BNS a prezentat rezultatele studiului privind dezvoltarea mediului de afaceri din perspectiva de gen

06.08.2020   1633   Imprimare

BNS a prezentat rezultatele studiului privind dezvoltarea mediului de afaceri din perspectiva de gen,
inclusiv “Raportul analitic privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat

Astăzi, 6 august curent, în cadrul unei sesiuni online, au fost prezentate rezultatele studiului privind perspectiva de gen în dezvoltarea mediului de afaceri, desfăşurat de către Biroul Naţional de Statistică (BNS) în anul 2018. În cadrul evenimentului a fost prezentat Raportul analitic privind participarea femeilor și bărbaților în activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova, elaborat de experta naţională, Rodica Nicoară. Evenimentul online a întrunit factori de decizie, statisticieni, demografi, dar şi experţi naţionali.

„Raportul reprezintă o analiză multiaspectuală a antreprenoriatului din Republica Moldova prin prisma dimensiunii de gen și cuprinde caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor, factorii de influență la etapele de inițiere și de desfășurare a afacerii, accesul la finanțe și proprietăți, performanțele economice, activitatea de inovare și de utilizare a tehnologiilor informaționale, sau remunerarea în cadrul întreprinderilor“ a declarat Vitalie Valcov, Director General, Biroul Național de Statistică. Sursele de date pentru elaborarea Raportului respectiv au inclus în principal rezultatele cercetării statistice privind dezvoltarea mediului de afaceri, desfășurată de BNS în septembrie 2018, dar și alte anchete pe întreprinderi.

„Suedia este foarte bucuroasă să aibă pe agenda sa de egalităţi de gen un pilon special dedicat femeilor în afaceri. Sunt multe femei şi fete care deja au beneficiat de activităţi de consolidare a capacităţilor şi de relaţionare. Noi încercăm să asigurăm că sprijinul suedez este bine ţintit la anumite necesităţi  şi o evaluare efectuată cu participarea Biroului Naţional de Statistică şi a partenerului nostru UN Women Moldova nu va lăsa pe nimeni în urmă, unde datele colectate reflectă necesităţile existente, în special în ceea ce priveşte motivarea în a iniţia o afacere, setul de competenţe necesare şi, desigur, accesul la finanţe. Întotdeauna este loc de mai mult pentru ca să fie sprijinite femeile şi fetele, pentru că ele ar putea avea idei inovatoare, dar accesul la finanţe este o provocare care le limitează. Vrem să vedem oportunităţile financiare care sunt analizate acum, pentru că acestea reprezintă unul din punctele vulnerabile din Moldova.” a adăugat şi Adam Amberg, Consilier, șef al Secției Cooperare pentru Dezvoltare, Ambasada Suediei

La rândul său, Dominika Stojanoska, Reprezentantă de țară pentru Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) în Moldova a subliniat: „Studiul pe care îl lansăm astăzi ne va oferi o multitudine de informații, date și analize exacte sensibile la gen, care ar trebui utilizate în continuare pentru înlăturarea provocărilor și barierelor cu care se confruntă femeile în afaceri și pentru identificarea măsurilor mai eficiente, astfel încât beneficiarele finale să se poată bucura de bunăstarea familiei lor. Acest studiu poate servi drept ajutor Guvernului pentru a progresa în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.”

Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)  în Moldova, a mai adăugat că „Sprijinirea digitalizării întreprinderilor mici și mijlocii se află printre măsurile imediate și pe termen mediu în sectorul antreprenoriatului, care este de asemenea, una din prioritățile PNUD ca răspuns la COVID-19. Deoarce întreprinderile conduse de femei au integrat TIC în afacerile lor mai puțin decât bărbații în 2017 (85% față de 90%), acestea ar avea nevoie de sprijin mai mare în eforturile de digitalizare și adoptare de instrumente online pentru a-și desfășura afacerile în timpul și după perioada Covid-19”.

Raportul prezintă o analiză comparativă cu situația anului 2009, când BNS a elaborat ultimul studiu la nivel naţional în domeniul antreprenoriatului feminin. Acesta este structurat în 6 capitole, iar concluziile de bază ale fiecăruia includ:

I. Caracteristicile socio-demografice ale antreprenorilor și particularitățile întreprinderilor din Republica Moldova

  • deşi participarea femeilor la activitatea de antreprenoriat s-a îmbunătățit în ultimii 8 ani,  înregistrându-se  o  creștere  a  participării acestora cu circa 6,4 p.p., femeile continuă să reprezinte un  potențial  de creștere  puțin  utilizat și o minoritate în cadrul comunității  de  afaceri deținând și gestionând circa  33,9% din întreprinderi
  • femeile  mai  frecvent  decât bărbații dețin afaceri micro (90,3% versus 82,3%)  și  rareori  dețin  afaceri  de  dimensiuni mijlocii și mari (1,3% versus 3,3%)
  • ramurile preferate de femei în dezvoltarea afacerilor sunt comerțul cu amănuntul și serviciile
  • doar  14,4%  din  antreprenori în 2017 aveau mai puțin de 35 ani, iar participarea  femeilor  tinere  în  activitățile  de antreprenoriat este și mai joasă – de circa 14,1%
  • majoritatea antreprenorilor dețin studii superioare (7 din 10 antreprenori din țară), iar  ponderea femeilor antreprenoare cu  studii superioare este mai mică cu 0,5 p.p. față de ponderea bărbaților antreprenori
  • majoritatea antreprenorilor din Republica Moldova sunt căsătoriți (circa 83,8%), iar circa 1/4 au copii cu vârsta mai mică de 7 ani. Totodată, aproape 8% dintre antreprenori nu sunt căsătoriți, iar circa 6% - divorțați. Ponderea femeilor antreprenoare căsătorite este cu 10,2 p.p. mai mică, ponderea celor divorțate – de 2 ori mai mare, iar a celor cu copii mai mici de vârsta de 7 ani – cu 7,9 p.p. mai mică

II. Iniţierea afacerii

  • până la începutul activității de antreprenoriat, majoritatea întreprinzătorilor (70,1%) au lucrat în calitate de persoane angajate (salariați). Alte 15% au deținut experiență anterioară de antreprenor, activând în calitate de angajator sau lucrător pe cont propriu
  • circa 60,3% din afaceri au fost lansate din proprie inițiativă ca rezultat al propriilor idei ale  antreprenorilor. Femeile mai rar lansează afaceri din proprie inițiativă (cu 12,1 p.p. mai puțin) și mai des apelează la suportul membrilor familiilor (cu 11,8 p.p. mai mult)
  • femeile mai ușor se lansează în afacerile din domeniul comerțului cu amănuntul, servicii, hoteluri și restaurante, iar bărbaţii în domeniul agricol, construcțiilor, transportului și depozitării și TIC
  • antreprenorii se lansează în afaceri în special datorită dorinței de a-și crește veniturile personale sau familiale (40%) și pentru a se autorealiza (23%). Umplerea unui gol pe piață cu un produs sau serviciu nou a constituit motivul de lansare pentru circa 12% din antreprenori şi lipsa unui loc de muncă pentru circa 11% din antreprenori

III. Activitatea de afaceri

  • companiile deținute de femei înregistrează profituri de circa 2,6 ori mai mici, venituri din vânzări de aproape 2 ori mai mici și un nivel al productivității muncii cu 17,5% mai mic
  • aproape în toate ramurile economiei naționale întreprinderile deținute de femei înregistrează valori mai mici ale veniturilor din vânzări, profitului și productivității muncii
  • doar 7,5% din întreprinderi desfășurau activitate de export în 2017, cu 5,2 p.p. mai puține față de 2009. În întreprinderile deținute de femei activitatea de export este mai restrânsă decât în întreprinderile ce aparțin bărbaților (5,7% versus 8,5%)
  • sursa principală de finanțare a activității majorității întreprinderilor (circa 74%) servesc mijloacele financiare proprii ale acestora, creditele bancare de către circa 8,5% din antreprenori, iar împrumuturile de la alte persoane – de către alții 8,5% din antreprenori. Circa 5,8% din antreprenori au investit preponderent economiile proprii în afacere
  • circa 61% din totalul întreprinderilor închiriază  edificii  și  spații  de  producere/administrare a afacerii și circa 48% - arendează terenurile utilizate în activitate. Totodată, datele arată că nu există mari diferențe între tipurile proprietăților deținute de întreprinderile femeilor și cele ale bărbaților (mai mici de 1 p.p.)

IV. Forța de muncă și remunerarea

  • în  sectorul  privat,  pe  piața  forței  de  muncă activează mai mulți bărbați decât femei (54% bărbați și 46% femei)
  • probabilitatea că femeile antreprenoare vor recruta la muncă femei este mai mare
  • mărimea medie a unei întreprinderi deținute de femei constituie circa 7 persoane,  iar a unei întreprinderi  deținute de bărbați – circa 12 persoane
  • femeile reușesc să dezvolte mai rapid afacerile și să creeze mai multe locuri de muncă. De la înființare, afacerile femeilor au crescut în medie cu 84%, pe când ale partenerilor de sex masculin  cu circa 78%
  • în medie, bărbații antreprenori oferă salarii mai mari  angajaților  decât  femeile  antreprenoare (cu circa 6%). Totuși, în 2 ramuri ale economiei (informații și comunicații și comerțul cu amănuntul) și în întreprinderile micro, mici și mijlocii femeile antreprenoare remunerează cu salarii mai mari angajații
  • circa 1/3 din totalul antreprenorilor au participat la cel puțin un curs de instruire cu privire la modul de lansare sau desfășurare a unei afaceri, gradul de participare a femeilor și bărbaților la instruiri fiind aproape egal (35,6% comparativ cu 35,1%)
  • atât în cadrul întreprinderilor deținute de femei, cât și în cadrul întreprinderilor deținute de bărbați se oferă flexibilitate orelor de sosire, plecare, pauză de masă pentru angajați aproape în aceeași măsură (78,2% versus 78,6%)

V. Dezvoltarea afacerilor

  • în viitor, 65% din antreprenori țintesc majorarea cifrei de afaceri, 34% a profitului, 27% diversificarea  piețelor  de  desfacere, 14%  au  intenția  să  crească  numărul  de salariați, 13% productivitatea muncii și 13% investițiile
  • independența financiară reprezintă principalul factor ce îi determină pe majoritatea antrepre-norilor (65%) să-și îmbunătățească activitatea de antreprenoriat, apoi satisfacția clienților (36%), relațiile cu furnizorii (13%), spiritul concurențial (11%), istoriile de succes (7%), dar și programele de suport (2%) și asociațiile de afaceri  (2%)circa 11% din antreprenori nu văd perspective de dezvoltare și menținere a activității întreprinderii și intenționează să le închidă sau să le lichideze (66% din antreprenori din cauza insuficienței mijloacelor financiare)
  • Cele mai vulnerabile în fața riscului închiderii afacerii sunt întreprinderile micro și mici (formate din mai puțin de 50 salariați), în rândul cărora cota antreprenorilor care au asemenea intenții ajunge până la 17%
  • femeile antreprenoare sunt mai pesimiste decât bărbații antreprenori în ceea ce privește planurile antreprenoriale de viitor, iar probabilitatea că întreprinderile deținute de acestea să dispară este mai înaltăatât femeile antreprenoare, cât și bărbații antreprenori se confruntă cu anumite obstacole în activitatea de antreprenoriat aproape în proporție egală (diferența de 0,7 p.p.), circa 62% se confruntă cu insuficiența mijloacelor financiare și accesul limitat la finanțe, 23% cu impozitele înalte (23% din antreprenori), 1/5 din antreprenori cu lipsa personalului calificat, 5% insuficiența tehnologiilor informaționale și 2% lipsa materiei prime
  • taxele mari constituie o povară pentru o bună parte din antreprenorii pe cale de falimentare (circa 37%). Femeile antreprenoare, proprietare de întreprinderi mici, resimt mai mult presiunea taxelor (diferența de 12 p.p.)

VI. Suport pentru mediul de afaceri

  • au fost elaborate și puse în aplicare un spectru larg de programe de stat și instrumente de susținere a activităților de antreprenoriat (mai mult de 10 la număr) și doar 15,4% dintre antreprenori cunoșteau despre existența unor programe de suport a antreprenoriatului feminin
  • ajutorul statului și al partenerilor de dezvoltare este orientat în cea mai mare parte spre întreprinderile micro, formate din 2-9 salariați (43%), cele formate din 0-1 salariați (26%) și cele  mici  formate din 10-49  salariați  (24%). Concomitent, cel mai susținut sector este cel agricol (39%), precum și comerțul cu ridicata și amănuntul (14%) și sectorul industrial (12%)
  • femeile antreprenoare beneficiază în proporție mai mică de sprijin în cadrul programelor de suport  antreprenorial comparativ cu partenerii lor de sex masculin, ponderea femeilor antreprenoare susținute fiind mai joasă decât cota antreprenoriatului feminin la  nivel  național (23,8% comparativ cu 33,9%)
  • percepția antreprenorilor  față  de  mediul  de afaceri s-a îmbunătățit. Comparativ cu 2009, în  2017,  ponderea antreprenorilor ce consideră că situația lor se va îmbunătăți a crescut (de la 27% la 37%), iar a celor ce cred că se va înrăutăți a scăzut (de la 22% la 11%).

În afară de concluzii ale studiului, raportul analitic elaborat de consultantul național, Rodica Nicoară, prezintă și aspecte legale, recomandări și orientări de politici. În acest cotext, autoarea menționează că programele de susținere a antreprenoriatului implementate de stat au fost benefice mediului antreprenorial, au adus valoare adăugată economiei naționale fiind țintite spre cele mai vulnerabile categorii de întreprinderi. Totuși, efectul acestora este diminuat de insuficiența resurselor financiare. Creșterea finanțării acestor programe, inclusiv implicarea asistenței externe este esențială pentru a majora impactul programelor de suport antreprenorial la nivel național. În condițiile în care femeile sunt subreprezentate în activitatea de antreprenoriat și mai vulnerabile în mediul concurențial, abordarea orientării programelor de stat ar trebui schimbată (criterii de eligibilitate, volumul resurselor). Măsurile de susținere a antreprenoriatului feminin necesită a fi continuate. Acestea trebuie să fie complexe și multilaterale, ținând cont de multitudinea cauzelor care determină dezavantajele și inechitățile de gen constatate.

BNS a diseminat astăzi și Nota analitică Principalele rezultate ale cercetării “Dezvoltarea Mediului de Afaceri”în care sunt prezentate și aspectele metodologice ale cercetării și un sumar statistic al principalelor rezultate.

Informăm că, Cercetarea statistică “Dezvoltarea Mediului de Afaceri” prin prisma dimensiunii de gen a fost realizată în conformitate cu planul de acțiuni al Strategiei de Dezvoltare a Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii pentru anii 2018-2020, în perioada 5-25 septembrie anul 2018. Este cea de-a 2-a cercetare realizată de BNS, prima fiind realizată în anul 2009. Studiul a fost realizat în cadrul Programului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu susţinerea PNUD și UN Women Moldova, precum și a Suediei.

Materiale aferente:

 

Republica Moldova a prezentat primul Raport de Evaluare Națională Voluntară privind implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la Forumul Politici de Nivel Înalt al ONU
Atelierul de lucru ,,Tranziția la o organizare bazată pe procese în statistică”
Distribuie
  • Raportează o greșeală. Selectați textul dorit și tastați CTRL+ENTER