cazuri şi a constituit 515. La 100 mii copii în vîrstă de pînă la 17 ani au revenit în medie 65,4 crime împotriva copiilor. De cele mai dese ori copii suferă în urma violurilor şi jafurilor. În 2008 au fost înregistrate şi 22 cazuri de omor a copiilor.

Tabelul nr.12 Crime comise împotriva copiilor, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Total crime

433

418

415

436

515

inclusiv:

Omor

10

6

13

8

22

Vătămări intenţionate grave

7

7

5

8

6

Violuri

79

60

54

43

58

Jafuri

44

50

35

41

45

Tîlhării

5

5

5

7

2

Alte

288

290

303

329

382

În anul 2008 au fost înregistrate 2869 accidente rutiere sau 7,9 accidente zilnic. Pe parcursul a ultimilor cinci ani în urma accidentelor rutiere au decedat 166 copii, iar 2040 au fost traumaţi. În anul 2008 în urma accidentelor rutiere au suferit 728 minori sau 18,2% din numărul total de victime.

Piaţa muncii şi şomajul în rîndurile adolescenţilor (15 - 18 ani)

Conform rezultatelor anchetei asupra forţei de muncă în gospodării în anul 2008 din populaţia în vîrstă de 15-18 ani circa 20,6 mii persoane au fost economic active, ceea ce constituie 1,6% din populaţia economic activă pe ţară sau 8,0% în total populaţie din aceeaşi categorie de vîrstă. Din numărul tinerilor economic activi circa 10,7% erau elevi sau studenţi.

Începând cu anul 2002 se înregistrează o dinamică continuă de diminuare a numărului de persoane ocupate, cât şi a şomerilor pe de o parte şi de creştere a numărului persoanelor inactive, pe de altă parte. Dacă în 2002 ponderea persoanelor inactive în totalul populaţiei din această categorie de vîrstă constituia 83,2%, către anul 2008 valoarea acestui indicator a constituit 92%.

Rata de activitate a fost superioară la bărbaţi (9,9%), comparativ cu femeile (6,1%), şi în mediul rural (10,5%) faţă de cel urban (4,1%).

Tabelul nr.13 Ratele de activitate pentru populaţia în vîrstă de 15 - 18 ani, 2008 (%)

Total

Femei

Bărbaţi

Urban

Rural

Rata de activitate

8,0

6,1

9,9

4,1

10,5

Rata de ocupare

7,2

5,5

8,9

3,4

9,5

Rata şomajului

10,4

10,4

10,5

15,9

9,1

Repartizarea populaţiei după activităţi arată că aproape jumătate din tineri activau în agricultură - 47,9%. Un număr semnificativ de tineri activează în comerţ şi activităţi hoteliere - 14,4% şi în industrie - 13,9%.

Analizând structura persoanelor ocupate după statutul ocupaţional, se constată că mai bine de jumătate din persoanele ocupate erau salariaţi, circa 1/3 erau lucrători pe cont propriu. Fiecare a cincia persoană era lucrător calificat în agricultură.

Tinerii care au lucrat efectiv câte 40 ore pe săptămână au deţinut ponderea cea mai mare în totalul persoanelor ocupate - 40,5%. O pondere semnificativă au constituit persoanele care au lucrat până la 35 ore pe săptămână – 30,8%.

Din totalul tinerilor ocupaţi 7,4% au declarat că sînt expuşi la locul de muncă unor factori care au impact negativ asupra sănătăţii. În sectorul informal au lucrat 14,9% din totalul tinerilor ocupaţi în economie, iar 56,9% au avut un loc de muncă informal.

2,8% din tinerii cu vîrsta de 15-18 ani au fost declaraţi de către alţi membri ai gospodăriei plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.

Protecţia socială a copilului

În decursul anului 2008 numărul copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească a constituit 1,8 mii copii, faţă de anul precedent numărul acestora s-a micşorat cu 15,6%. Din total copii luaţi la evidenţă, 71,9% au fost plasaţi în familii, inclusiv 49,9% - sub tutelă, iar restul fiind repartizaţi în şcoli-internat de tip general sau case pentru copii.

Tabelul nr.14 Plasarea copiilor şi adolescenţilor rămaşi fără tutela părintească, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Total copii luaţi la evidenţă

1788

2111

2303

2182

1841

din ei plasaţi în:

case ale copilului

75

135

207

332

124

case de copii

28

39

110

37

73

şcoli-internat pentru copii orfani

153

114

168

112

114

şcoli-internat de tip general

133

209

211

67

46

familii

1293

1446

1344

1427

1324

De către cetăţenii străini în decursul anului 2008, au fost înfiaţi 69 copii sau cu 26 copii mai puţin comparativ cu anul 2007. Cei mai mulţi copii au fost înfiaţi de către cetăţenii din Italia – 40 copii şi America -18.

În anul 2008 la educaţie în familii au fost luaţi sub tutelă 1180 copii, înfiaţi 181, comparativ cu anul precedent numărul lor a diminuat respectiv cu 58 şi 35 copii. În republică funcţionează 70 case de copii de tip familial, în care sînt plasaţi peste 282 copii.

Tabelul nr.15 Plasarea în familii a copiilor şi adolescenţilor rămaşi fără tutela părintească, 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Numărul de copii şi adolescenţi la începutul anului

tutelaţi

5237

5408

5932

6218

6412

înfiaţi

4192

3894

3719

3698

2887

Copii luaţi la educaţie în familii în anul de raportare

sub tutelă

1266

1365

1269

1238

1180

înfiere

265

221

236

216

181

Scoşi de la evidenţă (atingerea majoratului, plecaţi la părinţi etc.)

tutelaţi

918

1495

976

1118

1155

înfiaţi

580

570

338

343

408

      Numărul de copii şi adolescenţi la sfîrşitul anului

tutelaţi

5585

5278

6225

6338

6437

înfiaţi

3877

3545

3617

3571

2659

Mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copiise diferenţiază în funcţie de numărul copiilor, caz, vîrstă şi venitul familiilor.

Începînd cu anul 2005 indemnizaţiile unice la naşterea copiilor nu se diferenţiază în funcţie de statutul beneficiarului (asigurat sau neasigurat). Astfel, mărimea medie a indemnizaţiilor unice acordate la naşterea primului copil a constituit în anul 2008 – 1200 lei, iar în cazul naşterii fiecărui următor copil – 1500 lei. 

Tabelul nr.16 Mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copii (lei), 2004-2008

2004

2005

2006

2007

2008

Indemnizaţie unică la naşterea primului copil

persoane asigurate

420

500

800

1000

1200

persoane neasigurate

380

500

800

1000

1200

Indemnizaţie unică la naşterea fiecărui următor copil

 persoane asigurate

280

500

800

1000

1500

 persoane neasigurate

250

500

800

1000

1500

Indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului

 persoane asigurate, 3,0 ani

100

149

182

230

322,6

 persoane neasigurate, 1,5 ani

75

100

100

100

150

Indemnizaţie lunară pentru mame singure care au copii în vîrstă de 1,5 (3,0) -16 ani

50

50

50

50

50

În cazul persoanelor neasigurate mărimea medie a indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor a constituit 150 lei, iar pentru persoanele asigurate – 322,6 lei. În condiţiile în care mărimea medie a indemnizaţiilor pentru copii a fost în creştere, totuşi, acestea permit acoperirea minimului de existenţă pentru copii în proporţie de 30 la sută în cazul indemnizaţiilor pentru îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la 1,5 ani pentru persoane neasigurate şi în proporţie de 66 la sută pentru persoanele asigurate.

Tabelul nr.17 Raportul dintre indemnizaţiile pentru copii şi minimul de existenţă pentru copii

2004

2005

2006

2007

2008

Indemnizaţie unică la naşterea primului copil

persoane asigurate

65,5

69,9

93,9

99,7

87,8

persoane neasigurate

59,3

69,9

93,9

99,7

87,8

Indemnizaţie unică la naşterea fiecărui următor copil

persoane asigurate

43,7

69,9

93,9

99,7

109,7

persoane neasigurate

39,0

69,9

93,9

99,7

109,7

Indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului

persoane asigurate (în vîrstă de pînă la 3 ani)

39,7

55,0

54,8

58,5

65,7

persoane neasigurate (în vîrstă de pînă la 1,5 ani)

29,8

36,6

30,0

25,4

30,5

Persoană de contact:

Liuba Stoianov,
Şef al secţiei statistica socială
Tel. 73 15 68

1 Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender

>> Versiune tipar (PDF)

 
 
 
 
Prima Contact Harta
 
Comunicate de presă  / Banca de date statistice  / Statistici pe domenii  / Produse şi servicii  / Recensăminte  / Metadate  / Standardul SDDS al FMI  / Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  /  e-Raportare  / Formulare și clasificări  / Despre BNS  / Transparenţa în procesul decizional  / Cooperare internaţională  / Noutăţi şi evenimente  / Referinţe utile  / Achiziţii publice  / Funcţii vacante
Sus
79165 vizitatori în decurs de 30 zile
 
Copyright © 2020 BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Condiții de utilizare
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
Creat de Trimaran