În Republica Moldova, plecările populaţiei în străinătate la muncă sau la studii au căpătat amploare în perioada de tranziţie la economia de piaţă. Astfel, la data Recensămîntului – 5 octombrie 2004, un număr de 273 mii persoane cu domiciliul în Republica Moldova erau absente, fiind declarate de alţi membri ai gospodăriei casnice, plecate în străinătate pentru diferite perioade. Din numărul celor plecaţi peste hotare 130 mii, sau 47,7%, lipseau mai mult de un an. De remarcat faptul, că ponderea cea mai însemnată din rîndul acestora o deţineau persoanele cu vîrsta cuprinsă între 20 şi 29 ani (38%), urmaţi de cei cu vîrsta între 30 şi 39 ani (23,1%). Printre persoanele temporar absente 76% aveau nivelul de instruire secundar general sau general obligatoriu.

Merită a fi menţionat, că din numărul total al populaţiei recenzate ponderea persoanelor temporar absente constituia 8,1%, iar în 12 raioane ale ţării numărul persoanelor plecate peste hotare constituia 10 – 12%. Cea mai mare pondere a fost înregistrată în raionul Cimişlia - 12,6% din numărul total al populaţiei raionului.

Majoritatea persoanelor temporar absente erau plecate peste hotare la muncă sau în căutarea unui loc de muncă - 88,7%, la studii - 6,5%, din alt motiv - 4,8%.

Bărbaţii emigranţi au înregistrat performanţe faţă de femeile emigrante, reprezentînd 57% din total.

Raportînd populaţia plecată la ţara de destinaţie, se constată că 56,2% erau plecaţi în Rusia, 19,4% în Italia, 3,9% în România, 3,5% în Portugalia, 3,1% în Ucraina, 3,0% în Turcia. Ponderea celor plecaţi într-o altă ţară decît cele enumerate era de 10,3% iar a celor care n-au dorit să indice ţara de destinaţie - de 0,6%.

Distribuţia populaţiei stabile a Republicii Moldova după domiciliul actual relevă că 2479,6 mii persoane (73,3%) locuiau în localitatea de recenzare de la naştere. În mediul urban, în localitatea de recenzare, locuia de la naştere 55,4% din populaţie, dar în mediul rural – 84,5%.

Din rîndul populaţiei stabile, 903,7 mii persoane (26,7%) şi-au schimbat domiciliul cel puţin odată în viaţă, plasîndu-se astfel în categoria de migranţi. Cel mai des şi-au schimbat domiciliul locuitorii urbelor (44,6%), faţă de locuitorii satelor (15,5%). Din rîndul acestora, marea majoritate (80%) sînt locuitori ai satelor şi oraşelor din interiorul ţării, constituind migraţia internă. Din numărul total de migranţi, 180,3 mii persoane (20%) au sosit, în diferite perioade, din alte state pentru a se stabili cu domiciliul în Republica Moldova, constituind migraţia externă.

Migranţii externi după ţara de origine se repartizează după cum urmează: din Ucraina 78,8 mii persoane (43,7%), din Rusia – 76,3 mii persoane (42,3%), din Kazahstan – 6,8 mii persoane (3,8%), din Bielorusia -3,8 mii persoane (2,1%), din România - 2,0 mii persoane (1,1%) şi din alte state -12,1 mii persoane (7,0%).

Analiza datelor migraţiei populaţiei între raioanele şi municipiile din ţară, pe ultimii doi ani înainte de Recensămîntul populaţiei din 2004, mărturisesc că în majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi, numărul persoanelor plecate din localitatea domiciliului stabil prevalează numărul persoanelor sosite pentru a se stabili cu domiciliul, formînd astfel un sold migraţional negativ.

Un sold migraţional pozitiv s-a creat doar în municipiile Chişinău, Bălţi şi raionul Cahul. În mun. Chişinău în ultimii doi ani s-au strămutat cu traiul 44,4 mii persoane din diferite oraşe şi sate ale ţării, dar au plecat din municipiu cu traiul în alte localităţi 5,6 mii persoane. Astfel, numărul celor sosiţi depăşea de 7,9 ori numărul celor plecaţi. În mun. Bălţi numărul persoanelor sosite depăşea de 3,3 ori numărul persoanelor plecate, iar în raionul Cahul - de 1,6 ori.

În celelalte raioane numărul persoanelor plecate depăşeşte numărul persoanelor sosite de la 1,4 ori pînă la 4,6 ori. Cea mai mică depăşire - în raioanele Anenii Noi şi Basarabeasca – de 1,4 ori, Briceni, Soroca şi Străşeni – de 1,7 ori, in raioanele Ocniţa şi Orhei – de 1,9 ori. O depăşire mai mult de 3 ori au înregistrat raioanele Cantemir, Călăraşi, Cimişlia, Făleşti, Glodeni, Hînceşti, Nisporeni, Sîngerei şi Şoldăneşti, iar raionul Teleneşti - de 4,6 ori.

Aşadar, în rezultatul migraţiei interne din ţară, 3 unităţi administrativ – teritoriale de nivelul doi primesc populaţie dar 32 unităţi furnizează populaţie.

Caracteristica populaţiei după locul naşterii, obţinută în cadrul Recensămîntului din 2004, pune în evidenţă că din numărul total al populaţiei recenzate, 3201,8 mii persoane (94,6%) sînt născuţi în Republica Moldova (în 1989 acest indicator constituia 86,2%). Se impune a fi menţionat, că numărul total al persoanelor născute în municipiile Chişinău şi Bălţi constituie respectiv 12,1% şi 2,4% din totalul populaţiei născute în ţară, iar ponderea numărului locuitorilor acestor urbe respectiv 21,1% şi 3,8% în total locuitori pe ţară. În majoritatea raioanelor (27) şi U.T.A. Găgăuzia s-au născut mai multe persoane decît locuiau la data recensămîntului, fapt care mărturiseşte despre mobilitatea intensă a populaţiei în interiorul ţării. În profil etnic predomină originarii - moldoveni 98,9%, urmaţi de originarii - găgăuzi 97,9%, bulgari 90,6%, ucraineni 80,6% şi originarii - ruşi 64,4%.