Forţa de muncă în Republica Moldova - ocupare şi şomaj
Anul 2008

Principala sursă şi instrument de obţinere a informaţiei privind forţa de muncă, ocuparea şi şomajul este cercetarea statistică asupra gospodăriilor casnice – Ancheta forţei de muncă.

Obiectivul principal al anchetei este, pe de o parte, măsurarea populaţiei active (ocupate şi în şomaj) şi a populaţiei inactive, iar pe de altă parte, determinarea structurilor acestor categorii, precum şi a tendinţelor dinamice.

Informaţiile se obţin prin anchetarea persoanelor de 15 ani şi peste, dintr-un eşantion de gospodării reprezentativ la nivel de ţară şi se referă, în general, la situaţia existentă în săptămîna dinaintea interviului.

Informaţiile prezentate au fost obţinute prin anchetele trimestriale desfăşurate în anul 2008 pe eşantioane trimestriale a câte 12000 gospodării (48281 gospodării anual). Estimatorii pentru anul 2008 au fost calculaţi ca medii anuale în baza a patru trimestre, rata de răspuns fiind de 94,4% (114757 persoane în gospodăriile anchetate, din care în vârstă de 15 ani şi peste au fost 96729 persoane). În tabelul de mai jos sunt prezentate intervalele de încredere pentru principalii indicatori.

În anul 2008, repartizarea populaţiei, după participarea la activitatea economică, se structurează în următoarele categorii:

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

În anul 2008 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit circa 1302,8 mii persoane, fiind în uşoară scădere faţă de anul precedent (-0,8%). Această descreştere se datorează descreşterii cu 15 mii a numărului şomerilor. Disparităţi importante pe sexe în cadrul persoanelor active nu s-au înregistrat: numărul bărbaţilor a fost practic egal cu cel al femeilor (50,6% şi 49,4%). Ponderea populaţiei rurale a fost mai mare faţă de cea a populaţiei urbane (54,6% şi, respectiv 45,4%).

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vîrstă de 15 ani şi peste) a constituit 44,3%, atingând valori mai înalte în rîndul populaţiei masculine – 47,3%, în comparaţie cu rata pentru femei – 41,5% şi rămânând la nivelul anului 2007. În rândul populaţiei urbane rata de activitate a atins 47,1%, în comparaţie cu rata de activitate în rîndul populaţiei rurale – 42,2%. Cea mai înaltă rată de activitate (65,3%) s-a înregistrat în categoria de vîrstă 40-54 ani.

Tabelul 1. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste pe grupe de vîrstă, sexe şi medii

Rata de participare a populaţiei în vârstă de muncă (conform legislaţiei în vigoare) -16-56/61 ani - a înregistrat valoarea de 51,7%. Pentru grupa de vârstă 15-56/61 - 50,4%. Rata de activitate a populaţiei în vîrstă de 15-64 ani (vârstă de muncă conform UE) a fost de 49,4%. Acest indicator a suportat schimbări neesenţiale faţă de anul 2007.

Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul celor 7 zile ale săptămînii de referinţă, adică săptămîna anterioară intervievării, de luni pînă duminică inclusiv, au desfăşurat, în mod regulat sau cu titlu excepţional, ocazional o acţiune economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii, fie şi numai pentru o oră, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii, chiar dacă acestea nu s-au încasat în cursul aceleiaşi săptămîni.

Conform acestei definiţii, se consideră că au lucrat şi următoarele categorii de persoane:
- persoanele, care ajută un membru al familiei sau o rudă, pe terenul agricol, în magazinul, la ferma sau întreprinderea aceluia, dacă nu au făcut-o în scop exclusiv caritabil;
- membrii cooperativelor de consum şi de producţie;
- ucenicii şi angajaţii de probă remuneraţi;
- angajaţii ocazionali sau sezonieri, dacă au lucrat în cursul săptămînii de referinţă;
- lucrătorii pe cont propriu care nu şi-au desfăşurat activităţile obişnuite din lipsă de comenzi sau de clientelă;
- persoanele care au declarat că au lucrat în săptămîna de referinţă, chiar dacă erau, în acelaşi timp, elevi, studenţi sau pensionari.

Populaţia ocupată a constituit circa 1251,0 mii persoane, puţin mai mare (+0,3%) faţă de 2007. Repartiţia pe sexe relevă că ponderea bărbaţilor a fost practic egală cu cea a femeilor. Mediului rural i-au revenit 55,3% din totalul populaţiei ocupate şi celui urban – 44,7%.

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vîrstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă) a fost de 42,5%, fiind egală cu valoarea anului trecut. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (45,2%) în comparaţie cu femeile - 40,1%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a fost de 44,5% în mediul urban şi 41,0% în mediul rural. Cea mai înaltă rată de ocupare (63,9%) s-a înregistrat la persoanele de 40-44 ani şi 50-54 ani.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16-56/61 ani) a înregistrat valoarea de 49,5%, rămânând la nivelul anului 2007. Pentru grupa de vârstă 15-56/61 - 48,3%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani (vârstă de muncă conform UE) a fost de 47,3%.

Analiza structurii populaţiei ocupate pe grupe de vârstă arată că ponderea persoanelor adulte (25-54 ani) a constituit 73,3% din total, a persoanelor tinere (15-24 ani) - 9,9% şi a persoanelor în vârstă de 55 ani şi peste – 16,8%, inclusiv a persoanelor de 65 ani şi peste – 19,4%. Trei pătrimi persoane în vârstă de 65 ani şi peste au fost angajate în activităţi agricole.

După nivelul de instruire s-a conturat următorul tablou: persoanelor cu studii medii generale şi profesionale le-a revenit 45,7%, persoanelor cu studii superioare – 20,4%. Persoanele cu studii medii de specialitate şi persoanele cu studii gimnaziale au înregistrat aproape aceleaşi ponderi (16,5%, respectiv 16,2%). În rândul persoanelor ocupate cu studii superioare trei din patru lucrează în localităţile urbane;  femeile reprezintă mai mult de jumătate (54,4%).

În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că 31,1% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol, această pondere fiind cu 1,7 p.p. mai mică faţă de anul 2007.  Numărul persoanelor ocupate în acest sector a scăzut cu circa 20 mii (-5%). Din ei 47,4% au lucrat în gospodăriile auxiliare proprii, ceea ce reprezintă fiecare a şaptea persoană din totalul persoanelor ocupate. În comparaţie cu anul precedent numărul lor a scăzut cu 11,5%, ceea ce reprezintă circa 24 mii persoane. Numărul persoanelor ocupate în sectorul non-agricol a înregistrat o creştere cu circa 3% faţă de anul 2007. Această creştere s-a înregistrat în construcţii – circa 10%, în comerţ – circa 6%, în industrie – 3,3%. Ponderea persoanelor angajate în industrie a constituit 13,1%, în comerţ şi activităţi hoteliere – 16,7%. Lucrătorilor din medicină şi angajaţilor din învăţământ le-au revenit în total 14,4%, din construcţii – 6,6%.

Conform repartizării după forme de proprietate 69,7% din populaţie a fost ocupată în unităţi cu forma de proprietate privată şi 26,4% - în unităţi cu forma de proprietate publică, menţinându-se  distribuţia anului 2007. Ponderea sectorului privat a predominat în agricultură (98,2%), în comerţ (96,9%), în construcţii (94,2%), în activitatea hotelieră (89,8%), în industria prelucrătoare (74,5%).

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că salariaţii au alcătuit 68,0%, iar lucrătorilor pe cont propriu le-a revenit 28,7% din totalul persoanelor ocupate. În comparaţie cu anul precedent ponderea salariaţilor este puţin mai mare (+1,3 p.p.), iar a lucrătorilor pe cont propriu a înregistrat o uşoară scădere (-1,4 p.p.). Patronii continuă să deţină o pondere nesemnificative, alcătuind doar 1,0% din totalul populaţiei ocupate, două treimi din care (67,1%) având ca activitate comerţul.

Din repartizarea populaţiei pe grupe de ocupaţii se remarcă preponderenţa muncitorilor necalificaţi (25,1%), menţinând valoarea anului 2007 şi specialiştilor cu nivel superior de calificare (13,5%), ponderea căror s-a mărit faţă de anul trecut (9,2%). Lucrătorii calificaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit au constituit 13,1%. În rândul lucrătorilor calificaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit ponderea cea mai mare (40,4%) o deţineau persoanele cu vârsta între 35-49 ani. Persoanele în vârstă de 50 de ani şi mai mult au alcătuit mai mult de o treime din total lucrători calificaţi în agricultură. (36,7%). Lucrătorii în servicii, comerţ şi asimilaţi au deţinut 12,9%.

În grupa conducătorilor şi funcţionarilor superiori din administraţia publică şi unităţile socio-economice numărul bărbaţilor a fost de 1,6 ori mai mare decât cel al femeilor. În schimb în grupa specialiştilor cu nivel superior de calificare femeile deţineau ponderea de circa 63,4% în comparaţie cu bărbaţii.

Dintre tineri 32,1% erau încadraţi în grupa lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit şi a muncitorilor necalificaţi.

Nouă din zece persoane ocupate au declarat că programul lor de lucru era complet. Program complet aveau 97,2% dintre salariaţi, 98,3% dintre patroni şi 85,5% dintre lucrătorii pe cont propriu.

Din numărul persoanelor care au lucrat cu program complet aproape trei sferturi (71,2%) au lucrat efectiv 40 de ore şi mai mult pe săptămînă. Totodată, 30% din totalul persoanelor cu program complet a avut o durată efectivă a săptămânii de lucru care depăşea 40 de ore.

Dintre persoanele care au lucrat cu program parţial ponderea semnificativă au deţinut-o persoanele domiciliate în mediul rural (75,7%). Două treimi (64,0%) din totalul persoanelor cu program parţial le-au deţinut lucrătorii pe cont propriu. Salariaţilor le-a revenit  30%.

În sectorul informal au lucrat 10,9% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 31,1% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 31%; totodată 14,2% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal.

Aproximativ fiecare a patra persoană ocupată (23,9%) a declarat că ar dori să-şi schimbe situaţia actuală la locul de muncă, din care fiecare a şasea căuta un alt loc de muncă. Motivul principal a fost nivelul nesatisfăcător al venitului: mai bine de jumătate (62,4%) ar dori o remunerare mai mare pe oră, iar 15,0% ar dori să lucreze mai multe ore pentru un venit mai mare. Pentru alte 8,4% din totalul persoanelor care doreau să schimbe situaţia actuală la locul de muncă  motivul principal era dorinţa de a utiliza mai adecvat abilităţile/calificarea.

Pe de altă parte 13,3% din totalul persoanelor ocupate au constatat că ocupaţia actuală este mai inferioară domeniului lor de pregătire.

Numărul persoanelor subocupate, adică acele persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în toate activităţile în timpul perioadei de referinţă au fost sub o limită stabilită (40 ore), doreau să lucreze ore suplimentare şi au fost disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni a constituit 86,7 mii, ceea ce reprezintă 6,9% din totalul persoanelor ocupate. Faţă de anul trecut numărul acestei categorii de persoane s-a micşorat cu 12,7 mii. Fenomenul subocupării preponderent este răspândit în mediul rural - 73,9% din totalul persoanelor subocupate, menţinându-se ponderea anului trecut. Volumul subocupării a constituit 31,1 mii programe (zile) complete care ar fi putut fi lucrate şi s-au dorit a fi lucrate de către persoanele ocupate, fiind cu circa 5 mii programe (zile) mai mic faţă de anul trecut. Rata volumului subocupării (raportul dintre volumul subocupării şi numărul persoanelor ocupate) a fost egal cu 2,5%, păstrând practic valoarea anului precedent (-0,4 p.p.).

Persoanele cu activităţi secundare au constituit 2,6% din totalul persoanelor ocupate sau peste 32,2 mii persoane, cu 4,8 mii persoane mai puţin în comparaţie cu anul trecut. Din ele, peste 70,2% au avut activităţi agricole. Cota persoanelor cu activităţi secundare din localităţile săteşti cu mult depăşea cota persoanelor din localităţi urbane (76,8%, respectiv 23,2%). Şi femeile au avut o pondere puţin mai mare (51,8%) în comparaţie cu bărbaţii.

Şomeri conform criteriilor BIM sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la oficiile forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

Numărul şomerilor în sens BIM a fost de circa 51,7 mii, fiind în descreştere cu 15 mii faţă de anul trecut. Şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii - 58,0% şi persoanele din mediul urban – 63,2%. La momentul cercetării urmau o formă de instruire doar 2,4% din totalul şomerilor. Este necesar de menţionat că din rândul şomerilor 71,3% au fost persoane cu experienţă în muncă. Durata medie a şomajului a fost de 16 luni, în comparaţie cu 19 luni în 2007. A scăzut cota şomerilor se aflau în şomaj de lungă durată (şomaj de 1 an şi mai mult), constituind 31,3%, faţă de 35,5% în anul 2007. Din totalul acestor 14,8% făceau parte din categoria tinerilor (15-24 ani). Ponderea persoanelor ce se aflau în şomaj de foarte lungă durată (24 luni şi mai mult) au constituit 17,7% (faţă de 20% în 2007) din numărul total al şomerilor. 38,7% din şomeri s-au declarat cap al gospodăriei.

Tabelul 2. Distribuţia numărului şomerilor pe grupe de vârstă, sexe şi medii, (%)

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în descreştere cu 1,1 p.p. faţă de anul trecut. S-au înregistrat disparităţi semnificative între rata şomajului la bărbaţi – 4,6% şi la femei – 3,4%; în mediul urban – 5,5% faţă de mediul rural - 2,7%.

Rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) a fost de 11,2%, cu 3,2 p.p. mai mică faţă de anul 2007. Şi la tineri şomajul în rândul bărbaţilor a înregistrat diferenţe faţă de şomajul înregistrat în rândul femeilor tinere(10,2% şi 12,4%). Ponderea şomerilor tineri în total şomeri a fost de 30,2%, păstrându-se cota anului trecut. Incidenţa şomajului cu durata de 6 luni şi peste în rândul tinerilor (ponderea şomerilor de 15-24 ani cu durata şomajului de 6 luni şi peste în numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă) a alcătuit 30,3%, mai joasă faţă de anul 2007 cu 4,9 p.p.

Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă, aflându-se în una din următoarele situaţii:
- elevi sau studenţi;
- pensionari (de toate categoriile);
- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie); persoane întreţinute de alte persoane ori de stat sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.).

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a reprezentat 55,7% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, menţinându-se la nivelul anului trecut.

Tabelul 3. Distribuţia populaţiei inactive de 15 ani şi peste pe categorii de inactivitate, sexe şi medii, (%)

Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Ponderea persoanelor descurajate în a mai căuta un loc de muncă a constituit 1,1% în totalul populaţiei inactive de 15 ani şi peste. Numărul persoanelor declarate plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost de circa 309,7 mii persoane, ceea ce constituie 18,9% în totalul populaţiei inactive de 15 ani şi peste. Circa două treimi din cei declaraţi plecaţi au fost bărbaţi. Persoanelor plecate din localităţile rurale le-a revenit 68,6%.

Raportul de dependenţă economică (RDE), exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 1857‰. Cele mai înalte valori au fost înregistrate la femei (1987‰) şi în mediul rural - 2033‰.

Indicatori lunari AFM

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă are un caracter sezonier pronunţat, explicat în cea mai mare parte de ciclul de producţie agricol.

Rata de ocupare înregistrează cele mai mari valori (peste 48%) în lunile de primăvară şi toamnă, când se desfăşoară cea mai mare parte a lucrărilor agricole. Cele mai mici valori se observă iarna, în special în luna decembrie, când rata scade sub 40%.

Ratele şomajului şi sub-ocupării evoluează în sens opus, cele mai mici valori fiind înregistrate în lunile, în care activitatea agricolă este intensă.

Tabelul 4. Evoluţia lunară a principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă în anul 2008, (%)

Tabelul 5. Evoluţia lunară a principalilor indicatori ai pieţei forţei de muncă în anul 2007, (%)

¹⁾ Persoane sub-ocupate în raport cu timpul de lucru: Persoane ocupate, care în perioada de referinţă au lucrat mai puţin de 40 ore/săpt., dar care au dorit şi au fost disponibile să lucreze mai mult.
²⁾ Rata sub-ocupării în raport cu timpul de lucru: Raportul dintre numărul persoanelor sub-ocupate şi numărul total al persoanelor ocupate. Acest indicator  indică gradul de sub-utilizare a resurselor de muncă oferite de persoanele implicate, deja, în procesul de producţie a bunurilor şi serviciilor.

>> Versiune pentru tipar (format .pdf)

>> Anexă 12 pagini (format .pdf).

Persoană de contact:

Elena Basarab
Şef al Secţiei statistica ocupării forţei de muncă
Tel. 21 08 47